95,269 matches
-
de „bătrânii conservatori”, cu rezervarea președinției Senatului lui L. Catargiu; ce-i drept, În fine, actul proclamării Regatului nu a fost onorat pe măsura importanței sale de parlamentari (moțiunea președintelui Camerei, D. Lecca, fiind adoptată În absența a 42 de deputați, În Camera Superioară absentând 27 de senatori). Cu toate acestea, actul de la 14/26 martie 1881 s-a dovedit unul mare, prin implicații și consecințe, el având ținuta unui fapt Împlinit, preeminent decizional <ref id="40"> 40 Legea privind proclamarea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
efectul prețurilor mai ridicate ale produselor autohtone. Au Îndurat de asemenea taxe sporite pentru a finanța cheltuielile guvernului În domeniul militar. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, diferendul Între clasa capitalistă și monarhie era de nerezolvat. La 17 iunie 1789, deputații celei de-a treia puteri l-au sfidat pe regele Ludovic al XVI-lea, formând propria Adunare Națională și cerând adoptarea unei constituții franceze. Câteva luni mai târziu, radicălii au proclamat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, care spune, printre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
director, și „Gheorghe Lazăr” (1916-1928). Singur sau în colaborare, alcătuiește manuale de aritmetică și de citire. Apreciat de Spiru Haret pentru calitățile lui de dascăl, este promovat în 1912 inspector general al învățământului primar. În câteva rânduri a intrat, ca deputat, în Parlament. După debutul din „Arhiva” (1890; va reveni în coloanele revistei în 1893), colaborează cu proză, articole privind viața de la țară, precum și de popularizare a științei, amintiri la „Lupta”, „Evenimentul literar”, în a cărui redacție figurează, „Albina”, „Avântul” (Galați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
a fi într-o formă explicită acte cu caracter diplomatic, documentele actului de unire a Basarabiei cu România trebuie corelate cu cele de ratificare de către Rege și guvern, de Parlamentul ales prin prima aplicare a votului universal și care cuprindea deputați și senatori din toate provinciile reunite în anul 1918; se întărește astfel caracterul plebiscitar al hotărârilor adoptate în 1918-1919, pus atât de des sub semnul întrebării, din necunoaștere sau din reavoință. Semnificative - și poate mai puțin cunoscute - sunt documentele ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
imediat la stabilirea relațiilor diplomatice și de a se acorda sprijinul necesat „pentru dezvoltarea raporturilor de colaborare frățească dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului”. În ziua următoare a avut loc ședința comună extraordinară a Birourilor Permanente ale Adunării Deputaților și Senatului României, care au luat act cu deosebită satisfacție de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chișinău, prin care a proclamat independența Republicii Moldova. Crearea statului independent - se sublinia în Declarația publicată în „Monitorul oficial” din 4 septembrie 1991 - materializează acțiunea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iulie 1998. S-a urmărit „oficierea aniversării a 640-a Statului Moldovenesc” drept argument hotărâtor pentru „importanța națională” a evenimentului din anul 1359, care ar semnifica „continuitatea statalității poporului moldovenesc în contextul istoric și etnic al devenirii lui ca națiune”. Deputații comuniști, care au susținut inițiativa sărbătoririi într-o Notă informativă, au recurs la diverse aberații, preluate din cartea de tristă faimă Istoria Respubliki Moldova, publicată de un grup de nostalgici ai istoriografiei sovietice și din cartea de căpătâi a „moldoveniștilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și față de intenția Rusiei de nerespectare a Convenției ruso-române din 4/16 aprilie 1877, prin care se autoriza trecerea armatei ruse pe teritoriul României cu condiția respectării integrității acestuia. La 26 ianuarie /7 februarie 1877, I. C. Brătianu afirma în Adunarea Deputaților că „niciodată națiunea română nu va consimți la cesiunea, dar nici chiar la schimbul unei părți din teritoriul său”. Atât Adunarea Deputaților, cât și Senatul au adoptat în unanimitate o moțiune prin care se exprima hotărârea de a menține integritatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teritoriul României cu condiția respectării integrității acestuia. La 26 ianuarie /7 februarie 1877, I. C. Brătianu afirma în Adunarea Deputaților că „niciodată națiunea română nu va consimți la cesiunea, dar nici chiar la schimbul unei părți din teritoriul său”. Atât Adunarea Deputaților, cât și Senatul au adoptat în unanimitate o moțiune prin care se exprima hotărârea de a menține integritatea teritoriului țării și de a nu admite vreo înstrăinare din pământul ei. La 19 februarie/3 martie 1878, Rusia și Turcia au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ajunul declanșării războiului, în mai-iunie 1917 s-a dezbătut în Parlamentul de la Iași modificarea articolelor 19, 57 și 67 din Constituție, precizându-se exproprierea pentru cauză de utilitate națională a peste 2.300.000 ha în vederea împroprietăririi țărănimii, precum și alegerea deputaților și a unei părți din membrii Senatului prin vot universal. Atât în Adunarea Deputaților, cât și în Senat, proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare, la 14 și, respectiv, 20 iunie 1917. Regele a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
articolelor 19, 57 și 67 din Constituție, precizându-se exproprierea pentru cauză de utilitate națională a peste 2.300.000 ha în vederea împroprietăririi țărănimii, precum și alegerea deputaților și a unei părți din membrii Senatului prin vot universal. Atât în Adunarea Deputaților, cât și în Senat, proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare, la 14 și, respectiv, 20 iunie 1917. Regele a semnat la 9 iulie 1917 legea de modificare a Constituției, lege care a apărut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
populației moldovenești de peste Nistru. La 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și-a deschis lucrările Sfatul Țării, larg organ reprezentativ al naționalităților, confesiunilor și orientărilor politice, al zemstvelor, asociațiilor profesionale și culturale etc. Președinte a fost ales Ion Inculeț; dintre ceilalți deputați, amintim pe: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan și mulți alții. La 2/15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație, prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, din cadrul Republicii Federative Democratice Rusești (în fapt, inexistentă), „ca părtașă cu aceleași
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
delegații, reprezentând guvernul României. În după-amiaza zilei de 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc ședința Sfatului Țării, care a adoptat istorica hotărâre. Ședința a fost deschisă de Ion Inculeț, care a declarat, între altele: „Ședința de astăzi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru națiunea nostră, pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silințele ca să reușim cu cinste în acest moment istoric”. A urmat la cuvânt Al. Marghiloman, care s-a referit la condițiile interne și externe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai guvernului român s-au retras, pentru ca deputații Sfatului Țării să discute și să decidă nestingheriți. La propunerea Blocului Moldovenesc, a fost cooptat în Sfatul Țării C. Stere, care a rostit un discurs ce a produs o puternică impresie. El a insistat asupra misiunii și a răspunderilor ce
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
putem ignora cu nici un fel de sofisme”. În mod deosebit, discursul lui Stere a contribuit la atragerea unei părți a fracției țărănești de partea unirii. În cadrul dezbaterilor pe marginea declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România, alții și-au anunțat abținerea de la vot, motivând că nu au împuternicirea necesară, că trebuie așteptată hotărârea viitoarei constituante a Republicii Moldovenești sau rezultatul unui referendum. Cu o mare majoritate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
oară, a votului universal, a trecut la dezbaterea proiectelor de legi respective în ziua de 29 decembrie 1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat cele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
manifestate de diplomația americană, preocupată de viitorul relațiilor cu Rusia, de necunoașterea situației din zonă etc. Rusia Sovietică a protestat și a declarat că nu recunoaște acest tratat. În aprilie 1922, după adoptarea în unanimitate în Senat și în Adunarea Deputaților, legea de ratificare a Tratatului a fost promulgată și publicată în „Monitorul oficial”, la 13 aprilie 1922; depunerea instrumentelor de ratificare a Tratatului pentru unirea Basarabiei cu România a avut loc la Paris, la 19 mai 1922. La această dată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne limităm la câteva precizări, menite să evidențieze sensul acestor tranformări. Participarea organizațiilor din noile provincii la viața politică a țării, în cazul nostru din Basarabia, a contribuit la creșterea curentului democratic la nivel național. Aleși prin sistemul votului universal, deputații și senatorii basarabeni au contribuit la adoptarea unor măsuri importante, după cum au avut posibilitatea să protesteze împotriva abuzurilor, să acționeze pentru înlăturarea sau limitarea ilegalităților. Opera începută de Sfatul Țării, în ce privește reforma agrară, a fost continuată, statul român ținând seama
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
României, Tratatul a fost semnat de Gheorghe Tătărescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Ștefan Voitec și Dumitru Dămăceanu. În aceeași zi s-au semnat și tratatele de pace cu Italia, Finlanda, Ungaria și Bulgaria. În ședința din ziua de 23 august 1947, Adunarea Deputaților a adoptat în unanimitate Legea privind ratificarea Tratatului de pace dintre Puterile Aliate și Asociate și România; după șapte zile, Legea a fost promulgată și, începând cu data de 15 septembrie 1947, Tratatul de pace a intrat în vigoare. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la rândul meu Basarabia Unită cu România pe veci, una și nedespărțită. Dat în Iași, la 9 aprilie 1918. REGELE FERDINAND I Președintele Consiliului de Miniștri, Al. Marghiloman Ministru de Justiție, D. Dobrescu Această Lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. Președinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârcă Această Lege s-a votat de Senat în ședința de la 29 Decembrie anul 1919, în unanimitate, cu aclamațiuni. P. Președinte, Dr. C. Sumuleanu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-a votat în Senat, în ședința de la 3 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate prin aclamațiune. Președinte, M. Pherechyde Secretar, I. N. Coșoiu Această lege, dimpreună cu Tratatul anexat la dânsa s-a votat în Adunarea Deputaților, în ședința de la 7 aprilie anul 1922, și s-a adoptat în unanimitate, prin aclamațiuni. Președinte, M. G. Orleanu Secretar, D. Nica Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului și publicată prin Monitorul Oficial
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nr. 100, 8 august 1922; A. Karețki, A. Pricop, op. cit., p. 125-126. Internaționala a III-a și Basarabia. Din declarația în Parlament a lui Gheorghe Tătărescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne al României 9 decembrie 1925, București Domnilor deputați, Atât timp cât justiția nu-și spusese încă cuvântul asupra atentatului colectiv care a avut loc, în toamna anului 1924, în sudul Basarabiei și cunoscut îndeobște sub denumirea de „Rebeliunea de la Tatar-Bunar”, pentru motive care se înțeleg ușor, guvernul s-a ferit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tulbure bunul simț și dreapta judecată a oamenilor de bună-credință. Este timpul ca și Parlamentul și opinia publica să fie coborâte din lumea informațiilor fanteziste și legendelor și să fie puse în fața realității. Este ceasul să se cunoască adevărul. Domnilor deputați, acest adevăr se va desprinde limpede din actele, faptele și documentele ce le voi aduce în fața Camerei și din care orice om de bună-credință va putea să-și făurească o judecată și dreaptă și definitivă. Aceste documente și aceste fapte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a două lumi, dar și a două concepții de viață Și acum, că am încheiat acest lung pomelnic de date, de fapte și de citate, să ne întrebăm: de ce aceste atentate, de ce aceste incursiuni, de ce aceste atacuri, de ce Tatar-Bunarul ? Domnilor deputați, cred că este ceasul ca să vorbim limpede și hotărât pentru ca să putem lămuri și pe acei care în necunoștința împrejurărilor, plecând urechile numai la glasurile interesate, au putut să-și formeze o imagine alterată a stărilor de lucruri din Basarabia. Să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Stat semnatar sau aderant. Drept care plenipotențiarii susnumiți au semnat prezentul Protocol și și-au aplicat sigiliile. Întocmit la Moscova, 9 februarie 1929. Jul. Seljamaa K. Ozols St. Patek Davila Maxim Litvinoff Acest Protocol, împreună cu legea, s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 21 februarie 1929 și s-a adoptat cu unanimitate de două sute cincizeci voturi. Vicepreședinte: Constantin Angelescu Secretar I. Brătulescu Acest Protocol, împreună cu legea s-a votat de Senat în ședința de la 15 martie 1929, și s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Republicilor Sovietice Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică Socialistă Ucraineană și Republica Sovietică Socialistă Moldovenești unională. 5.În conformitate cu articolele 34 și 35 din Constituția (Legea Fundamentală) a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, se vor desfășura alegeri de deputați în Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste din partea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești unionale. 6.Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste va fixa ziua desfășurării alegerilor. 2 august 1940 Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 93-94 Informație privind granițele precise între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]