9,949 matches
-
a Franței, cu scopul de a distruge unitatea puterilor care se coalizaseră împotriva sa în timpul Războiului Crimeii. Susținând această politică alături de Franța, Rusia a avut de câștigat noi aliați deși fusese învinsă în Războiul Crimeii. În schimb, Austria și-a înstrăinat întreaga Europă. Inițial, Anglia s-a declarat de acord cu unirea în timp ce Austria și Imperiul Otoman s-au împotrivit, de la început, cu înverșunare. Imperiul Otoman se împotrivea deoarece vedea în formarea statului național român primul pas spre independența acestuia și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. algebrizare [algebrization]. Opusul INSOLITĂRII. Dacă cea de-a doua, pentru Șklovski și formaliștii ruși, rezultă din tehnici (seturi de mijloace) care înstrăinează familiarul împiedicînd modurile automatizate de percepție, algebrizarea automatizează la maximum percepția și permite o economie maximă de forțe perceptive. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1983]. alocutor. Vezi RECEPTOR, DESTINATAR. alomotiv [allomotif]. Un MOTIV ce poate surveni într-un anume context
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chirurgul Theo nu e un activist de partid, e un intelectual, bun meseriaș, care s-a îmburghezit - vezi lista de obiecte cu care venise pe plajă, radiocasetofon dublu, brățară, cruciulițe, bani, totul însumând zeci de mii de lei -, s- a înstrăinat de popor pentru că e un arivist feroce, un individualist insensibil la problemele oamenilor. Un om care mimează atașamentul politic ca să obțină o funcție mare. Dr. Theo susține tot felul de discuții filosofico-morale cu Profesorul, cu Fotograful, cu Amanta, alți intelectuali
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ordinea naturală și ordinea morală ideală, devine astfel un mediator între Demiurg și semenii săi. Mijlocirea lui este necesară, deoarece omul obișnuit, care "stalked a God în his own fancy" [se vede Dumnezeu, în propria-i fantezie]95, s-a înstrăinat, treptat, de ordinea și frumusețea naturii, cultivând excesiv rațiunea practică (științele), neglijând, în același timp, intuițiile facultății poetice. Prețul civilizației este, in viziune poescă, ruină 96. Secvență descriptiva ce urmează, cu topica ei neobișnuită, - "Până la marginile celebrelor, incineratelor umbre. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se știe, promisiunile imperiale conținute în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în State mai mari; căci atunci, ca mădulari ai unui trup politic, mai lesne se dezbracă de vechile lor însușiri naționale, născute parte din întâmplare, parte din greșeală și din prostie, și prin care adeseori cei mai aproape vecini se înstrăinează unii de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inimioara-n mine / Ca un cuptioraș de pâne! / Dau cu apă să mă stâng / Și mai tare mă aprind!" (s. n. ) 84 Trăirea însăși își făurește adăpost, bucuria sau tristețea fiind ținute în frâu de țăranul român, pentru a nu le înstrăina: "Foiliță de cicoare, / Câtă boală-i pe sub soare, / Nu-i ca dorul arzătoare. Că dorul unde se pune, / Face inima cărbune; / Căci dorul unde se lasă / Face lacrimilor casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu frumusețea din soare, / Cu gândul din iuțimea îngerească, / Ca de nemică să nu se sfiască."142 "Trecerea" în lumea de dincolo este o întoarcere la identitatea cosmică originară, dar, de data aceasta, comuniunea inițială se destramă, elementele primordiale se înstrăinează: "Bată-te pustia lut / Mult ești negru și urât. / Sorioara-ai îndrăgit / Și mi-ai pus-o în pământ. / Și mi-ai pus-o la răcoare, / Să n-ajungă leac de soare. / Nici soarele nu mi-a arde-o, / Da nici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de-o seamă, / De la frați, de la surori, / De la grădina cu flori, / De la fete și flăcăi, / De la stratul cu hamei, / De la fetele de joc, / De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil: "Strugurel bătut de brumă, / Rău îi, Doamne, fără mumă, / Strugurel bătut de piatră, / Rău
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cei puțini care citiseră lucrarea - n.m., M.F. ), era cunoscut de locuitorii satului ca homosexual (de ce, nu știm), apărea ca dușman al femeilor și, ceea ce a fost lucrul cel mai rău, avea un succes atât de mare ca învățător, încât îi înstrăina de părinții lor pe cei mai dotați copii.“57 Wittgenstein a regretat mult că a eșuat ca învățător. Știa că are aptitudini pentru o asemenea activitate 58 și i se dedicase cu acea pasiune pe care o investea în tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
culturală și religioasă. Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie-extroversie) „E cumplit să fii silit să te refugiezi În Întregime În tine Însuți.” (A. Malraux) Una dintre explicații ne-o dă Lucian Blaga: „CÎnd ești prea mult singur te Înstrăinezi și de tine Însuți”. O altă explicație găsim la H. de Montherlant: „Cu cît te Închizi mai mult În tine, cu atît lumea ți se Înfățișează deformată de felul tău de a vedea. Ceea ce Înseamnă că, În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăților, dăruiește-mi pocăință nesfârșită și inimă plină de durere ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta. Căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dămi, așadar, Bunule, harul Tău! Tatăl Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani și mai înainte de veci să înnoiască în mine chipul icoanei Tale. Te-am părăsit Doamne, să nu mă părăsești; am ieșit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
-ți bijuteriile trebuind a le depune la Casa de economie, fiind ale minorei Lucia Zlătescu. Relativ la Léon Étienne am hotărârea definitivă Judec. Ocolul ÎI Buc., obținută de fiul meu pentru bijuteria ce i'a încredințat'o și pe care a înstrăinat'o, vé rog dar trimeteți dacă se găsesc obiectele și eu voi prezenta la Ministerul Afacerilor spre a primi obiectele, hotărârea; de alt-fel, hotărârea e aprópe 1500 lei. Cât pentru diplomă v'am trimis c.p. prin care Dnul. Octors
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Jos doarme într‐altă parte. La Onești, mi se pare, unde locuiește Dorica, fiică‐sa (răposată astăzi și ea). Colectivizarea - și tot ce a fost odată cu ea în comună- au împrăștiat succesorii. Casele învățătorilor Baș tă și Filiche au fost înstrăinate, dar nu mai arată ca altădată... 454 Nici casa părinților mei nu mai este ce‐ a fost. Moștenitorii direcți, cu acceptul colateralilor, am oferit‐ o unuia dintre nepoți care, dacă ar fi păstrat‐o, aș fi fost mulțumit văzând‐o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența. Spiritul omenesc este prin urmare sănătos atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența, și bolnav atunci când se îndepărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Această definiție formulată de I. Kant este cea care corespunde concepției despre normalitate și boală psihică în sfera psihopatologiei. Limitele de variație ale „normalului” permit ca să distingem câteva aspecte nepatologice, care nu pot fi considerate nici chiar ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebuniei în spațiul medicinei, al clinicii psihiatrice. Starea de alienație mintală pune persoana umană în imposibilitatea de a putea duce o viață normală, de a putea participa la viața colectivă a societății. În cazul acesta, individul ne apare ca un „înstrăinat” de mediul său (alienat). Ulterior, prin extensie, s-a dat acestui termen sensul de „boli ale spiritului”, indiferent de cauza și consecințele lor. Un aspect important este legat de „teama societății” de bolnavii psihici. Alienații moștenesc „teama” pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât și anturajul său trebuie să aibă încredere în personalul medico-psihologic de îngrijire. Să nu se distanțeze sau înstrăineze de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său, trebuie să fie deschis, sincer, să dea impresia că este în avantajul bolnavului, că nu-i aduce nici un fel de prejudicii personale. Comunicarea cu bolnavul, dar și cea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în condițiile impuse de „situațiile patice ale vieții”. Tragicul existenței umane este dat de suferințele morale ale persoanei. Iar acestea transcend boala, conflictul, frustarea, fiind probleme de conștiință. Eul abandonat, însingurat, se prăbușește întrucât valorile morale de care s-a înstrăinat nu-l mai susțin. Suferința pierderii valorilor morale, duce la pierderea sensului propriei sale persoane, dar și la pierderea sensului propriei vieți. Totul se pune în cumpănă. Sensurile se pierd. Existența devine inutilă, absurdă. Persoana se dizolvă. Tragicul înseamnă prăbușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lucrurile, iar, prin limbă, ea se manifestă la nivel interuman. După Hegel, limba este forma de existență a spiritului, ca suprimare a ființei-pentru-sine a spiritului în ființă-pentru-alții, ca mod prin care spiritul interior (sinele) se obiectivează și, prin aceasta, se înstrăinează. În acest caz, limba nu este o formă a culturii, ci baza tuturor formelor culturii. Limbajul (limba)117 este, în această perspectivă, creația lumii pentru om ca ființă spirituală, capabilă să gîndească. Hegel nu a consacrat lucrări speciale studierii limbajului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
certitudinea de a fi realitate s-a ridicat la adevăr, căci este conștientă de ea însăși ca fiind lumea ei și este conștientă de lume ca fiind ea însăși 120. În această ipostază, spiritul este creator de cultură și se înstrăinează de sine, conștiința-de-sine devenind astfel "pentru alții", această înstrăinare întîmplîndu-se numai în limbaj; prin "forța vorbirii" se realizează ceea ce este de realizat, iar singularitatea care ființează pentru sine a conștiinței-de-sine trece în existență, astfel încît ea este pentru alții 121
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
natură bun și că de aceea ar trebui să țină cont de virtuțile sale atunci când se implică în afaceri publice. Societatea umană este cea care îl împiedică pe om să se comporte așa cum i-a fost dat, omul s-a înstrăinat de sine din pricina societății, a instituțiilor și convențiilor acesteia. Rousseau nu se deservește direct de noțiunea promovată de Hegel și popularizată de marxism, a înstrăinării, totuși ideea provine de la el. Prin scrierile sale politice, Rousseau dorea să creeze o ordine
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
inteligente, atunci contractul recunoaște autoritatea Voinței Generale care este preocupată doar de binele comun și are drept regulă rațiunea. Astfel, are loc transferul de moralitate de la întreg la parte, întrucât fiecare poate descoperi rațiunea ”făcând să tacă pasiunile”. Legea nu înstrăinează libertatea pentru că își află izvorul în voința indivizilor: ”ascultarea de o lege pe care singur ți-ai stabilit-o înseamnă libertate”. Traseul libertății este ascendent, de la a nu fi supuși altuia până la ”un popor este liber... atunci când în cel care
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cei puțini care citiseră lucrarea - n.m., M.F. ), era cunoscut de locuitorii satului ca homosexual (de ce, nu știm), apărea ca dușman al femeilor și, ceea ce a fost lucrul cel mai rău, avea un succes atât de mare ca învățător, încât îi înstrăina de părinții lor pe cei mai dotați copii.“57 Wittgenstein a regretat mult că a eșuat ca învățător. Știa că are aptitudini pentru o asemenea activitate 58 și i se dedicase cu acea pasiune pe care o investea în tot
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
primul an de viață învinge virusul imunodeficienței umane(H.I.V.). Se evită contaminarea micuțului cu herpes sau alte infecții de piele ce contribuie la distrugerea sistemului imunitar. În concluzie această boală (H.I.V.) este o boală a societății ce prin cerințele sale înstrăinează părinții de copii iar pe de altă parte este o urmare a bulversare a relațiilor interumane firești. Din alt punc de vedere este o consecință a modului simplist de a trata pacienții, de a ascunde eșecul în terapia tuturor infecțiilor
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
valorile lor și adevăruri pe care el le respinge obstinat. Din aceeași familie spirituală face parte și Octav, personajul în jurul căruia se construiește cel de al doilea roman, Lașii (1971), răsplătit cu premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Protagonistul e un înstrăinat în conflict nu doar cu profesorii, dar și cu propriul tată, ciudatul Golm. Și el se află într-o continuă căutare, singura care pare a-l înțelege fiind sora lui; schimbul epistolar dintre frați are nu doar rolul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]