36,992 matches
-
mai amplă. Este cunoscut faptul că, în perioada 3-6-(7) ani din viața copilului, lasă cele mai profunde urme asupra personalității în devenire, deoarece aceasta este perioada receptivității, sensibilității și a finalității psihice dintre cele mai pronunțate. După unii psihologi, actualizarea potențialului intelectual și dezvoltarea generală a aptitudinilor intelectuale, se realizează de la naștere și până la această perioadă în proporție de 50%. Aceasta este perioada în care influențele externe lasă cele mai durabile urme, în care se constituie premisele personalității și se
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul, oferta, blamarea, ironia: dac-aveți nevoie: de PLAtă:↓ pentru a::- a:cordarea unui ajutor↓ cît de banal
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dintre cei mai frumoși fotbaliști din echipa italiei>↑ vă aștept să rămîneți a:șa cam: peste o jumătate de oră patruzeci de minute îi veți vedea aici↓ la steaua ta norocoasă↓ într-un interviu realizat ieri (IVLRA: 245). 3.7. Actualizarea pronumelui reciproc Față de GALR, în Vasilescu (2007a: 221) am propus o interpretare parțial diferită a structurilor cu semnificație reciprocă: am făcut distincție între pronumele reflexiv (se, își), pe de o parte, a cărui ocurență obligatorie în construcție se justifică fie
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
comunicării, așa după cum indică pauzele și intercalările din exemplele de mai sus: vorbitorul își dă seama că referentul, pe care inițial l-a presupus accesibil interlocutorului, ar putea fi greșit decodat de acesta. În funcție de semnificația enunțului și de intonație, dubla actualizare în discurs a unui referent, prin pronume și prin substantiv, generează forțe ilocuționare precum: amenințare, reproș, dojană. 6.2. Asertivitatea Când vorbitorii optează pentru a-și asuma punctul de vedere, au la dispoziție mai multe structuri sintactice: (i) combinarea pronumelui
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vezi interacțiunile 25, 53). 9. CONCLUZII Relațiile dintre norma literară și uzul spontan sunt mai complexe decât opozițiile simplificatoare literar/nonliterar, corect/greșit: sistemul limbii literare, confundându-se, până la un punct, cu norma literară însăși, are caracter static, rezultat din actualizarea monologică a unor locuții în texte (de obicei, scrise), cu grad ridicat de planificare; dimpotrivă, sistemul limbii vorbite, spontane, puțin planificate, are caracter dinamic, deoarece rezultă prin actualizarea dialogică a unor ilocuții ancorate contextual. Diferențele care apar între prescripțiile normative
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
până la un punct, cu norma literară însăși, are caracter static, rezultat din actualizarea monologică a unor locuții în texte (de obicei, scrise), cu grad ridicat de planificare; dimpotrivă, sistemul limbii vorbite, spontane, puțin planificate, are caracter dinamic, deoarece rezultă prin actualizarea dialogică a unor ilocuții ancorate contextual. Diferențele care apar între prescripțiile normative și discurs rezultă din mecanismele pragmatice subiacente proceselor de semnificare în cadrul interacțiunii verbale și sunt posibile doar în limitele particularităților tipologice ale unei limbi date. Îndepărtarea uzului de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
finalitate, transformarea acesteia într-o inteligență colectivă sau chiar într-o inovare. Scopul monitorizării este de a produce cunoaștere prin confruntarea cu mediul exterior și internațional (benchmark) în raport cu mediul concurențial, de a îmbogăți bunele practici ale altor actori (monitorizare și actualizare continuă a indicatorilor) și de a reduce incertitudinea (anticiparea). Anticiparea reprezintă un pas esențial în gestionarea activității, deoarece permite prezicerea evoluției unui eveniment în scopul de acționa în consecință, conferind o valoare predictivă monitorizării. Fondată pe predicție și previziune, aceasta
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cât și la altele, foarte moderne, și unele și altele nouă necesare. De pildă pentru a da un singur exemplu o serie de valori zise iluministe (libertatea de gândire, de comunicare, spiritul critic etc. etc.) dobândesc substanță și o imprevizibilă actualizare, în plină epocă totalitară, perfect echivalentă cu definiția tiraniei în secolul al XVIII-lea. Ceea ce pare ideologic perimat, depășit, în Occident, redevine dintr odată foarte actual în țările comuniste din Est, în a doua jumătate a secolului XX. A constituit
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor distincte într-un cor unic, unitatea în diversitate sub toate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
făcută), Metode (cum a fost realizată cercetarea), Rezultate (ce s-a observat) și Discuții (ce cred eu despre munca mea). Sunt deopotrivă integrate referințe și la nevoie, figuri și tabele. Punctul pe i este o redactare mai scurtă, de tipul actualizării unui subiect. Aceasta structură trebuie să fie respectată. Autorul trebuie să explice cum a selecționat articolele de referință. 1. Stilul Stilul științific diferă de stilul literar. Logica științifică impune, pentru verbe, utilizarea timpurilor trecute pentru evenimentele survenite în trecut, limitând
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
spiritului său, chiar sub presiunea unei dogme sau a unei ideologii mai generale. Susțin aici că nevoia de (auto)organizare a comunității face ca indivizii să caute permanent soluții și argumente pentru conviețuire, pornind de la formula unificatoare a mitului, până la actualizarea lui cotidiană în formele discursului public. O altă necesitate, de adaptare la condițiile existenței și de controlare a lor, impune și caracteristicile imaginarului colectiv, ce nu poate fi redus doar la creațiile fanteziste (ludice) sau la cele politice, ci, dimpotrivă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu imaginarul. În al doilea rând, nu e de ignorat diferența stabilită între imaginar și simbolic, o altă categorie mentală (cu toate că trimiterea pentru exemplificare se face numai la imagini concrete − figurarea regilor Franței pe portalele principale ale catedralelor, ca o "actualizare" a regilor din Iudeea antică). Simbolicul se manifestă numai dacă "obiectul luat în considerație [în cazul de față, imaginea, n.n.] este raportat la un sistem de valori subiacent, istoric sau ideatic" (Le Goff 6). În consecință, și o imagine artistică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
problematica semnului − structură elementară, care poate deveni complexă în funcție de context. Demersul lui Thomas depășește însă lingvistica saussuriană prin preluarea funcțiilor limbajului de la Roman Jakobson, pentru că cercetătorul este de fapt interesat de codurile procesului de comunicare, necesare memorării, imaginării, dar și actualizării structurilor imaginarului. Util pentru teoria acestuia este că, spre diferență de semnul lingvistic, încadrat de o convenție absolută, imaginea se bazează pe analogii formale, ceea ce o face mai ușor de memorat și, în același timp, un suport mai eficient pentru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de refacerea unei istorii des contestate (dat fiind tocmai numărul redus al mărturiilor materiale). Mișcarea amplă de reintegrare a modelelor și, totodată, de legitimare a prezentului prin ancorare în trecut folosește mitul și modelul istoric ca principale instrumente de actualizare. Dacă în occidentul european, în unele locuri, imaginarul medieval al puterii se consolidează în jurul figurii "romanțate" a cavalerului cruciat (cum se poate vedea și din analizele datorate lui Jacques Le Goff - un imaginar oglindit de numeroasele creații "literare"), în spațiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un grad mai ridicat sau mai scăzut de complexitate. Obiectivul pe care ni-l propunem în acest capitol este de a analiza structura semantică a verbelor de percepție, urmărind corelația dintre tipul de acțiune, de eveniment sau de stare și actualizarea rolurilor tematice, precum și trăsăturile inerente ale predicației - componenta aspectuală, caracterul decompozabil, omogen etc. 2. Schema cazuală a verbelor de percepție Discuția despre rolurile tematice atribuite argumentelor verbelor are ca reper teoria propusă de Fillmore (1968)28, vizând reprezentarea predicatelor în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
PInf a avea mari jucători]. (www.fcsteaua.ro) În aceste tipare, infinitivul este concurat de conjunctiv, folosit mult mai frecvent în toate registrele limbii: (64') Sunt abia pe la jumătatea cărții, însă nu văd [să fie [ceva imoral]s în ea]. Actualizarea configurației este posibilă doar dacă verbul din matrice are trăsătura semantică [+Negativ]. Structuri ca cea de mai jos, cu verb la formă afirmativă, nu sunt reperate în română: (67) *Văd a fi o soluție la această problemă. Verbul a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere". Am arătat că definiția din psihologie corespunde unui sens specializat, restrâns, al termenului, în timp ce definiția din DEX 2009 corespunde unui sens mai general. În funcție de actualizarea unui sens sau a celuilalt, percepția se aplică unor stimuli specifici de natură fizică (se percep intensități, culori, forme, sunete, mirosuri, gusturi etc.). sau unor fenomene extrasenzoriale. În cazul sensului mai general, se observă opacizarea naturii esențial fizice a procesului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ființa umană prin creație își poate valorifica unicitatea. În viziunea acestora, creativitatea „ia ființă” prin întâlnirea omului cu lumea, ghidat fiind de tendința spre autorealizare. Conform acestei teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ale elevilor și pentru a le înlesni învățarea. Concluzionând, pot spune că participarea mea la acest curs de formare a avut beneficii importante asupra modului în care îmi desfășor acum activitatea la clasă; în primul rând, acesta a contribuit la actualizarea cunoștințelor mele de limba engleză în ceea ce privește dinamica vocabularului, registrul formal și informal, la conștientizarea importanței proiectării activităților didactice pe baza tipurilor umane de învățare (auditiv, vizual, kinestezic), precum și la diversificarea metodelor de predare și creșterea calității materialelor-suport utilizate în predare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Simona Maria Dorneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92835]
-
realitate pentru că fiecare profesor vrea să lucreze în performanța școlară mai bine de la un an la altul, mai eficient și cu eforturi egale să obțină rezultate mai bune. Realizarea acestei necesități trebuie să înceapă cu acest pas de studiu, de actualizare, de cercetare obiectivă a jocului de baschet precticat în competițiile școlare - etape finale pe țară, de către echipele clasate pe primele trei locuri, joc care va fi luat ca reper în pregătirea echipei și jucătorilor. Următoarea operație, următorul pas necesar determinării
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
adică în zona din fața propriei porți se aplică marcajul strict combinat cu atacul hotărât de deposedare. S-a constatat că echipa sportivă are un caracter formal în care sarcina este prescrisă, rezultă deci că și structura echipei respective este prestabilită. Actualizarea sistemului de joc care dă în echipele de polo pe apă organizarea internă, se face prin sistemul interrelațiilor. Structura adoptată orientează echipa spre anumite funcții. Între structura și funcțiile echipei sportive există o relație de determinare. Funcția grupului determină alegerea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
3.2 Utilizarea unui browser web 108 3.2.1.1 Afișarea unei pagini de web într-o fereastră nouă sau într-un nou tab: 108 3.2.1.2 Oprirea încărcării unei pagini web 108 3.2.1.3 Actualizarea unei pagini web 108 3.2.1.4 Utilizarea funcției Help 108 3.2.2 Modificarea setărilor 109 3.2.2.1 Schimbarea paginii de start a aplicației de navigare 109 3.2.2.2 Ștergerea parțială sau totală a
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
2.1.1 Afișarea unei pagini de web într-o fereastră nouă sau într-un nou tab: File->Window File->New tab 3.2.1.2 Oprirea încărcării unei pagini web View->Stop sau tasta Esc 3.2.1.3 Actualizarea unei pagini web View->Refresh sau tasta F5 3.2.1.4 Utilizarea funcției Help Help->Internet Explorer Help sau tasta F1 3.2.2 Modificarea setărilor 3.2.2.1 Schimbarea paginii de start a aplicației de navigare Internet
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
modificată și completată, Ministerul Educației și Cercetării stabilește obiectivele formării, coordonează formarea continuă, evaluează și acreditează programele de formare continuă. Obiectivele formării continue Formarea continuă are un sens mai general decât perfecționarea. Prin formare continuă desemnăm ansamblul activităților orientate spre actualizarea periodică a pregătirii profesionale inițiale, spre adaptarea acesteia la noile exigențe ale desfășurării proceselor educaționale, ca și spre asimilarea unor noi cunoștințe și competențe. C. Un câștig evident este necesitatea transformării directorului de unitate școlară în manager. Transformarea nu presupune
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
deprinderile se formează elevii pot să lucreze cu unități (acțiuni) din ce în ce mai mari și să aibă perspectiva unei activități independente, creatoare, plăcute și atrăgătoare. Exercițiul este eficient atinci când menține interesul elevilor, când le dezvoltă capacitatea de actualizare, când aduce un procent de noutate legat de tema plastică sau de tehnicile de lucru. De pildă, futurele ca formă estetică poate fi realizat prin exerciții modificând de fiecare dată tehnica de lucru (colaj, decolaj). Pentru ca elevii să fie pregătiți
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]