10,586 matches
-
legene visele. Te așteaptă undeva, departe, casa cu nucul cel falnic de la poartă. Nucul cu mirosul iodului purificator, păstrător fidel al gândurilor tale de mic faun, cu pătucul dintre ramuri unde veneau prietenii să ți se alăture ca într-un altar sacru, iar tu să-i umbrești cu veșnicia. Să te simți stăpâna unor ținuturi, oamenii să recunoască satul ca pe o moșie a bătrânilor plecați. Să oferi și altora din paradisul ce a fost cândva numai al vostru, și într-
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ne tăia genunchii prin asprimea ei. Mă mir că am învățat carte din primul an. Tovarășul (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) nu era un om rău dar căzuse în patima băuturii, iar noi eram o altă generație sacrificată pe altarul beției sale. Nu am amintiri pregnante, nu rețin sfaturi sau clipe memorabile. Îmi amintesc doar de o veșnică durere de spate care m-a chinuit până ce am plecat în altă școală, la clasa a cincea. Tovarășul ne lăsa mereu în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Seara, chiar eu îmi rezemam fruntea plumburie de o noptieră moștenită ... Îmi pipăiam buzele sărutate de mortul cu ochii vii și-mi simțeam oasele trosnind în îmbrățișarea înecatului. Ochii mi se scaldă în lacrima diamantină a unei iubite părăsite la altar, în ziua nunții. Mâinile pierd adesea controlul și desenează același chip pe care oglinda timpului nu mai vrea să-l șteargă. Chipul conturat se cutremură fantomatic la atingerea mâinilor mele. „Doamne, cum mai sângerează luna”, gândesc îngrijorată. Poate fereastra mea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
chip mai impasibil. Apoi, se retrage mulțumit și își numără banii. Cândva își va spune și el poveste în fapt de seară, dar micuța veche marionetă n-o să-l mai asculte Ecoul pașilor ei va răsuna ca o rugăciune pe altarul tăcerii și ea visează mereu același vis în care oamenii au sfori legate de trupuri. Dragoste este destulă Gura știrbă a lumii se hlizește într-un dinte și începe să-mi cânte despre un iubit pierdut în întunericul nopților liliachii
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
de veac. Te intreb: -De ce să te superi? Dragoste este destulă. Zace neîntrebată la colțul grunzos al străzilor pustii.Bani să ai. Totul se cumpară. Tributul e scump. Dar,dragoste este... destulă! Ecoul vorbelor răsună ca pașii profetului pe altarul morții, apoi se răsucește în adâncuri. -Crezi că mai pot zări steaua mea, de aici, din întuneric? aud un glas de pretutindeni. Stelele se sting complice. Locul pe cer se albește. “Bang!“ Priviți! Un vis mi se sparge în bucăți
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
arde, prin AERUL stingher. Eu am să fiu o viață de sfere amestecate Pe un asfalt de lună cu doruri vindecate Și-am să trăiesc durerea din ploile de vară Ce-n glasul conjuncturii e un decor de ceară. 30-07-2007 ALTAR DE LUME domnului Tibi Hâncu Alerg ca o nebună, în noaptea ta de lună Să-ți spun că sufletul mi-i plin de soare, Și port în trup pământul strămoșesc de mumă Ce-mi lasă liniștea, ca un izvor ce-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Păduri de versuri țipă în patul nebunesc Și somnul îmi dispare în umbrele cernite. Din telefonul vieții, gălăgioase clipe Îmi spune că iubirea e un REGESC CUVÂNT Ce sapă-n sufletul de stele și-n rodia de nimfe Pe un ALTAR DE LUME, e chipul tău de sfânt. 27-08-2007, 1200h CHIP ASTRAL în memoria soțului Eugen Rășchitor Ploaia-mi bate-n suflet cu viețile de foc, Tremurătoare noapte din cioburi suferinde Prin țarina arzândă i-o rază de noroc. Ce viețuiește
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
masa pregătită în curte și-a început adevărata petrecere. Toată lumea era în vervă, doar Teofana îmbrăcată în haine noi și obosită de dezbrăcat, de muiatul în căzănelul cu apă de către preot, de îmbrăcat în hainele aduse de nașă, plimbată prin fața altarului, drumul până acasă, toate acestea o dăduseră gata. Dormea profund în pătuțul ei, fără s-o deranjeze muzica de-afară. Nașa i-a lăsat în dar pe pernă o pereche de cercei superbi din aur cu pietre de turmolină roză
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
interesul pacienților, susținea sus și tare ocupantul acestei rezerve, trimisul nostru de la Oprișeni și Țarna Mare în Parlamentul de la București. Să-i respectăm liniștea, măi copii! Spitalul nu trebuie confundat cu o sală de tribunal, unde oamenii se păruiesc pe altarul dreptății; sau cu acel cabinet stomatologic al lui Ion C. de la Suceava în care te pricopsești cu paradontoză incurabilă dacă acesta primea vreun mesaj din partea organului de condamnare la infirmitate a clientului. Legat de atitudinea grobiană față de asistente, îl vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
unor practici diavolicești ce le-au înnegurat viața muntenească și de care trebuie să se lepede cât mai repede cu putință ca de un veșmânt stingheritor. Când părintele a socotit că a sosit momentul, a apărut în poarta împărătească a altarului și, cu mâinile ridicate către ceruri, a invocat cu evlavie: Sfinte Duh, ni te arată! Și, când a constatat că acesta întârzie, a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și a stropit cu busuiocul... Pe pământ căzură bobițe de gheață. Chiraleisa!! A răsunat răspunsul din una sută de piepturi. La plecare, câteva bătrânele se jurau pe toți sfinții că l-au zărit pe Sfântul Duh cum a apărut din altar, a fâlfâit pe deasupra mulțimii, după care a dispărut în turlă. Trifănele, dar ce înseamnă pe limba noastră Sfinte Duh, ni te arată! Din valahă? Sfintei Dușe, pocajese! Da' Nu-i! S-a nădușit în traistă! Nema bo u taistri zadușeuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Cătălin iubitule! Tu mă copleșești pur și simplu cu suita de surprize și gingășii pe care le savurez cu toți porii ființei mele și pentru care îți dăruiesc în schimb întreaga mea iubire. Niciun sacrificiu nu este prea mare pe altarul iubirii noastre! Află că nu regret absolut nimic pentru pasul făcut și mă despart de trecut cu seninătate și cu toată detașarea... Mă bucur enorm că îți aparțin... Asta-i problema ta, Iosefina dragă! Iosefina făcu ochii mari: Cum adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
întrerupt pentru a-l întreba cum vine treaba cu unificarea Germaniei prin oțel și sânge, adică este adept al războiului care aduce atâtea nenorociri! Nicidecum! A răspuns inculpatul. Că și eu, și neamul meu am plătit mult prea scump pe altarul războiului. Atunci cum? Cum se poate? Chiar așa de unul singur. Se poate, domnule președinte! Chiar așa, de unul singur! Prin oțel și sânge! Mă voi strădui să vă demonstrez!.. Că după câte înțeleg, voi avea destul timp la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nici nu-i cunosc însă în privirea lor ard ruguri; prin lacrimile lor văd cum sclipesc cuiele bătute în cruci. Și aceștia mă privesc cu blîndețe și căldură sperînd, întrezărind, parcă în propria-mi privire o temelie a unui proaspăt altar. „-Tu, Doctore,”-îi spun-„ar trebui să știi mai bine. Pentru că sufletul și trupul se amprentează reciproc. Nu mă sili să-ți explic limpezirea mea. M-ai face s-o judec. Să mi-o explic, dezvelind-o. Și ar ieși
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
aibă orice lucrător pe ogorul școlii, scoțând în evidență faptul că educatorul nu este un funcționar oarecare, ci o personalitate adevărată cu înalte răspunderi sociale și morale, care se impune prin ținută și calități deosebite. Pentru educator catedra este precum altarul pentru preot. Dacă activitatea educatorului s-ar rezuma doar la catedră n-ar fi mare lucru. Sfera de activitate și influențare a educatorului este considerabil mai vastă în afara școlii, extinzându-se la toate aspectele societății contemporane. Educatorul acționează și influențează
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
în lumea poveștilor cu Feți Frumoși, cu Ilene Cosânzene. Ea este cea care ni i-a adus pe Harry Potter și Hermione alături de noi, în clasa noastră! Un copil:O iubim atât de mult, încât i-am construit și un altar!(Arată spre biblioteca din clasă) Un copil: Da. Sunt atâtea cuvinte frumoase Adunate într-o carte!... Internetul: La ce vă trebuie cuvintele frumoase? Orice informație căutați Nu trebuie decât să tastați. Pe când o carte s-o citești E pierdere de
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
găsesc, și gata! Ce nu găsești, tu, ființă, ce vrei să găsești? O denumire. O denumire? Da. O denumire. Ce fel, pentru ce, denumire? A, Îi trece, uneia, prin cap: presupun, cred, ce vrei să spui; o denumire, zici, pentru altarul ăsta? Da, tu, da. Dacă așa stau lucrurile, fii pe pace, că te scot eu din Încurcătură! Dar, mai stai, să Înțeleg, eu, bine, ce vrei. Ascultă-mă. O denumire, adică, ceva, care să fie scris, pe firma de la intrarea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
s-o duc la fotograf, să-mi scoată și mie vreo duzină! ― Ce, ești nebun? Ce să faci c-o duzină? ― O duzină și un tablou, mă, să le pun în camera mea, așa, să fac ca un fel de altar: unde mă uit, să văd numai Veturii! ― Ha, ha, ha! Să nu vezi numai stele verzi de la tat-său, spițerul, dacă află de povestea asta! ― Nu află! Îmi dai fotografia? ― Ți-o dau, de ce să nu ți-o dau, numai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
a servi drept lemne de foc. O mănăstire, despre care babulea Îi vorbise de atâtea ori, fusese transformată În post de poliție, iar alta, În grajd. Vaci grase, și altele costelive, numai piele și os, Își făceau de lucru prin altare. Mugeau stins, Întinzându-și gâturile lungi printre vitraliile sparte, scurgându-și tristețea ochilor pe cerul Înstelat. Din când În când, soseau În vizită și rude ce veneau din Marea Rusie. Erau atât de slabi și se purtau cu atâta umilință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu existau prea multe jucării. Mașa avea doar o singură păpușă, Marusia, un căluț de lemn și un ursuleț de pluș, pe care Îi culca sub perna ei. Ziua se juca „de-a slujba“ cu Gligori, improvizând În spatele casei un altar. Străchini vechi și oale ruginite le serveau drept clopote, iar crengile Înflorite de mălin, drept sfeșnice și candelabre. Biserica era o salcie pletoasă, icoanele - frunzele de brusture, iar lumânările - clopoțeii și narcisele culese din cimitir. Gligori era preot, iar Mașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prin dreptul bisericii, bătrânele evlavioase se apucau să-și facă de zor semnul crucii, crezând că au Încurcat zilele obișnuite cu cele de sărbători, iar atunci când cu inima strânsă se Încumetau să intre În pridvor și-l vedeau ieșind din altar Îmbrăcat În odăjdii scumpe și cu cădelnița fumegând, scuipau În sân, ca și cum l-ar fi văzut În fața ochilor pe Necuratul și se duceau apoi pușcă la ușa părintelui Fadei, ca să-l Îndemne să trimită mânia Domnului asupra lui sau măcar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de victimă fără apărare. Creierul din spatele acestei operațiuni de cambriolaj marin este profesorul bărbos și nebun, animat de visul nașterii unei noi seminții robotice înzestrate cu rațiune. Fiecare dintre actele de piraterie comise de acoliții săi este o ofrandă pe altarul acestui proiect luciferic, ce evocă scenografia expresionistă a lui Fritz Lang din Metropolis. Profesorul este hegemonul ce stăpânește, grație tehnicii, acest întins domeniu subacvatic. Împotriva lui se ridică nu doar curajul și inteligența lui Jo și Zette, dar și energia
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Slütter prin puntea unei iubiri fără speranță. Războiul nu lasă loc vieții, iar datoria de militar (chiar și în deghizament de pirat) îl conduce pe ofițer către moarte. Slütter este sacrificat, ca un personaj din A farewell to arms, pe altarul acestui zeu crud ce-și devoră victimele. Le va fi dat unchilor Pandorei, ofițeri în marina australiană, să dea satisfacție propriei națiuni ce reclamă executarea acestui corsar teuton. Plimbarea în larg de Pacific a Pandorei are la capătul ei despărțirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de la Port Ducal, spre a căuta un alt început. În acest tărâm al magiei și al cruzimii pe care îl vizitează alături de Steiner, Corto redescoperă fața ambiguă și fantasmatică a Caraibelor. Soledad este victima sacrificială care va fi ucisă pe altarul unei tiranii locale. Președintele mort este invocat spre a ascunde realitatea uzurpării puterii. Alianța ciudată dintre Corto și Masca ce stăpânește magia neagră eliberează Port Ducal de sub stăpânirea Diavolilor. Soledad este salvată de cel care nu își mai aduce aminte
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
edificiul maiestuos destinat să evoce grandoarea lui Augustus se clatină, sub asediul unor forțe pe care nu le poate contracara. Agonia colosului fragil și cariat de demagogia mussolininiană se suprapune peste drama tânărului Pratt însuși. Tatăl său este sacrificat pe altarul acestei obsesii hrănite de reveriile compensatoare ale lui D’Annunzio și ale lui Mussolini. Noul imperiu se surpă, îngropând sub dărâmăturile sale armata africană care l-a servit. Koinski, în înaintarea lui către Marea Roșie, este martorul și actorul acestui amurg
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]