13,008 matches
-
Într-o primă fază se pare că prima terasă a Mureșului a fost locuită de o comunitate, încet-încet aceasta migrând tot mai mult înspre nord, astfel ca pentru perioada romană să se facă descoperiri arheologice în acest sens. Urmărind descoperirile arheologice care atestă existența unor așezării în zona Cicirului încă de pe vremea dacilor, acestea s-ar contabiliza astfel: la 1,5 km S de sat, pe prima terasă a Mureșului, în punctul numit “Gropi” a fost descoperită o așezare dacică cu
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Închegarea entității dacice începe în epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului așa cum atestă descoperirile arheologice de la Arad - Ceala, Covăsânț, Pietriș, Moroda, tezaurele dacice de la Șilindia și Feniș și îndeosebi cetățile de pământ și întăriturile de la Sântana, Berindia, Dezna, Cicir (3). În bordeiele aparținând secolelor II - III d.Hr. apare deja, clar, influența cuceritorilor romani și
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
în județ poartă denumirea de “drumul lui Traian”. Aproape de zona Cicir există astfel de valuri de pamânt - “drumul lui Traian” la Sâmbateni (6). În timpul stăpânirii romane, valea Mureșului a jucat un rol economic și social important, după cum atestă numeroasele descoperiri arheologice daco-romane (7) de la Lipova, Aradul Nou, Sântana, Cicir, Ceala, Moroda, Șeitin, Semlac, Pecica, Bulci ș.a. Mureșul avea o mare importanță strategică pentru romanii învingători, aceștia întărindu-l pe ambele maluri. Paza malurilor Mureșului și a fortificării cu cetăți a fost
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
fost încredințată legiunii a XIII-a gemina. Astfel s-a început supunerea dacilor și romanizarea provinciei (8). Dacii liberi de la nord de Mureș au suferit o puternică romanizare (după cum se observă în descoperirile de la Cicir și Sântana) (9). Alte descoperiri arheologice la Cicir care demonstrează influența romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost găsit un denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
1875 - 621, 1869 - 1025, 1880 - 941, 1890 - 904, 1910 - 971, 1922 - 996, (Dicționar istoric, p. 86). Recensamântul din anul 2002 a înregistrat 952 de locuitori în satul Cicir. "1 Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, p. 85" "2 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66" "4 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
86). Recensamântul din anul 2002 a înregistrat 952 de locuitori în satul Cicir. "1 Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, p. 85" "2 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66" "4 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 66" "8 Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Mureșului inferior, p. 53" "3 Județele patriei - județul Arad, p. 66" "4 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 66" "8 Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "10 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 54." Dr. Ciuhandu, Gheorghe, Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri, Editura Diecezana
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
al Mureșului inferior, p. 53" "5 Ardelean, Hegyi, Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 66" "8 Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "10 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 54." Dr. Ciuhandu, Gheorghe, Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri, Editura Diecezana, Arad, 1940; Roz, Al., Kovach, Geza, Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, Editura
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Lăzărescu, Mândruț, Popescu, Roz, Trânc, Arad - monografie, p. 38)." "6 Țiucra, Pietre rămase, pp. 235, 237" "7 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 66" "8 Țiucra, Pietre rămase, p. 235" "9 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 53" "10 Repertoriul arheologic al Mureșului inferior, p. 54." Dr. Ciuhandu, Gheorghe, Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri, Editura Diecezana, Arad, 1940; Roz, Al., Kovach, Geza, Dicționarul istoric al localităților din județul Arad, Editura Universității “Vasile Goldiș”, Arad, 1997; Țiucra, Pribeagul, Petru
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului". Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
prezent sunt blocate și nu pot fi vizitate de publicul larg din cauza lipsei de siguranță. Moștenirea culturală din Roșia Montană nu a fost cercetată sistematic până în anul 2000, când a fost demarat unul din cele mai mari programe de cercetare arheologică de salvare din România - programul „Alburnus Maior”, coordonat de muzeul Național de Istorie a României și finanțat în întregime de compania minieră care propune proiectul Roșia Montană. În urma programului, au fost delimitate zone protejate cu obiective arheologice și arhitecturale conservate
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
programe de cercetare arheologică de salvare din România - programul „Alburnus Maior”, coordonat de muzeul Național de Istorie a României și finanțat în întregime de compania minieră care propune proiectul Roșia Montană. În urma programului, au fost delimitate zone protejate cu obiective arheologice și arhitecturale conservate "in situ". De asemenea, s-au stabilit zonele descărcate de sarcină arheologică pentru redarea lor în circuitul economic. Centrul istoric al comunei este declarat zonă protejată și nu va fi afectat de exploatarea minieră. Aici, 35 de
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
de Istorie a României și finanțat în întregime de compania minieră care propune proiectul Roșia Montană. În urma programului, au fost delimitate zone protejate cu obiective arheologice și arhitecturale conservate "in situ". De asemenea, s-au stabilit zonele descărcate de sarcină arheologică pentru redarea lor în circuitul economic. Centrul istoric al comunei este declarat zonă protejată și nu va fi afectat de exploatarea minieră. Aici, 35 de case monument istoric și trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. În
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
2010 o facțiune locală, care încearcă să se substituie întregii comunități din Roșia Montană și zonele adiacente se declară, fără justificări, împotriva includerii localității în patrimoniul UNESCO. Ministrul Culturii Kelemen Hunor a eliberat în mai 2011 un certificat de descarcare arheologică a masivului Cârnic, act a cărui legalitate este disputată în urma anulării definitive și irevocabile de către instanță în anul 2004 a altui certificat eliberat de ministrul culturii de atunci, Răzvan Theodorescu. Numărul opozanților informați ai proiectului minier este, însă, mult mai
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
sub denumirea de Sacerdos de Păuleșe, după numele ordinului călugărilor paulini din cetatea Cladova. Pentru prima dată întâlnim denumirea de Păuliș în anul 1752. Dat fiind calitățile deosebite ale locului, stabilirea aici a unei populații timpurii este probată de descoperiri arheologice din diferite puncte, în special de-a lungul cursului Mureșului si în zona de contact dintre câmpie și munte. Etapa preistorică este deosebit de bine reprezentată în zona respectivă prin așezări, fortificații, diverse urme materiale, care conturează o evoluție de câteva
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
prin așezări, fortificații, diverse urme materiale, care conturează o evoluție de câteva milenii. Ultimele secole ale mileniului I i.Hr. sunt caracterizate de organizațiile dacice. Semnele unei locuiri dacice, continuată apoi cu una romană, sunt atestate în zona de unele cercetari arheologice sau descoperiri întâmplătoare. Trecutul istoric al localității Păulis se leagă pentru o perioadă de multe secole de numele satului Cladova, sat aparținător Păulișului. Cetatea care se gasește aici, amplasată pe „Dealul Carierei” sau „Dealul Cetații”, pe un promontoriu înalt de
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
și pe Valea Cladovei. Descoperirile facute în nivelul al III- lea al zidului de fortificație atestă o locuire a acestei cetăți și între secolele XI-XV fiind un sit complex. Etapa romană a lăsat urme și pe teritoriul comunei Păuliș, urme arheologice atestă prelungirea unor elemente de apărare ale imperiului în această zonă, cel puțin până la retragerea Aureliană. Există în zona satului Sâmbăteni, la nord de calea ferată îngustă, 3 valuri de pamant („ Valurile lui Traian”), bănuite de a fi romane care
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
în construcție acum pe strada doamnei profesoare Maria Raica și două punți pietonale, care la apele mari sunt „luate” de vale. În Stremț sunt șase cimitire: În zona localității Streț din județul Alba, România s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică, și anume cultura Starčevo-Criș, precum și alte culturi ulterioare, Coțofeni și Wietenberg. De asemenea, există descoperiri care certifică prezența în zonă a tribului dacic al apulilor, și apoi
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Turnu este un sat ce aparține orașului Pecica din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Turnu este așezată în vestul Câmpiei Aradului într-o zonă foarte bogată în descoperiri arheologice ce atestă existența unor populații încă din epoca bronzului. Astfel, la 6 km Sud de Turnu și la 7 km Vest de Pecica se găsește faimoasa așezare "Șantul Mare". Cercetările arheologice efectuate aici au dus la descoperirea mai multor straturi
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
Câmpiei Aradului într-o zonă foarte bogată în descoperiri arheologice ce atestă existența unor populații încă din epoca bronzului. Astfel, la 6 km Sud de Turnu și la 7 km Vest de Pecica se găsește faimoasa așezare "Șantul Mare". Cercetările arheologice efectuate aici au dus la descoperirea mai multor straturi de cultură, începând cu neotiticul și terminând cu epoca feudală de când se păstrează și un cimitir (secolul al XII-lea). Cele mal importante straturi sunt din epoca bronzului (cultura Periam-Pecica) și
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
contact a Munților Metaliferi cu Munții Zărandului și parțial în culoarul larg al Mureșului, la o distanță de 81 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul denumit ,Cetate’’, urme arheologice diverse, parțial cercetate, pun în evidență o continuitate de locuire de circa două milenii și jumătate. Aici sunt descoperite o așezare hallstattiană (mileniul I î. Hr.), o fortificație dacică (sec. II î. Hr.), care continuă să existe și în sec. III d.
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
proprietari, iar către sfârșitul secolului XV, Vărădia devine târg, demonstrând un anumit nivel de dezvoltare și atractivitate. Pentru perioada respectivă, așezarea este plauzibil să fi fost organizată de-a lungul drumului de tranzit de pe vale, orientată fiind către biserica descoperită arheologic și în relație cu castelul, aflat în aceeași zonă (poate mai apropiat de vale), dar nelocalizat cu precizie. De asemenea, către nord, se desfășurau arii locuite apărute spontan, de tipul celor care se mențin și astăzi în zonă. Ocupația otomană
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
atingând la sfârșitul secolului cca 1100 locuitori. Atunci este refăcută și vechea biserică ortodoxă. Majoritatea erau români, proporție care se menține și după primul război mondial, când populația depășește 1200 de locuitori. - mileniul I î. Hr. - locuire din perioada Hallstattiană, descoperită arheologic în punctul ,Cetate’’. - sec. II î. Hr. - sec. I d. Hr. - așezare dacică fortificată, tip ,promonturiu barat’’, descoperită arheologic în punctul ,Cetate’’. - Sec. II-III d. Hr. - urme materiale și monede romane descoperite arheologic - 1369 - apare în documente ,Varadi’’ - sec. XIV - construită biserica
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
proporție care se menține și după primul război mondial, când populația depășește 1200 de locuitori. - mileniul I î. Hr. - locuire din perioada Hallstattiană, descoperită arheologic în punctul ,Cetate’’. - sec. II î. Hr. - sec. I d. Hr. - așezare dacică fortificată, tip ,promonturiu barat’’, descoperită arheologic în punctul ,Cetate’’. - Sec. II-III d. Hr. - urme materiale și monede romane descoperite arheologic - 1369 - apare în documente ,Varadi’’ - sec. XIV - construită biserica ortodoxă, la limita punctului ,Cetate’’ - sec. XIV-XV - aparține Comitatului și Arhidiaconatului Hunedoara - 1387 - Marcu și Blasius de
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]