9,833 matches
-
mecanismele cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina comportamentele de informare, vom compara audiențele înregistrate în cursul emisiunilor oficiale difuzate de televiziune în cursul campaniilor din 1978, 1981 și 1988. În timpul campaniei prezidențiale din 1988, audiența alocuțiunilor oficiale pe canalul A2 a fost, la ora 1330 , între 6 și 10 puncte, la ora 1900 între 3,5 și 7 puncte, iar la ora 900 dimineața, între 1 și 2 puncte. Pe FR3, nivelul mediu de audiență
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
audiența alocuțiunilor oficiale pe canalul A2 a fost, la ora 1330 , între 6 și 10 puncte, la ora 1900 între 3,5 și 7 puncte, iar la ora 900 dimineața, între 1 și 2 puncte. Pe FR3, nivelul mediu de audiență pe fiecare locuință vizează emisiunile difuzate către orele 2215, iar bifurcația merge de la 1,5% pînă la 5,5%. Pentru alegerile legislative care vin cu o lună mai tîrziu, audiența este tot foarte scăzută. Nivelele de audiență cumulate de Antenne
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
între 1 și 2 puncte. Pe FR3, nivelul mediu de audiență pe fiecare locuință vizează emisiunile difuzate către orele 2215, iar bifurcația merge de la 1,5% pînă la 5,5%. Pentru alegerile legislative care vin cu o lună mai tîrziu, audiența este tot foarte scăzută. Nivelele de audiență cumulate de Antenne 2 și FR3 la emisiunile oficiale din campania pentru alegerile europene din 18 iunie 1989 se păstrează într-o bifurcație de 3,8% pînă la 8,2%, ceea ce reprezintă o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
nivelul mediu de audiență pe fiecare locuință vizează emisiunile difuzate către orele 2215, iar bifurcația merge de la 1,5% pînă la 5,5%. Pentru alegerile legislative care vin cu o lună mai tîrziu, audiența este tot foarte scăzută. Nivelele de audiență cumulate de Antenne 2 și FR3 la emisiunile oficiale din campania pentru alegerile europene din 18 iunie 1989 se păstrează într-o bifurcație de 3,8% pînă la 8,2%, ceea ce reprezintă o medie zilnică de 2,8 milioane de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
păstrează într-o bifurcație de 3,8% pînă la 8,2%, ceea ce reprezintă o medie zilnică de 2,8 milioane de indivizi. Desigur, putem invoca și delăsarea telespectatorilor sau lipsa reluării emisiunilor. Însă, dacă ne îndreptăm atenția spre nivelele de audiență înregistrate la alegerile legislative cu 10 ani în urmă, vom remarca reculul televiziunii electorale. Suma audiențelor (TF1, A2, FR3) urca, la orele 2035, pînă la o medie de 38%. Cifra din 1978 era deja în scădere, raportat la audiențele din
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de 2,8 milioane de indivizi. Desigur, putem invoca și delăsarea telespectatorilor sau lipsa reluării emisiunilor. Însă, dacă ne îndreptăm atenția spre nivelele de audiență înregistrate la alegerile legislative cu 10 ani în urmă, vom remarca reculul televiziunii electorale. Suma audiențelor (TF1, A2, FR3) urca, la orele 2035, pînă la o medie de 38%. Cifra din 1978 era deja în scădere, raportat la audiențele din campaniile anterioare pentru legislativele din 1973, cu o medie de 51%, iar pentru prezidențialele din 1974
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de audiență înregistrate la alegerile legislative cu 10 ani în urmă, vom remarca reculul televiziunii electorale. Suma audiențelor (TF1, A2, FR3) urca, la orele 2035, pînă la o medie de 38%. Cifra din 1978 era deja în scădere, raportat la audiențele din campaniile anterioare pentru legislativele din 1973, cu o medie de 51%, iar pentru prezidențialele din 1974 cu 47% în primul tur și 55% pentru cel de-al doilea 85. Privatizarea televiziunii i-a "eliberat" pe telespectatorii captivi ai emisiunilor
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pentru cel de-al doilea 85. Privatizarea televiziunii i-a "eliberat" pe telespectatorii captivi ai emisiunilor oficiale, oferindu-le programe alternative. Constatăm, de altfel, că emisiunile politice, care în mod tradițional erau favoritele telespectatorilor francezi, nu mai obțin scoruri de audiență considerabile în context electoral. Spațiile alocate lui R. Barre și J. Chirac în 5 și 7 aprilie 1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tradițional erau favoritele telespectatorilor francezi, nu mai obțin scoruri de audiență considerabile în context electoral. Spațiile alocate lui R. Barre și J. Chirac în 5 și 7 aprilie 1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul plan gravitau mai jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
decît cele din 1974 și 1981. Pe de altă parte, apariția canalelor private de televiziune, nesupuse obligației de a difuza emisiuni oficiale, i-a permis publicului să se sustragă acestei forme de comunicare electorală. Ultimul punct de reper cantitativ este audiența a trei dezbateri televizate, care au fost difuzate în cursul ultimelor campanii prezidențiale. În 1974, dezbaterea Giscard d'Estaing Mitterrand a fost urmărită de mai mult de 23 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 71% dintre telespectatori. În 1981, aceiași protagoniști
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
În 1974, dezbaterea Giscard d'Estaing Mitterrand a fost urmărită de mai mult de 23 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 71% dintre telespectatori. În 1981, aceiași protagoniști atrag aceeași populație care nu mai reprezintă decît 60% dintre telespectatori. În 1988, audiența dezbaterilor Chirac Mitterrand, difuzată în direct de două canale și amînată de alte trei, a fost evaluată la circa 30 milioane de telespectatori. Aceste tranșări foarte dramatice și spectaculoase ale comunicării, în care se concentrează tensiunea dintre politicul personalizat și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
direct vizat, trebuie cucerit un public din ce în ce mai larg, un public ce ascultă dezbaterea politică și socială, un public interesat, însă puțin predispus la acțiune și, în sfîrșit, marele public care este cel mai greu de implicat. Pentru a lărgi această audiență, comunicarea este o variabilă decisivă a agendei publice. Ea este tot atît de importantă pentru înscrierea mizelor în agenda formală, adică în ordinea de zi recunoscută de autoritățile publice înainte de luarea unei decizii. Logica numărului care contribuie la creșterea numerică
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
este prea brutală. Timpul dezvăluirii crimelor comunismului, pentru a relua formula istoricului Stéphane Courtois, a fost într-un fel confortabil. Căci puterea politică instalată, disprețuindu-i pe intelectuali, nu le pune opreliști. Nu există cenzură. Mai mult, cauza anticomunismului are audiență și susținere în Occident: o mare parte a intelectualității europene, cel puțin, resimte culpabilitatea de a nu fi înțeles destul de devreme și destul de profund adevărata natură a comunismului. Se declanșează astfel un proces de reflecție, însoțit, în unele cazuri, de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
că ar fi ceață; sau provocarea care a făcut din Petre Mihai Băcanu, directorul României libere, un fel de Cato cel Bătrân, solicitând zi de zi lui Ion Iliescu un interviu televizat în direct și la o oră de maximă audiență evident, nici azi realizat. În subsidiar, trebuie să remarcăm că acest moment inaugural își află ecoul până azi în comportamentul unei bune părți a spectatorilor și chiar al actorilor dramei politice în curs. Valorizarea cvasi-rituală a apariției "la televizor", în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Focus grup Focus grupul este o tehnică aplicată des în practica cercetării calitative sociologice. El are de asemenea un loc privilegiat în studiul pieței și al producției media. Tehnica a fost dezvoltată după al doilea război mondial ca să evalueze răspunsul audienței la programele radio. Focus grupul este definit ca un grup de indivizi în interacțiune, care au unele interese sau caracteristice comune, grup adunat de un moderator, ce folosește grupul și interacțiunile acestuia ca mod de a obține informații despre o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
arestat și închis, poate să îl califice pe un altul, din alt spațiu geografic, pentru a fi sanctificat, de unde calitatea acțiunii însăși depinde așa de mult de circumstanțele sub care ea a fost înfăptuită și de starea de spirit a audienței care a fost martora acesteia. Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
puțin stabil pentru micro-schimbări. Dar ce era cu 150 de ani în urmă? Desigur că nu erau formații rock și superstaruri care cântau în fața a zeci de mii de tineri. Nici nu puteau fi pentru că nu era posibilă realizarea unei audiențe de masă. Formațiile rock nu puteau exista fără instrumente electronice și piețe de vânzare în masă. O întrebare firească se impune: De unde au provenit aceste schimbări? 12.2.2. Sursele schimbării sociale Schimbarea socială poate proveni din mai multe surse
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la Ilie Ighel și amintirea lui despre notes-ul poetului din ultimele zile de viață. Într-adevăr, textul a fost publicat în zilele noastre de către D-na Ileana Ene, distinsa cercetătoare de la Muzeul Literaturii Române, într-o revistă de mare audiență, Adevărul Literar și Artistic, beneficiind de o prezentare caldă, generoasă, a D lui C. Stănescu, pe care o reluăm în acest documentar: „Este puțin probabil că au mai rămas pe undeva mărturii ascunse sau necunoscute „urme” eminesciene. O armată de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o coaliție - de altfel, foarte fragilă), criticul vrea să știe starea sănătății lui Mihai Eminescu chiar de la doctor pentru eventualitatea că poetul îl va căuta la București. Amintim că, de acum înainte, Eminescu va merge la Titu Maiorescu doar în audiențe, cu mari emoții și va fi primit foarte rece, refuzându-i-se piesa de teatru „Lais” la care lucrase poetul în Botoșani, fără ca sora sa să știe. 10 februarie: „D-nu Maiorescu scrie doctorului ce crede de boala lui Mihai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
consistent (în toamnă) dar iarăși va fi evitată discuția. Ceea ce trebuie, iarăși, subliniat este că de acum înainte poziția lui Titu Maiorescu față de el va fi una strict, sau aproape exclusiv oficială. Ca să-l viziteze trebuia să se înscrie în audiență, să fie bine îmbrăcat. Poetul are chiar emoții și amână de câteva ori o întâlnire, din scrupule de tot felul. Mai mult decât ne dau documentele nu putem avansa, dar sunt suficiente indicii să considerăm că Titu Maiorescu a cerut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
onoare, iar onorariul era considerabil, el a respins invitația. Lui Malcolm i-a explicat că, deși nu poate renunța la orice activitate filozofică atâta timp cât mintea lui mai funcționează cât de cât, nu crede că ar mai putea susține, în fața unei audiențe numeroase, expuneri care să merite atenție. Iar atunci când Malcolm l-a anunțat, în primăvara lui 1950, că Fundația Rockefeller examinează posibilitatea de a-i acorda o bursă de cercetare, Wittgenstein i-a răspuns: „Nu aș putea să accept banii de la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
primul rând, de cei care așteptau de la un profesor de filozofie cu totul altceva decât oferea Wittgenstein. Fostul său student, Theodore Redpath își amintește: „Prima lecție consta în mare parte în tăgăduirea faptului că el își propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce aștepta vreun membru al audienței, el ar fi fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propune să facă cunoscute audienței «adevăruri» metafizice sau că va fi preocupat să transmită cunoaștere în general, în sensul în care s-ar putea spune asta despre un geograf sau un fizician. Dacă așa ceva era ceea ce aștepta vreun membru al audienței, el ar fi fost dezamăgită Fapt ce contribuia probabil la descurajarea unora dintre cei care veneau la primul curs. Este verosimil că el urmărea în mod deliberat acest lucru. Spunea adesea că nu dorește «turiști» la lecțiile sale. În orice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar fi fost dezamăgită Fapt ce contribuia probabil la descurajarea unora dintre cei care veneau la primul curs. Este verosimil că el urmărea în mod deliberat acest lucru. Spunea adesea că nu dorește «turiști» la lecțiile sale. În orice caz, audiența la a doua lecție scădea la aproximativ 12 sau 15 persoane; impresia mea este că aproximativ 10 sau 12 inși erau prezenți în mod constant în restul anului universitar.“ (Th. Redpath, „A Student’s Memoir“, în Portraits of Wittgenstein, vol
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]