9,865 matches
-
el că tatăl său, economul Ion Stamate, l-a botezat pe poet, fiindcă el era și duhovnicul familiei Eminovici, căpătînd cu aceasta încă o dovadă că familia Eminovici locuia atunci în Botoșani, lîngă Uspenia 11. Dar actul publicat de Corneliu Botez a pecetluit și data nașterii la 15 ianuarie 1850, care vom vedea mai departe nu este cea corectă, deși ea a fost repetată în toate ocaziile, mai ales cînd unii eminescologi au căutat și argumente contra datei de 20 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fără ursitoare și fără zodieri. Familia lui Eminovici știa că poetul s-a născut la 20 decembrie 1849, în ziua de Sf. Ignat. În cele 12 zile, cîte mai erau pînă la sfîrșitul anului 1849, s-ar fi putut face botezul noului-născut, dacă n-ar fi stat împotrivă o mulțime de alte cheltuieli și lipsuri. Din aceste motive, botezul s-a tot amînat timp de 33 de zile, fără grabă pentru familie, pentru că băiatul era sănătos. Ei bine, tocmai această amînare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în ziua de Sf. Ignat. În cele 12 zile, cîte mai erau pînă la sfîrșitul anului 1849, s-ar fi putut face botezul noului-născut, dacă n-ar fi stat împotrivă o mulțime de alte cheltuieli și lipsuri. Din aceste motive, botezul s-a tot amînat timp de 33 de zile, fără grabă pentru familie, pentru că băiatul era sănătos. Ei bine, tocmai această amînare a botezului a cauzat toată încurcala. Dacă pe actul de botez a apărut altă dată de naștere, vina
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dacă n-ar fi stat împotrivă o mulțime de alte cheltuieli și lipsuri. Din aceste motive, botezul s-a tot amînat timp de 33 de zile, fără grabă pentru familie, pentru că băiatul era sănătos. Ei bine, tocmai această amînare a botezului a cauzat toată încurcala. Dacă pe actul de botez a apărut altă dată de naștere, vina cade mai întîi pe Gh. Eminovici, pentru că a trecut cu botezul copilului în alt an și apoi cade vina pe preot, însă preotul vine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
alte cheltuieli și lipsuri. Din aceste motive, botezul s-a tot amînat timp de 33 de zile, fără grabă pentru familie, pentru că băiatul era sănătos. Ei bine, tocmai această amînare a botezului a cauzat toată încurcala. Dacă pe actul de botez a apărut altă dată de naștere, vina cade mai întîi pe Gh. Eminovici, pentru că a trecut cu botezul copilului în alt an și apoi cade vina pe preot, însă preotul vine cu o scuză foarte serioasă. Cine face cercetări documentare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
grabă pentru familie, pentru că băiatul era sănătos. Ei bine, tocmai această amînare a botezului a cauzat toată încurcala. Dacă pe actul de botez a apărut altă dată de naștere, vina cade mai întîi pe Gh. Eminovici, pentru că a trecut cu botezul copilului în alt an și apoi cade vina pe preot, însă preotul vine cu o scuză foarte serioasă. Cine face cercetări documentare prin mitrici constată că, la sfîrșitul anului calendaristic, preoții erau obligați să facă un total statistic, pe vîrste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru verificare și centralizare statistică. De acolo i se dădeau mitrici noi, pentru noul an. Întrucît această formalitate era obligatorie, ce mai putea face preotul de la Uspenia, în seara de sîmbătă 21 ianuarie 1850, cînd i-a fost adus, pentru botez, acest copil, care fusese născut în anul 1849? În mitrica anului expirat nu-l mai putea trece, pentru că mitrica aceea era cu situația statistică încheiată și chiar predată la protoierie; copilul rămăsese necuprins în statistica anului 1849. Să-l treacă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
n-avea decît să țină minte, pentru cel botezat, adevărata lui dată de naștere; aceasta nu-l mai privea și pe preot. În mitrica sa el scăpase de încurcală. Drept vorbind, pe actul de la Uspensia, doar locul nașterii și data botezului trebuie să le credem corecte. Data de naștere, întrucît nu-i cea corectă, era o simplă formalitate pentru preot, iar semnătura pusă pe act, ca din partea Ralucăi Eminovici, era altă formalitate. Prezența sa, la botez, nici nu era posibilă; ea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
doar locul nașterii și data botezului trebuie să le credem corecte. Data de naștere, întrucît nu-i cea corectă, era o simplă formalitate pentru preot, iar semnătura pusă pe act, ca din partea Ralucăi Eminovici, era altă formalitate. Prezența sa, la botez, nici nu era posibilă; ea n-a asistat la botez. Se știe că femeile lehuze n-au voie să intre în biserică, decît după 40 de zile de la nașterea copilului, iar atunci, numai după ce li se citește o molitvă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
corecte. Data de naștere, întrucît nu-i cea corectă, era o simplă formalitate pentru preot, iar semnătura pusă pe act, ca din partea Ralucăi Eminovici, era altă formalitate. Prezența sa, la botez, nici nu era posibilă; ea n-a asistat la botez. Se știe că femeile lehuze n-au voie să intre în biserică, decît după 40 de zile de la nașterea copilului, iar atunci, numai după ce li se citește o molitvă, în pridvorul bisericii. Semnătura de pe act, ca din partea Ralucăi, e sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
atunci, numai după ce li se citește o molitvă, în pridvorul bisericii. Semnătura de pe act, ca din partea Ralucăi, e sigur contrafăcută, cu mîna soțului ei. Așadar, între cele două date de naștere, una pusă de preot, la nimereală, pe actul de botez și cealaltă dată, știută și consemnată de poet, bunul-simț cere să nu mai fie pusă la îndoială memoria lui Eminescu, mai ales cînd ea stăruie pentru un adevăr. Să nu se mai lanseze prin cărți sentințe fără drept de apel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cerea o vîrstă mai mare, sau Creangă, care era prea tînăr ca să fie hirotonisit diacon. Cazul Eminescu poate servi de exemplu concludent, dacă punem alături toate actele sale oficiale, care au pe ele și data de naștere: Pe actul de botez de la Uspenia: 15 ianuarie 1850; pe cele patru certificate semestriale, din clasele a III-a și a IV-a, urmate la Cernăuți: 6 decembrie 1850; pe certificatul din clasa I de gimnaziu: 14 decembrie 1849. Deci șase acte oficiale! Care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că însuși poetul ar fi scris în Albumul Junimei că s-a născut "în satul Ipotești, de lîngă Botoșani"20, deci nu la Botoșani! De aici Colibaș a ajuns la concluzia că "poetul s-a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20. Nefiind verificat și nici corectat ia timp, Colibaș și-a căpătat adepți, deși a fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți, amintim deocamdată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20. Nefiind verificat și nici corectat ia timp, Colibaș și-a căpătat adepți, deși a fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți, amintim deocamdată pe Tudor V. Ștefanelli 1, I. E. Torouțiu și Leca Morariu. I. E. Torouțiu susținea: "Astăzi nu mai încape îndoială că poetul s-a născut la 20 dec. 1849, în satul Ipotești (sic!). Diversiunea produsă de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună sărbătorile Crăciunului 23. Presupunerea aceasta o mai făcuse și Corneliu Botez 21, dar toți aceștia au căzut în mare greșeală, pentru că Vasile Iurașcu nu avea casă în Botoșani, iar soția sa, Paraschiva Iurașcu, de cincisprezece ani murise, la Bănești! Se va arăta mult mai pe larg această moarte, în capitolul despre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vieții la Ipotești (s.n.), în noaptea de 24 decembrie 1849 și botezat la Botoșani, la 21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-a născut în orașul Botoșani, adică așa cum știa și poetul și cum însuși a menționat în scris. Un argument în plus l-a adus Gheorghe Ungureanu prin descoperirea recentă a unui memoriu, făcut de Constantin Hurmuzache, din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI EMINESCU În volumul festiv, cu titlul Omagiu lui Mihail Eminescu, pregătit la Galați, în 1909, datorită investigațiilor făcute de Corneliu Botez, au fost adunate, pentru prima dată, cele patru fotografii ale poetului, alături de portretele părinților, ale fraților și surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici, scrise pe baza informațiilor nu totdeauna sigure trimise de căpitanul Matei Eminescu, găsim cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1974, pag. 195. 18. IACOB NEGRUZZI, Amintiri din Junimea, Bibl. pt toți nr. 608, anul 1970, pag. 373. 19. DR. ION NICA, Eminescu structura somato-psihica, București, 1972, pag. 18. 20. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 279. 21. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu, 1909, pag. 41-46. 22. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 311, nota 263. 23. LECA MORARIU, Data și locul nașterii lui Eminescu, în "Revista Moldovei", Anul II, nr. 9, 1 ian. 1923, pag. 13-21. idem, Note pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Moldova care poartă acest nume descind din acei doi presupuși frați, care s-au înrudit, prin urmași, cu cele mai mari familii de boieri moldoveni. Greșeala căpitanului Matei Eminescu era totală, pentru că pe vremea aceea Iurașcu era nume de botez, nu de familie, cu rădăcina în Iurie, și cu diminutivele în Iurcu (Iurco), Iureț ori Iurșa. Către sfîrșitul secolului al XVI-lea documentele moldovenești arată multe nume de botez cu o terminație nouă, în -așco, după moda poloneză. Așadar: Iurașco
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu era totală, pentru că pe vremea aceea Iurașcu era nume de botez, nu de familie, cu rădăcina în Iurie, și cu diminutivele în Iurcu (Iurco), Iureț ori Iurșa. Către sfîrșitul secolului al XVI-lea documentele moldovenești arată multe nume de botez cu o terminație nouă, în -așco, după moda poloneză. Așadar: Iurașco, Dumitrașco, Vasco și Vasilașco, Costașco, Patrașco, Todirașco, Ionașco, Ilașco, Ivașco, Gligorașco etc., etc., urmînd ca în epoca fanariotă, aceleași nume, cu excepția lui Iurașco, să primească terminația cea grecească, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și Vasilașco, Costașco, Patrașco, Todirașco, Ionașco, Ilașco, Ivașco, Gligorașco etc., etc., urmînd ca în epoca fanariotă, aceleași nume, cu excepția lui Iurașco, să primească terminația cea grecească, în -achi. Deci: Dumitrachi, Vasilachi, Costachi, Petrachi, Ștefanachi, Mihalachi, Manolachi etc. Hurmuz, nume de botez, fost și vornic de Botoșani, a devenit Hurmuzachi și s-a fixat mai ales ca nume de familie, dar Iurașco, în mod sigur, era nume de botez. Din mulțimea de exemple pe care ni le arată documentele, dăm aici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-achi. Deci: Dumitrachi, Vasilachi, Costachi, Petrachi, Ștefanachi, Mihalachi, Manolachi etc. Hurmuz, nume de botez, fost și vornic de Botoșani, a devenit Hurmuzachi și s-a fixat mai ales ca nume de familie, dar Iurașco, în mod sigur, era nume de botez. Din mulțimea de exemple pe care ni le arată documentele, dăm aici pe: Iurașco Vartic, fiul lui Vartic hatmanul, din timpul lui Petru Șchiopu voievod 3, apoi pe Iurașco Dracea, în 16174, și pe Iurașco Bilavici, apoi, din aceeași vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fapt el a avut o existență modestă. Un document de la 23 mai 1732 îl arată pe căpitanul Ursu Iurașcu luînd în arendă, cu anul, de la mănăstirea Bistrița, satul Călinești, din ținutul Sucevei 32. La început numele Iurașcu a fost de botez, iar mai apoi, ieșind din comun, Iurașcu a devenit nume de familie. Este o muncă istovitoare și zădarnică această dibuire, printre atîtea sute de familii, cu numele de Iurașcu, răspîndite prin toată țara Moldovei și care cel mai adesea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a început a dărui pămînturile pe la nepoții din neamul Murguleț și Cîrcu, la nepoate, după mama sa și la alte nepoate, din neamul Iurașcu. L-a dăruit cu pămînturi pe Iliaș fiul lui Dumitrașcu Nacu, care îi era fin din botez 39. L-a înfiat și l-a înzestrat pe Gavril Dobrenschi, tot nepot, care, prin mama sa Salomia, îi era nepot și lui Ieremia Murguleț 40. L-a dăruit cu cele mai multe pămînturi pe logofătul Tudosie Dubău, nepot din neamul Cîrcu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]