9,865 matches
-
o eventuală aducere a mea în fruntea guvernului ce se va forma după răsturnarea lui Antonescu. În apropierea datei de 23 august 1944 însă numele meu fusese înlocuit cu al Gl. Sănătescu. Cu o săptămână înainte de lovitura de la 23, consilierul Botez de la Consiliul Legislativ a venit la mine să-mi comunice din partea Gl. Sănătescu că acesta ar dori să mă vadă. Am răspuns că-i stau la dispoziție oricând va voi, la mine acasă, dar nu merg la Palat fiindcă nu
Nicolae Rădescu () [Corola-website/Science/297344_a_298673]
-
a fi cel mai important pianist român. Crescut într-o familie cu tradiție muzicală - tatăl său, Theodor, diplomat de carieră, era un talentat violonist amator care studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă, iar naș la botez i-a fost George Enescu- i s-au recunoscut și cultivat din fragedă copilărie înclinațiile muzicale. A fost acceptat ca elev de exigenta profesoară de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui "copil minune", dându-i în
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
După război (1921), Scriitori români și străini (1926), Studii literare (1930)" conțin observații mereu valoroase despre clasici (Cârlova, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale) sau despre contemporani la impunerea cărora Ibrăileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, G. Topârceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observația despre caracterul filosofic al romanțelor lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificația numelor comice din teatrul și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificația numelor comice din teatrul și proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voinești, autoironiei lui Topârceanu, sincerității lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creației de tipuri din proza de evocare a copilăriei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circulând detașate de autor, ca niște adevăruri necesare. Două eseuri originale
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
l-a avut cu volumul de nuvele „Ulița copilăriei” (1923). Este legat, ca și fratele său Păstorel Teodoreanu, eminent epigramist, de grupul "Viața Românească", tutelat de Garabet Ibrăileanu. Prima descoperire a noului scriitor în mediul literar ieșean aparține lui Demostene Botez. Pe acesta, Ionel Teodoreanu îl cunoștea încă din anii de liceu. Fiind unul din animatorii "Însemnărilor literare" - de sub conducerea directă a lui Mihail Sadoveanu și George Topârceanu - și deja colaborator al lui Garabet Ibrăileanu, Demostene Botez îl prezintă marelui critic
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
ieșean aparține lui Demostene Botez. Pe acesta, Ionel Teodoreanu îl cunoștea încă din anii de liceu. Fiind unul din animatorii "Însemnărilor literare" - de sub conducerea directă a lui Mihail Sadoveanu și George Topârceanu - și deja colaborator al lui Garabet Ibrăileanu, Demostene Botez îl prezintă marelui critic pe mai tânărul său prieten. Tenacitatea lui Garabet Ibrăileanu de a-l susține pe Ionel Teodoreanu, în care vedea un membru al grupării de la "Viața Românească" cu drepturi egale față de ceilalți, se sprijinea nu atât pe
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
antologii și culegeri, după cum și prin unele transpuneri în alte limbi, continuă netulburată. Prieteniile literare mai vechi sau mai noi se continuă și ele, fiind apropiat de Sadoveanu, Tudor Arghezi, Al. A. Philippide, Adrian Maniu, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Demostene Botez, Perpessicius, Tonitza, etc. Din marele număr de romane pe care prozatorul le publică între 1939 și 1948, singurul care se detașează prin reala sa valoare este „Prăvale Baba” (1940), acesta împreună cu cele trei cărți de amintiri și volumul de poeme
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
o logică riguroasă prefețe la volume de Boris Polevoi, Cezar Petrescu, Otilia Cazimir, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Eugen Jebeleanu, Camil Petrescu, Paul Everac, Leon Donici, Felix Aderca, Ady Endre, Guillaume Apollinaire, Camil Baltazar, Maria Banuș, Gerda Barbilian, Alain Bosquet, Demostene Botez, Emil Botta, Radu Boureanu, Ion Brad, Karel Capek, Nina Cassian, G. Călinescu, Ștefan Aug. Doinaș, Georges Duhamel, Maria Filotti, Anatole France, Klaus Heitmann, Jiri Marek, Gellu Naum, Galina Nikolaeva, Al. Philippide, Monica Pillat, Ion Pillat, Marin Preda, Marcel Proust, Adrian
Ovid S. Crohmălniceanu () [Corola-website/Science/297597_a_298926]
-
București doctoratul în drept constituțional, cu lucrarea " Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit", publicată în același an. Din această perioadă datează începutul prieteniei cu Emanuel Neuman (Manole), pe care a considerat-o "„până la botez, evenimentul cel mai de seamă”" (Jurnalul fericirii, p. 121). Antisthius este pseudonimul, - inspirat de numele unui personaj din Caracterele lui Jean de La Bruyère - sub care a publicat primele sale apariții editoriale: Cartea „În genul... tinerilor” a fost volumul de debut
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
sociale". Acest eveniment înlătură "orice dubiu, șovăială, teamă, lene, descumpănire" ("Primejdia mărturisirii", p. 178) și grăbește luarea deciziei de a se boteza. La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl botează întru Iisus Hristos, naș de botez fiindu-i Emanuel Vidrașcu (coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoți romano-catolici, doi preoți uniți și unul protestant, "spre a da botezului un caracter ecumenic" (cf. "Jurnalul
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
întru Iisus Hristos, naș de botez fiindu-i Emanuel Vidrașcu (coleg de lot, fost șef de cabinet al mareșalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoți romano-catolici, doi preoți uniți și unul protestant, "spre a da botezului un caracter ecumenic" (cf. "Jurnalul fericirii"). Episodul dă naștere cărții Jurnalul fericirii, care reprezintă, după propria-i mărturie, testamentul lui literar. Redactat la începutul anilor '70, această primă variantă - circa 570 de pagini dactilografiate - este confiscată de Securitate în 1972
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
din cur o goarnă."" Este supus rigorilor detenției din închisorile comuniste de la Jilava, Gherla, Aiud etc. până în august 1964, când este eliberat, în urma grațierii generale a deținuților politici. Îndată după eliberarea din detenție, la schitul bucureștean Dărvari, își desăvârșeste taina botezului prin mirungere și primirea sfintei împărtășanii. După 1964, la insistențele prietenilor săi C. Noica și Al. Paleologu, reintră în viața literară prin traduceri, medalioane, eseuri, cronici publicate în Secolul 20, Viața Românească, Steaua, Familia, Vatra, Orizont, Echinox, Opinia studențească etc.
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
duce la păcat, te tulbură cu trecutul. Deci, matale care ai trecut la creștinism și te-ai botezat, ți-a iertat păcatele personale și păcatul originar. Te-ai spovedit, te-ai mărturisit, ai intrat în monahism, care este iarăși un botez prin care ți-a iertat toate păcatele. Fii liniștit că aceasta este o provocare de la cel rău, care îți aduce tulburare ca să n-ai liniște nici acum". În aerogara din Baia Mare, înainte de îmbarcare pentru București, suferă un infarct și este
Nicolae Steinhardt () [Corola-website/Science/297608_a_298937]
-
de aceleași avantaje bucurându-se memorialistul Gheorghe Jurgea-Negrilești, și scriitorul satiric Radu Cosmin. Deși are probleme cardiace, Sadoveanu face excursii prin țară, unele dintre monumentele inspirându-i opera: Mănăstirea Agapia și Văratec și Cetatea Neamțului. După 1923, alături de Topîrceanu, Demostene Botez și alți colaboratori ai revistei "Viața Românească", obișnuiește să meargă la vânătoare. Este fermecat de priveliștile pe care le vede în timpul unei vizite din 1927 la râul Arieș. În același an face o călătorie în Olanda cu Orient Expressul, călătorie
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
unul din scriitorii care militau pentru „tendința națională” (opusă moderniștilor cosmopoliți), George Călinescu a mai notat că, printre multele sale povești și romane, Sadoveanu împrumută din stilul predecesorilor și contemporanilor săi Ion Luca Caragiale, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, Calistrat Hogaș, I. A. Bassarabescu și Ionel Teodoreanu. De asemenea inclusă în acest curent, „proza lui Emil Gârleanu e un ecou sintetic din N. Gane, M. Sadoveanu, Bratescu-Voinesti si I. Bassarabescu”, „Gârleanu e departe de a avea mijloacele
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
copii distruse ale volumelor sale. În aprilie 1937, campania anti-Sadoveanu a fost privită cu indignare de mai multe personalități publice, care au publicat „Apelul intelectualilor”, semnat de Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Petru Groza, Victor Eftimiu, George Topîrceanu, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Alexandru A. Philippide, Constantin Balmuș și alții. Denunțând această campanie ca fiind o „asasinare morală”, apelul făcea referire la faptul că Sadoveanu este autorul „celor mai multe opere românești din literatura noastră”. Sadoveanu însuși și-a apărat prietenul Tudor Arghezi, care era
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
în numeroase articole publicate în țară și în reviste de prestigiu din străinătate. Totuși posibilitățile sale de dezvoltare științifică și academică rămân limitate, întrucât în condițiile politice de atunci nu valoarea personală avea prioritate, ci apartenența de partid. În 1966 Botez este respins la concursul pentru postul de profesor la catedra de neurologie rămasă vacantă în urma pensionării lui Oskar Sager, deși contracandidatul său - cu specialitate realizată în Uniunea Sovietică - nu atingea nici pe departe nivelul lui științific. În anul 1970, Mihai
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
este respins la concursul pentru postul de profesor la catedra de neurologie rămasă vacantă în urma pensionării lui Oskar Sager, deși contracandidatul său - cu specialitate realizată în Uniunea Sovietică - nu atingea nici pe departe nivelul lui științific. În anul 1970, Mihai Botez se stabilește în Canada, la Montréal. La început este angajat ca "guest lecturer", dar devine în 1972 profesor titular iar în 1979 șef al clinicei de neurologie din spitalul Hôtel Dieu al Universității din Montréal. În perioada 1975-1986 a funcționat
Mihai Ioan Botez () [Corola-website/Science/297664_a_298993]
-
ce făcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană (după 1804 devenit Imperiul Austriac). Tatăl său, Leopold Mozart, a fost un talentat violonist în orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg, apreciat și pentru aptitudinile sale pedagogice. În registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, și-a luat numele de "Amadeus", traducerea latină a lui „Theophilus” („Iubitor de Dumnezeu”). Încă de mic copil, Mozart dă dovada geniului său muzical. La vârsta
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
Este vorba de Hélène Joliot și Michel Langevin. Activitatea plină de succes a Mariei Curie va deschide calea către mai multe posibilități pentru femei de a se implica în societate. Născută într-o țară majoritar catolică, tânăra primește numele de botez al Sfintei Maria, considerată și o ocrotitoare a țării. Dacă tatăl nu era un religios evlavios, în schimb mama era o catolică ferventă și își ducea copiii la biserică în fiecare duminică. Mai mult, când aceasta se îmbolnăvește de tuberculoză
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
368, 371, 375, 383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
383, 385, 397-398, 428, 431, 432, 436, 439, 459, 466, 469, 475. BOTE 1968: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești, "Editura Pentru Literatură, București, 1968. BOTE 1972: Lidia Bote, "Antologia poeziei simboliste românești", Editura Minerva, București, 1972 BOTEZ 1944; Octav. Botez, "Ideologia literară a lui Ștefan Petică", în „Ethos”, I, nr. 1, 1944, pp. 31-37. BRATU 1963: Savin Bratu, "Lupta de idei în critica noastră literară (1900-1916)", în „Viața românească”, 15, nr. 6-7, iun. - iul. 1963, pp. 202-203. BUCUR 1968: Marin
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
2 zile realizat de Cristian Mungiu și premiat cu Palme d’Or la Cannes. Printre cei mai talentați actori români, se numără: Radu Beligan, Constantin Tănase, Florin Piersic, Gheorghe Dinică, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, Marin Moraru, Stela Popescu, Amza Pellea, Ștefan Bănică, Costel Băloiu, Ilarion Ciobanu, Nae Lăzărescu, Dorel Vișan, Mircea Albulescu, Sebastian Papaiani, Florian Pittiș, Mircea Diaconu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern și Alexandru Arșinel. Armata Română este formată din trei
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
mai târziu a susținut că a găsit o psaltire veche unde tatăl poetului notase: Totuși, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri și botez în arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună a aceluiași an. Poetul a fost botezat de preotul Ion Stamate, ajutat
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Eminescu au fost acceptate la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri și botez în arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani; în acest dosar data nașterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeași lună a aceluiași an. Poetul a fost botezat de preotul Ion Stamate, ajutat de fiul său, Dimitrie, diacon, la botez fiind prezenți în afară de părinți, stolnicul Vasile Jurașcu, naș, și maica Ferovnia Jurașcu de la schitul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]