9,955 matches
-
24 Partidul România Mare, catalogat ca partid extremist. 25 Convenția Democrată Română constituită în noiembrie 1991 pe osatura a două partide principale, PNȚCD (Partidul Național-Creștin Țărănesc și Democrat) și PNL (Partidul Național Liberal); alături de acestea, în CDR intrau Partidul Alianța Civică și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Ecologist Român ș.a. 26 Al cărei partid principal era PD (Partidul Democrat), precursorul PDL-ului de astăzi. 27 DA Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din PNL (ca partid principal) și PD. 28
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și forma aceasta contrafăcută de alai nupțial, dînd naștere la ceea ce vedem acum pe străzile orașului: grupuri pestrițe urlînd în dialect și cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci cu puradeii aferenți. Și asta, într-un oraș care a cunoscut ținuta civică, bunul gust, demnitatea. 9 iunie În preajma sfîrșitului, internat, Camil Petrescu nu-și dezminte forța caracterului și, de ce nu, umorul. Tratat de magistrul doctor Lupu, este găsit de acesta cu un tratat medical, studiat și subliniat, sub pernă. Domnule Camil Petrescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gondole ancorate. Venețieni dezabuzați mă ocolesc absenți, ducîndu-se în treaba lor. Dac-aș face asta pe Bahlui, în cîteva minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pondere geo-politică importantă, nici Basarabia, provincie întinsă generos între Prut și Nistru, nu și-au spus încă ultimul cuvînt în materie de demnitate, sînt de așteptat reacții serioase la întoarcerea pe moment a bolșevismului. În România, masivele forțe politice și civice de orientare net democrată au pierdut, în 2000, o bătălie, nu și războiul. Peste Prut, partidul comunist și fanii lui constanți vor avea de înfruntat chiar imediat replica unui tineret definitiv trezit din somnul în care continuă să întîrzie nostalgicii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
radio ──────────────────────────────────────────────────── 2446-2454 MHz RO-IR 012 ──────────────────────────────────────────────────── 13. Implanturi medicale active de putere foarte mică: ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 9-315 kHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 402-405 MHz RO-IR 013 ──────────────────────────────────────────────────── 14. Echipamente de radiocomunicații funcționând în banda 26960-27410 kHz în cadrul serviciului mobil terestru (Banda civică - CB - Citizen band): ──────────────────────────────────────────────────── Banda de frecvențe Interfața radio ──────────────────────────────────────────────────── 26960-27410 kHz*) RO-IR 014 ───────────────────────��──────────────────────────── ---------- *) Cu excepția frecvențelor 26995 kHz, 27045 kHz, 27095 kHz, 27145 kHz și 27195 kHz. ---------- 15. Echipamente de radiocomunicații profesionale pentru mică distanță (Professional Mobile Radio - PMR 446): ──────────────────────────────────────────────��───── Banda de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
grec, a lui Tommaso d'Aquino − care caută să formuleze o summa theologicae cumulând gândirea pre-creștină și "adevărul" credinței −, va provoca adaptarea scolasticii, pentru următoarele două secole, la dinamica socio-economică de la sfârșitul evului mediu, până când renașterea italiană va genera imaginarul civic premodern. Următorul moment major al iconoclasmului este semnat de Galileo Galilei și mai apoi de René Descartes; ei pun pe rând bazele fizicii moderne și aduc importante corecții la numeroasele erori de interpretare a discursului aristotelic, fără a contrazice intenția
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1995; Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor și speciilor literare. Poetica versului), Chișinău, 1996. Ediții: M. Eminescu, Poezie populară, Chișinău, 1970; C. Stamati-Ciurea, Opere, Chișinău, 1978 (în colaborare cu Vasile Ciocanu); Veronica Micle, Poezii, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976, 211-218; C. Popovici, O carte meritorie și binevenită despre poetica eminesciană, „Știința”, Chișinău, 1996, 12. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286607_a_287936]
-
în 1995, prin comisia sa asupra guvernanței globale. În esență, termenul presupune crearea unor noi mecanisme și structuri de guvernământ la nivel local și global care să includă într-un proces decizional complex, extins și dinamic mișcări sociale și organizații civice, ONG-uri, companii multiși transnaționale, mass-media globale, piețe globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării politice, hiperglobaliștii le asociază sfârșitului Războiului Rece și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
care conduce centrul de studii Economics, a conchis că „americanii sunt gata să riște mult mai mult decât canadienii pentru a realiza viziunea proprie a visului american”, inclusiv comiterea de acte de violență, dacă acest lucru este necesar 65. Spiritul civic american Un moment totuși! Pot sta lucrurile chiar atât de rău? E adevărat că americanii sunt mai orientați Înspre Îmbogățire decât oricare alt popor. De asemenea, suntem probabil mai autocentrați și mai abuzivi decât multe alte popoare. Dar rămâne cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sta lucrurile chiar atât de rău? E adevărat că americanii sunt mai orientați Înspre Îmbogățire decât oricare alt popor. De asemenea, suntem probabil mai autocentrați și mai abuzivi decât multe alte popoare. Dar rămâne cealaltă față a caracterului american, spiritul civic, pe care filosoful francez Alexis de Tocqueville l-a găsit foarte atrăgător În tânăra Americă pe care a vizitat-o În 1831? Toqueville a notat tendința americanilor de a forma asociații voluntare, pentru a promova bunăstarea publică, un fenomen aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
interesante sunt asociațiile intelectuale și morale din America”66. În timp ce americanii sunt, de departe, cei mai individualiști oameni din lume, noi de asemenea dedicăm foarte mult din timpul nostru slujirii comunităților În care trăim. Organizații fraternale, cluburi de tineret, asociații civice și de cartier, grupuri artistice și educative, activități sportive și recreative și numeroase alte activități similare sunt de mult o parte integrantă a vieții În America. Ne-am mândrit Întotdeauna că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
asociații civice și de cartier, grupuri artistice și educative, activități sportive și recreative și numeroase alte activități similare sunt de mult o parte integrantă a vieții În America. Ne-am mândrit Întotdeauna că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem oare să fim individualiști și orientați spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mult o parte integrantă a vieții În America. Ne-am mândrit Întotdeauna că suntem o națiune de voluntari cu conștiință civică. Putem oare să fim individualiști și orientați spre comunitate În același timp? Cu toate că aparent paradoxală, Înclinația americană spre conștiința civică reflectă credința noastră profundă În libertatea individuală. Americanii au avut Întotdeauna rețineri În a ceda prea multă putere statului. Pentru noi, libertatea Înseamnă abilitatea de a aduna bogăție personală și astfel, de a deveni independenți. Am privit Întotdeauna guvernul ca
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să furnizeze nici pe departe același nivel de asistență pentru cei săraci, nivel pe care guvernul ar putea să-l realizeze dacă ar juca un rol mai activ - așa cum se Întâmplă În Europa. și, cu toate laudele Îngrămădite pe eforturile civice americane de a furniza servicii sociale, realitatea este că, În Statele Unite ale Americii, salariile În sectorul nelucrativ de servicii sociale sunt mai mici decât media salariilor Într-un studiu comparativ a douăzeci și două de națiuni. În timp ce, În medie, unul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale, În Statele Unite ale Americii, numai 13,5% dintre pozițiile plătite În sectorul nelucrativ sunt În serviciile sociale 71. Asta nu Înseamnă Însă că societatea civilă americană nu este o forță formidabilă. Dar o mare parte din motivația În spatele spiritului civic american are la origini rădăcinile individualiste și religioase ale caracterului american. Prin contrast, În majoritatea Europei, societatea civilă are un caracter mult mai secular și mai puțin legat de ideea creștină a filantropiei individuale și mai mult de ideea socialistă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În activități nelucrative după orele de lucru. Al treilea motiv pentru scădere, spune Putnam, este privatizarea crescândă a distracțiilor din timpul liber, În special timpul petrecut În față televizorului. El apreciază că mai mult de un sfert din scăderea activităților civice se datorează diverselor mijloace electronice de divertisment. În fine, Putnam crede că jumătate din această scădere este determinată pur și simplu de schimbarea de generație, tinerii americani fiind mult mai puțin interesați să dea din timpul lor pentru alții și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei forte. Prin urmare, spre deosebire de statul-națiune, Uniunea Europeană nu este percepută ca un agent al destinului, ci, mai degrabă, ca un manager al conflictelor de moment și al agendelor În competiție. În noua eră, marile metanarațiuni - genul care a motivat loialitatea civică În perioada statelor-națiune - sunt depășite. Sunt Înlocuite cu un număr de povești mai mici, fiecare o reflecție a perspectivelor și obiectivelor diverselor grupuri constitutive. Mandatul și misiunea Uniunii Europene sunt acelea de a găsi un numitor comun Între grupuri disparate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție violentă a unei sau a unor voințe exterioare
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
totuși, că am pus la dispoziția celor interesați un util instrument de lucru (după știința noastră, pentru prima oară în această formă), menit să contribuie la cunoașterea mai atentă a acestui important capitol al istoriei românilor și la definirea atitudinii civice, patriotice, necesare prezentului și viitorului nostru comun, într-o Europă unită. HOTARELE FIREȘTI ALE STATULUI ROMÂN Configurația geografică, relieful, așezarea continentală sau maritimă a regiunii, climatul, fauna și flora etc. influențează caracterul psihic, obiceiurile și moravurile unui anumit grup etnic
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cealaltă fiind școala, încărcată cu toate promisiunile viitorului. Dacă aceste medii se completează și se susțin, ele îl vor îmbogăți spiritual într-o măsură mare pe copil. În clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele: religie, educație civică, consiliere și orientare etc. Însă, virtuțile moral-religioase sunt învățate și interiorizate în timpul orelor de religie, sub îndrumarea profesorului. Elevii află din viața sfinților ce înseamnă credința statornică, milostenia, curajul, bunătatea, blândețea, în lecțiile: Sfântul Nicolae - prietenul copiilor, Sfânta Filofteiamodel de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
extrașcolare, precum Concursului Interdisciplinar Județean Un copil bun pentru o lume mai bună, inițiat și organizat de școala noastră, ajuns în anul 2009 la a șasea ediție, au ca scop educarea elevilor în spiritul cunoașterii și respectării valorilor morale și civice. Dintre obiectivele acestui concurs amintim: aprofundarea cunoștințelor de religie și educație civică; aplicarea cunoștințelor învățate în rezolvarea unor situații problemă; înțelegerea sensului și a semnificației normelor și valorilor morale care călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
bună, inițiat și organizat de școala noastră, ajuns în anul 2009 la a șasea ediție, au ca scop educarea elevilor în spiritul cunoașterii și respectării valorilor morale și civice. Dintre obiectivele acestui concurs amintim: aprofundarea cunoștințelor de religie și educație civică; aplicarea cunoștințelor învățate în rezolvarea unor situații problemă; înțelegerea sensului și a semnificației normelor și valorilor morale care călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
amintim: aprofundarea cunoștințelor de religie și educație civică; aplicarea cunoștințelor învățate în rezolvarea unor situații problemă; înțelegerea sensului și a semnificației normelor și valorilor morale care călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
formare și dezvoltare, care sunt În măsură să absoarbă impactul schimbării, se definesc prin existența rețelelor comunitare ce fac posibil ca o comunitate să se adapteze și să răspundă la schimbările externe și interne. Aceste relații contribuie la crearea simțului civic al identității, apartenenței și securității sociale. Ele contribuie consistent la existența sentimentului de Încredere ce definește o comunitate dinamică. O relație activă este o relație ce presupune interacțiuni repetate și semnificative Între două sau mai multe persoane ori instituții. Luând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teoretică și practică corespunzătoare și, de aceea, predomină „festivități” și „ședințe cu părinții” ce sunt confundate cu activități parteneriale, situația socioeconomică precară În care trăiesc multe familii cu copii, subfinanțarea Învățământului Împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru, spiritul civic și comunitar aflat Într-o fază incipientă de formare. Cercetarea a pus În evidență necesitatea promovării unei politici parteneriale bine fundamentate, care să implementeze programe de activități pe termen scurt și mediu, În raport cu particularitățile specifice fiecărei unități școlare. Parteneriatele școală-familie-comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]