9,685 matches
-
realității, la nivelul anului 1998, ce justifică necesitatea unei reforme de profunzime și Îi legitimează urgența”. Autorii Își declară de la bun Început independența față de cercurile guvernamentale și, implicit, față de forurile oficiale de specialitate, propunîndu-și o viziune pragmatică, În afara discursului administrativ-pedagogic consacrat. Cartea are o perspectivă predominant sociologică și filosofică, cu accent asupra politicilor publice: orientare deductibilă, de altfel, din profilul profesional al autorilor și colaboratorilor. Unii, cum ar fi Adrian Miroiu și Dakmara Georgescu, au fost cooptați pe parcurs În forurile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Frontul Salvării Naționale. Lectura În paralel a celor două va duce, desigur, la o viziune mai completă și o Înțelegere mai bună a intențiilor autorilor. Convenția Democratică este privită În contextul sistemului politic, pentru descrierea căruia autorii folosesc instrumente științifice consacrate, străduindu-se să adecveze teoria la realitățile locale. Mai ales pentru că subiectul nu a beneficiat anterior de o tratare pe măsură, ar fi fost de dorit, poate, ca demersul teoretic să fie extins și inclus Într-o lucrare separată, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rînd, spațiului inadecvat: „suplimentul teoretic” de la paginile 91-109 este prea scurt pentru dificultatea problemelor pe care le investighează. În primul rînd, se discută, așa cum e și firesc, originea partidelor politice și a sistemului de partide. Autorii trec În revistă teoriile consacrate - cea instituțională, a lui Duverger, teoria situației istorice, precum și teoria modernizării și dezvoltării, elaborată de LaPalombara și Weiner - și constată, pe bună dreptate, că nici una dintre ele nu este pe deplin adecvată cazului românesc. Abordarea spre care Înclină, aparținînd tot
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în 1930, de o alta, consacrată poeziei românești clasice, Klasszikus kert [Grădina clasică], de la poeții Văcărești până la Panait Cerna și Dimitrie Anghel. Originar din Ungaria, F. cunoștea insuficient limba română, ceea ce l-a făcut să lucreze după traduceri brute. Cum mărturisea el însuși, s-a străduit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
ediții din scrierile lui Victor Eftimiu, Ioan I. Livescu, Tudor Mușatescu și a îngrijit volume de memorialistică ale unor personalități din lumea teatrală (Lucia Sturdza Bulandra, C. I. Nottara, Aristizza Romanescu). În 1959 începe să publice o serie de micromonografii consacrate unor actori ai scenei românești, lucrări destinate publicului larg. O documentare minuțioasă stă la baza cărților Ion Brezeanu (1959), Tony Bulandra (1961), Lucia Sturdza Bulandra (1962), Alexandru Davila (1965) și Matei Millo (1967). Scrupulul exactității îl face pe V. să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
celui de-al doilea război mondial țările democrate au neglijat acest aspect de însemnătate vitală pentru țară. Franța a fost prima dintre marile puteri democratice care au avut de suferit din cauza "infirmității instituțiilor statului", "a neglijării pregătirii militare". Toate studiile consacrate celui de-al doilea război mondial au acordat atenție acestui subiect. Au fost mulți francezi care, ca și de Gaulle, au văzut în Franța "țara care nu este ea însăși decât atunci când se află în primele rânduri și stă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ale lui V. Voiculescu la lumea creștină suferindă, vidată de sensul mântuirii și instalată într-o așteptare absurdă, ca în poemul, emblematic, Copilașii din cer, este o mare distanță: raiul lui P. nu e decât un loc al plângerii; simbolurile consacrate ale interiorității paradisiace (casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge acest tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
în epocă - o berărie modestă, prost întreținută, cu produse și servicii de calitate îndoielnică, cu un patron antipatic și, în plus, cu o pianină mecanică în continuă funcțiune, la intensități exasperante pentru consumatori, este dată de prima sală din dreapta intrării, consacrată, din 1910, ca loc de întâlnire al artiștilor (scriitori, actori, pictori). „Gloria” T.O. nu a ținut - spun martorii - decât puțini ani, până la războiul început în 1916, atâta timp cât atmosfera era întreținută de boema literară și teatrală. La cele nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
timpurie pentru o carieră de cercetător. Avea 35 de ani când i-a apărut Istoria nebuniei în epoca clasică (1961), "această carte totală", cum a definit-o Foucault într-un interviu de la sfârșitul anilor '70. Elogiile au venit din partea unor consacrați, precum F. Braudel, omul ce a avut un important cuvânt de spus în alegerea lui Foucault la Collège de France. În schimb, breasla psihiatrilor și a psihologilor francezi a fost scandalizată de problematizările foucauldiene. Foucault mărturisea că mulți dintre confrații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dintre oameni într-o asemenea societate? Cum poți fi un om sincer și liber în ambianța moralei comuniste [...] în care teama de denunț, cu corolarul ei, adică ascunderea gândului, au devenit realități zilnice?”. Obiectivă, susținută de o bogată documentație, cartea consacrată personalității și operei lui Duiliu Zamfirescu relevă cititorului străin, căruia i-a fost destinată, particularitățile evoluției societății românești într-o etapă istorică de mari transformări. „În ritmul acestei «istorii încetinite» - constată S. în concluzia cărții - oamenii se pot adapta la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Șmelț și se dorește a fi „o oglindă fidelă a vieții, sub toate aspectele ei, din Moldova de Sus”. În primii ani partea literară cuprinde câteva poezii de Artur Stavri și Al. Vlahuță și are un număr întreg (5/1905) consacrat comemorării morții lui Ion Păun-Pincio („concetățeanul nostru”). În paginile gazetei este reprodus un pasaj, intitulat Moldoveni și munteni, dintr-un articol al lui Mihai Eminescu, publicat în „Curierul de Iași” din octombrie 1877, și este găzduită o poezie a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
Național Liberal / 223 8.1. Revenirea georgiștilor în Partidul Național Liberal / 223 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 / 226 Concluzii /231 Anexe / 241 Bibliografie / 279 Summary / 293 Résumé / 295 Prefață Bibliografia consacrată personalității lui Gheorghe Brătianu și aceea a liberalismului românesc se îmbogățesc cu un nou titlu prin lucrarea de față, o monografie a Partidului Național Liberal care a purtat în denumirea sa și numele istoricului. Aprecierea unei lucrări științifice trebuie să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în plus, fatale pentru Napoleon la Waterloo... Desigur, biblioteca, prizonieră a ideologiei, era foarte inegal înzestrată: n-am găsit acolo decât o singură carte despre epoca lui Ludovic al XIV-lea, în schimb, etajera vecină oferea vreo douăzeci de volume consacrate Comunei din Paris și vreo duzină despre înființarea partidului comunist francez. Dar, avid de cunoaștere, am știut să dejoc această manipulare istorică. M-am întors spre literatură. Marii clasici francezi erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
menționate aici toate punctele de vedere originale pe care autoarea le exprimă în legătură cu interpretările și cu traducerile diverselor nume divine, ca și în legătură cu statutul traducerilor din cărțile sfinte în zilele noastre. Subliniem aici interesul pe care îl prezintă întreg capitolul consacrat paralelismelor în semnificațiile numelor divine din Coran și din Biblie și, în consecință, în traducerea lor, si mai ales subcapitolul final în care este vorba despre paralelism, procedeu propriu poeziei biblice, ale cărui efecte se pot păstra în întregime în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în colecția „Patrimoines” (1988), în primul său capitol, intitulat „Le commentaire des noms divins en Islam: un «genre littéraire» a succès”, cataloghează în mod exhaustiv tot ce se știe că s-a scris în Islam pe această temă în lucrări consacrate explicit ei6, apoi amintește lucrările generale mai importante care îi dedică o parte a lor. Această realizare facilitează foarte mult studiul nostru, având în vedere faptul că adunarea unor astfel de date a necesitat ani îndelungați și posibilități de informare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ecleziastica, Rex tremendae maiestatis. În cazul unor nume că Rabb, Mawl", Wal, dificultăților ridicate de polisemie li se asociază și cele ale relativei sinonimii. d. Unele nume că Ra≤m"n și Ra≤m par a avea deja o traducere consacrată: „Milostiv” și, respectiv, „Îndurător”; or, după cum am menționat mai sus165, ra≤mă nu înseamnă „indurare”, ci mai degrabă „bunăvoință”, „gingășie, duioșie”166. e. Pe lângă această, se pune și problema redării gradelor de intensitate - la această pereche, dar și la multe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò pne¤mă (3.2.3.1.); - chiar dacă se transferă cu altă formă gramaticala: r"m we niss"’ (3.1.6.3.); - sau cu alta expresie: ’Erek ’appayim (3.1.15.3.). 3.4.2. Altele, deși au un echivalent consacrat, pierd din sensul denotativ și necesită note de subsol spre a fi înțelese corect: Q":Äš (3.1.6.1.), respectiv ho hágios (3.2.1.5.2. și 3.2.2.7.1.) riscă să semnifice, pentru cititorul neavizat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cuprindă grupurile mp, mb, aceasta având ca radical următoarele cuvinte de bază : boboc, bogat, bujor, pădure, pachet. După scrierea cuvintelor, se verifică dacă elevii au scris corect, apoi li se cere să alcătuiască propoziții. Partea a doua a orei este consacrată unei noi activități : dictarea unui text. În finalul orei se face analiza rezultatelor. Strategiile didactice propuse cu privire la formarea deprinderilor ortografice se ghidează după etapele oricărei deprinderi intelectuale : a) formarea bazei de orientare ; b) exercițiul analitic ; c) exercițiul sintetic ; d) automatizarea
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
pune și alt semn de punctuație Ă ?, !, ... ) ; - propoziția care are la sfârșit semnul punct se numește propoziție enunțiativă. Se fac aprecieri asupra efectuării cerinței, se poartă discuții în legătură cu folosirea punctului. Ortografia și punctuația se învață nu doar în lecții special consacrate acestui scop, ci în toate împrejurările în care elevii sunt puși în situația de a se exprima în scris. III. 2. PARTICULARITĂȚI ALE PERIOADEI PREGRAMATICALE Încă din perioada preabecedară, când elevii își însușesc elementele grafice, învățătorul trebuie să se preocupe
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
putea oferi informații despre teoriile și conceptele folosite În acest domeniu. Peisajul este foarte diferit de ceea ce aveam noi la dispoziție În anii ’70. Cu toate acestea, tânărul Învățăcel sau cititorul pasionat de antropologie nu beneficiază Încă de nicio carte consacrată familiarizării lui cu formele ceremoniale și mitologice și cu limbajul de specialitate folosit În studiul mitului și al ritului. O vreme am crezut că este o simplă problemă de timp până ce va fi tradusă o lucrare de profil din bibliografia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Segalen, 1998) În care această perspectivă trece În plan secund, tratarea diverselor tipuri de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră un rit de amploarea pelerinajului!). În schimb, literatura de specialitate cunoaște nenumărate lucrări consacrate diverselor tipuri de comportamente rituale sau de constructe mitice. Cele mai multe sunt descrieri etnografice ale manifestărilor simbolice specifice unui colectivități sau unui grup de colectivități. Altele sunt Încercări de a extinde aria teoretică și de a Îngloba aceste descrieri, prin comparație
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și conceptelor din acest domeniu la interpretarea formelor create de cultura folclorică, de cea de elită, de cultura mass-media - pentru a numi doar cele mai importante câmpuri de aplicație. În mod firesc, el ar trebui să fie urmat de unul consacrat școlilor de gândire din antropologie și felului În care acestea au conceput studiul mitului și al ritului. Sper să am puterea și timpul de a-l realiza, Închizând astfel cercul euristic. De la cuvinte la conceptetc "De la cuvinte la concepte" De la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
s-au schimbat mecanic În timp, ca rezultat al unor procese impersonale; mai degrabă, aceste cuvinte trebuie considerate terenul unor bătălii semantice Între regimuri rivale de adevăr” (p. 11). Acest ultim citat este edificator pentru poziția adoptată de studiile recente consacrate acestei probleme: ele au mutat accentul de la configurarea unei opoziții absolute Între mythos și logos și de la ideea unei evoluții lineare În care un model Îl elimină pe celălalt, la sugerarea unui sistem de comutări și congruențe, bazate pe utilizări
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de a le susține prin argumentare. Altfel spus, recursul la tradiție este Înlocuit de două instanțe, ambele Întemeiate pe folosirea reflecției critice: interogația individuală asupra unei probleme și dezbaterea ei publică. Nu este aici locul pentru a redeschide dosarul voluminos consacrat cauzelor, agenților și etapelor prin care „miracolul grec” a condus la desprinderea de gândirea mitică și religioasă și la deschiderea porților pentru un nou tip de gândire (laică, abstractă, pozitivă), care, peste secole, avea să conducă la societatea, tehnologia, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade sau W. Otto). Această poziționare culturală aparte ne ajută să Înțelegem de ce referirile la mit abundă (și ele se găsesc În cele mai neașteptate și incompatibile locuri), În timp ce studiile consacrate exclusiv conceptului de mit sunt foarte rare (M. Detienne, 1997a; W. Doty, 1986; G.S. Kirk, 1970; Th. Sebeok, 1972; M. Untersteiner, 1972; A. Von Hendy, 2002). Acest gol este suplinit (parțial) de articolele dedicate mitului În diverse mari enciclopedii, semnate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]