11,461 matches
-
Fiind ultima restanță, am hotărât să se înapoieze la Galda cei mai în vârstă, între ei domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii „pălăriile” de floarea soarelui, le-am depozitat într-o baracă magazie pe câmp, am tăiat cocenii. Urma să batem pălăriile și să depozităm sămânța. Milițienii care pățiseră rușinea cu fânul plecaseră la Aiud; în locul loc era unul venit de curând în colonie, cam prostănac. Iertați-mi aprecierea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
domnii Trifan și Marian, iar după lichidarea lucrărilor, ceilalți. Cei rămași, vreo 10-15, am recoltat în cursul săptămânii „pălăriile” de floarea soarelui, le-am depozitat într-o baracă magazie pe câmp, am tăiat cocenii. Urma să batem pălăriile și să depozităm sămânța. Milițienii care pățiseră rușinea cu fânul plecaseră la Aiud; în locul loc era unul venit de curând în colonie, cam prostănac. Iertați-mi aprecierea, cred că nu i se potrivea alt calificativ. „Bă! Eu sunt cineva aici! Ați înțeles?”, era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
unul de altul, ne prăbușeam. Un deținut de drept comun, un vlăjgan încălțat cu cizme de cauciuc, se repezi și, prinzându-ne de mâini și de cap, ne arunca în coridor. De acolo, târâș, ca pe niște zdrențe ne-au depozitat în fața camerei 5 bis. Rămâneau ici colo cheaguri de sânge năclăite în fecale. Sub privirile uluite ale celor din cameră ne-au aruncat în mijlocul hrubei și ușa iar a gemut sub zăvoare. Nu ne puteam ridica. Abia mișcam mâinile sau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
poate! Ancheta Pe la sfârșitul lunii Septembrie 1951 ni se ceru să ne facem demascarea. Adică să spunem tot. Absolut tot ce s-a ascuns la arestare: nume de oameni care se organizează pentru rezistența armată contra statului, locuri unde sunt depozitate arme și muniții, relații cu spioni americani, parașutiști, cocoșei ascunși etc. Fiind arestat din 1942 nu știam nimic despre astfel de lucruri, așa că mi s-a cerut să spun ce știu în legătură cu colonia Galda și relațiile noastre cu oamenii din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Părinte, pentru ca atunci când nu vei putea să îl faci, fiind tu însuți în nevoie, Dumnezeu să Își aducă aminte de cele bune ale tale și să te salveze”. De care „bune” să-și aducă aminte Dumnezeu, dacă tu n-ai depozitat nimic în cămară? Un pustnic, însoțit de ucenicul său, venind în cetate, și-a vândut rucodelia, împletituri din smicele de finic. Cu banii care erau la el, Bătrânul urma să cumpere șapte posmagi, hrana pentru o săptămână. La colț de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să fiu scos afară, nici pedeapsa nu a expirat. Cine vă obligă să mă eliberați? M-a privit cu dispreț și mi-a făcut semn să ies. La magazie În 29 Iulie 1964 ne-au dus la magazie, unde erau depozitate hainele civile confiscate de-a lungul anilor; obiectele de valoare, ceasuri, verighete, stilouri, fuseseră valorificate de misiții cinstiți ai iadului. Încercaseră să valorifice și sufletele noastre pentru viața trupului, dar avusesem grijă să le asigurăm cu pecetea trezoreriei cerești. La
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Studiul cuprinde relatări cu privire la mult prea lungul parcurs aventuros al Tezaurului Național al României la Moscova, în timpul ultimei părți a Primului Război Mondial, numit și "Marele război". După război, Guvernul Român a întreprins numeroase demersuri în scopul recuperării Tezaurului și altor valori depozitate în U.R.S.S. (succesoarea Imperiului țarist) fără succes. On November 5, 1916, while the central powers occupied most of Romania and were advancing on the city of Bucharest, the Romanian government decided to move the headquarters of the National Bank
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
aceea narativă Toma Pavel, care stă în rudimente grafice și este o mnemotehnică, nu sărăcesc niciodată, prea mult s-au consumat în sine ca să nu te atragă, cînd nu consumi, tu însuți lume, stații nemenționate, traverse și buloane nenumărate, rezervorul depozitează lumina în peretele argintiu, marginea de noapte tot are de venit, calculează de lîngă vagon, trei țigani inspectează de pe culoar, orientați pe zgomotele lor, așezați, Berheci, a venit la cald, actul scriptic în reacția gestuală, am și eu mobilul, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tancuri a fost distribuită pe 17. Muniția individuală s-a distribuit pe 17. D.R.: Noi, ofițerii, am primit-o pe 17. S.B.: La fel și militarii în termen. D.R.: Pe 17 am primit muniția (unitatea de foc), care a fost depozitată lângă tancuri, și pe 21 am primit ordinul de a o introduce în tancuri, mai puțin loviturile de tun. S.B.: Aaa, era vorba doar de cea pentru mitraliere. D.R.: Da, pentru mitralieră jumelată de 7.62 și pentru antiaeriană de
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
la noi. Păi nu văzuserăm salam de Sibiu de ani de zile. Nu mai aveam loc unde să punem mâncarea. Să vă spun ceva oarecum hazliu: pe 30, când ne-au adus muniția să o băgăm în tanc - ea se depozitează în mai multe locuri: în stelaj, care este în rezervorul de motorină, pe nișă prin dreapta, în spate etc. -, nu aveam unde să o plasăm că stelajul era plin cu pachete cu țigări, cu salam de Sibiu, cu sticle de
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ne prinsese anul 1991 bituminând la muniție? S.B.: Ce înseamnă asta? I.T.: Toată muniția pe care am recuperat-o am pus-o în cutii la loc, le-am învelit în hârtie și le-am dat cu smoală pentru a fi depozitate. S.B.: A, deci o reconservare. I.T.: Da. Un an și ceva au lucrat oamenii la conservarea și dezafectarea muniției. Lucrau empiric, într-adevăr: într-un cazan erau puse tuburile și li se dădea foc pentru a exploda toate capsele și
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților; − produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților; − rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile; f) animalele și păsările, respectiv animalele născute și cele tinere de orice fel (viței, miei, purcei, mânji și altele) crescute și folosite pentru reproducție, animalele și păsările la îngrășat
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Ioan I. Harnagea. Iată ce cerea oficialul: „...pentru confecționarea caprelor pentru paturile dela carantina cetățenilor URSS, mai este nevoie de material lemnos”. Subprefectul găsise și sursa de aprovizionare și anume, „...s’ar putea folosi și câteva grinzi ce se află depozitate în curtea Prefecturii”. Prompt, prefectul Dumitru Florescu și-a dat acordul. i. Repatrierea - la bunul plac al rușilor Pe ici, pe colo, autoritățile locale mai protestau atunci când abuzurile ocupanților depășeau toate limitele bunului simț dar și al legilor internaționale valabile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este un referat întocmit de către șeful Serviciului contabilității, Ștefan Donose, din cadrul prefecturii tutovene și fusese trimis pe adresa prefectului Gâlcă: „Conform ordinului Dv. verbal de a mă prezenta împreună cu un reprezentant al Serviciului technic județean la locul unde s’a depozitat materialul lemnos pentru confecționarea paturilor comune la Casa Ostășească Sovietică (subl.ns.) din Bârlad și materialul necesar pentru confecționarea lăzilor de ambalat mobilă și diferite alte obiecte (subl.ns.) conform Legii 562 pentru aplicarea Armistițiului (...)”. Ca niște adevărați stăpâni (ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
literare a autorilor transnistrieni și basarabeni din prima jumătate a secolului al XX-lea (A. Mateevici, V. Harea, N. Smochină, D. Timonu ș.a.). SCRIERI: Poezia clasică moldovenească, Chișinău, 1968; Cartea și tiparul în Moldova în secolele XVII-XVIII. Schițe după materialele depozitate în URSS, Chișinău, 1977; Moldavskaia kniga. Eio proșloe, nastoiașcee i budușcee [Cartea moldovenească. Trecutul, prezentul și viitorul ei], Chișinău, 1985. Ediții: Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: I. Șpac, Permanenta dragoste de carte, „Magazin bibliologic”, 1997, 2-3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
numind-o „metoda bancară” (în cartea Pedagogia oprimaților, 1981). Conform acestei metode, elevul este o magazie care trebuie umplută. Cu cât profesorul o umple mai mult, cu atât este mai bun; la fel elevul - cu cât este de acord să depoziteze mai mult, cu atât este mai bun. Elevul este un loc de depunere (ca la bancă), iar profesorul este depunătorul. Funcția elevului este numai de a primi și înmagazina depunerile. Caracteristicile metodei bancare sunt: - profesorul predă - elevul învață; - profesorul știe
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
primul petic de pământ pe care l-am avut vreodată.) Iau notă că, în acest loc, natura mi-a oferit un soi de bancă din piatră, pe care pun perne, și un soi de jgheab scobit în bancă, unde îmi depozitez pietrele frumoase pe care le culeg; așa încât pot să șed pe bancă și să contemplu pietrele. De la ușa din față pornește o cărare către un dig rutier cu margini povârnite, un fel de pasarelă construită de natură, care a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmi evocă oarecum, și în chip melancolic, ceva din copilărie, poate că atmosfera din casa bunicului meu din Lincolnshire. Am botezat cele două camere cu bovindou „biblioteca“ (unde mi-am așezat lăzile cu cărți încă nedespachetate) și „sufrageria“, unde îmi depozitez vinurile. Dar locuiesc exclusiv în partea care dă spre mare, sus, în dormitor, și în camera pe care am de gând s-o denumesc „salon“. Din parter folosesc numai bucătăria și o chiliuță alăturată pe care am botezat-o „cămăruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timpului. Nu mă plâng prea tare. O asemenea iubire poate coexista laolaltă cu disperarea, cu calmul, cu resemnarea, cu cotidianul, cu plictiseala și tăcerea. Te iubesc, Charles, și te voi iubi toată viața; e un adevăr pe care-l poți depozita în inima ta și de care poți fi oricând sigur. Scrisoarea ta e atât de rece, deliberat rece și plină de bancuri. Toată tirada despre nevoia ta de o «infirmieră»!) Foarte bine, ți-ar face plăcere să mă vezi, de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cioburi de sticlă și porțelan. I-am grăbit pe cărăuși, care și așa nu prea erau în formă. Lăzi cu obiecte de gătit, încă nedespachetate, umplu micuța bucătărie. Deși am vândut o sumedenie de lucruri, iar pe altele le-am depozitat (inclusiv câteva cufere cu suveniruri din teatru), încă sunt inundat de prea multe troace aici. Cele două dormitoare sunt micuțe, dar au o vedere frumoasă spre niște garaje transformate în locuințe, unde, printre căsuțe, cresc o mulțime de plante și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am ieșit pe pajiște. James se și cățăra pe stânci. Un moment mai târziu am auzit-o pe Lizzie discutând cu Peregrine. Ne sculasem cu toții devreme în acea zi. James se așeză pe banca pe piatră de lângă jgheabul unde îmi depozitam pietrele pe care le colecționam sau, mai bine-zis, pe care le colecționasem. Cineva, poate că Titus, adunase de pe pajiște pietrele împrăștiate, după dezagregarea desenului „mandala“ schițat de James în noaptea petrecerii. „Gărdulețul“ meu de pietre era aproape neatins. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în apartamentul lui James. Din punct de vedere legal, este apartamentul meu, dar, desigur, în realitate, rămâne al lui James. Nu îndrăznesc să schimb nimic, abia de cutez să mut vreun obiect. Idolii „superstiției“ mă împresoară. M-am hazardat să depozitez într-un dulap câteva dintre „fetișurile“ mai ciudate, sper că n-or să protesteze, și am desprins ornamentele de sticlă care atârnau în hol, pentru că îmi tulburau somnul cu clinchetul lor. Dar sipetul de lemn ornat, cu demonul captiv, stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de la Capul Shruff, dar nimic din ce-i aparținuse doamnei Chorney. M-am împotrivit tentației de a lua oglinda ovală, art nouveau, pe care o spărsese Rosina, și pe care nu am mai reparat-o. Majoritatea lucrurilor mele le-am depozitat în vestiarul lui James. Așa încât, acum, în templul lui James, există un mic sanctuar „Charles“. Uneori mă duc și șed acolo. Cărțile mele continuă sa stea împachetate în lăzi, în hol. Majoritatea hainelor zac încă în geamantane, pentru că nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ofertă. Treptat, toamna pune stăpânire pe Londra. A sosit foarte prematur. Frunzele de platan, galbene și arămii, luminos împestrițate, par niște mici mesaje lipite de trotuarul ud. Merele din specia Cox’s Orange sunt de găsit pretutindeni în fructării. Le depozitez pe raftul de sus din cămară. În fiecare dimineață și seară, mă plimb de-a lungul malurilor Tamisei și mă uit la cerul frământat de peste mărețele turnuri ale uzinei electrice Battersea și la eterna dramă a apelor fluviului, înălțându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sau cinci trepte, și la un moment dat m-au lovit cu pumnul, cu piciorul, și m-au îmbrâncit pe ușa aia înspre spate acolo, și am căzut cu fața în jos pe o grămadă de fier vechi care era depozitat acolo... În timpul ăla au tras și un foc de armă... Mă ia de acolo, plin de sânge, și mă duc înapoi, Iacob Dezideriu și șeful Securității de aicea... atuncea am aflat că se numea Nicolae Berbec. Berbec m-a purtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]