11,537 matches
-
întreg mapamondul. Și atunci, de ce virtuțile sunt atât de fragile? Ele pot rămâne sprijinul umanității doar prin credința că prin ele așteptăm minunea, adică lumina dezvăluită, ridicarea vălului lui Isis, văzându-le ceea ce sunt esența lui Dumnezeu Însuși, emanația Sa eternă și trainică. Prolegomene pentru alt univers Și tot ce veți cere cu credință în rugăciune, veți primi 842. Încheierea este dintotdeauna un început, un cuvânt explicativ înaintea unei lucrări a cărei planșă de arhitectură urmează și cuvântul sacru. Mă aflu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
versurile mele. Cine a trăit în lumea zeilor măcar o clipă înțelege altfel rostul acestei lumi. Dar pentru toate acestea e necesară liniștea. Și liniștea poate fi obținută prin Cuvânt. Iar cuvântul ca un dar sălășluiește în poesie, urmând îndemnul etern al celor aleși: in carrum per fontem ad tintinnabulum accedemus. Rânduri, rânduri, vorbele noastre se aștern și transmit axperiențe ale atmei, fragmente de spirit în lumea trecătoare. O carte e făcută din semne care vorbesc de alte semne, care, la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
constelații ce-n litere de foc fixează O delicată povestire în fundul cerului obscur, Departe-n adâncimi imense, iluminatul nor planează, Al unor lumi în plămădire, fermecător, alb augur. Iușeli vertiginoase-acoloîn largile spirale-așează, Cu soprii noi, fâșii de haos stârnite din eternul pur, Și totu-atâta-i de departe, că pare celor ce-l veghează Înminunați că giuvaerul încremenit e în azur. Ah, totul pare visul unui imens capriciu ce crează, Căci repedele-ndepărtatul vârtej ce-asvârle împrejur Sori noi, sori albi și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu cosmicul. Voi rămâneți cu toții, și noi suntem pe punte, și punte-ntre noi s-a ridicat. Nu mai este decât un fir de fum în cer, voi nu ne veți mai vedea cu voi. Nu mai este decât soarele etern al lui Dumnezeu peste apele pe care le-a creat. Noi nu ne vom mai întoarce spre voi916. Considerând că timpul și dimensiunile sale sunt pline de trecut și viitor, de anticipație, anxietate și reîntoarcere fără odihnă, nu putem să
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
împlinire atât de străină și greu de atins numită destin. Aceasta pare o stare de trecere pe care aș opune-o la prima vedere afirmației heideggeriene: Nu noi ajungem la gânduri; ele vin la noi". Ca un blestem de dragoste etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. Și poetul continuă: " Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, biblic, sisific, robinsonian, gulliverian
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern, un mare adept al divinității tinzând să obțină inițierea prin renaștere, cu drept la o nouă viață, la un nou avatar. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul lui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acestui paravan aparent opac în timpul zilei, e datoria sufletului încoronat de spirit, e poarta la care cheia purtată la piept se potrivește. Eu ca o pulbere de aur m-am ridicat ușor sub lună/ În căutarea altei forme desăvârșite și eterne 968. Cine știe nu se lasă însă înșelat, nici de problemele materiale, nici de relațiile precare interumane, nici de falsele credințe în Dumnezeu. Înțelepciunea, puterea și conștiența lui Dumnezeu sunt parte din fiecare. Și ne uităm la cer, căci ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
era preamărit și ciclul său a reprezentat simbolul morții și al renașterii vieții, spira încheind o treaptă de inițiere 989. Zodiile accesează pe rând primirea marelui vizitator în carul său mnemonic. Și totuși cel ce se închină, cel ce este eternul menestrel, Poetul Muri numai mult mai târziu. Mult mai târziu, ucis de-un ghimpe muiat în azur ca de-un spine cu foc de albină. Muri poetul ucis sub soare de un trandafir, de-un ghimpe muiat în simplu albastru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
soarele; a face aur înseamnă a fi un zeu996. Soarele este unul dintre principiile prin care Marele Arhitect al Universului ordonează perpetuu cosmosul. Ciclul timpului e de el dictat și razele sale reprezintă dimensiunile diferite ale spațiului. Aceste funcții, aparținând eternului masculin e doar complementar celui lunar care conduce ritmul biologic feminin. Soarele este prezent pe cruce și adesea înlocuit de roză îndeplinește ritualul. Faptul că simbolul este din aur semnifică în știința ocultă lumina și puritatea. Înțeleptul Hermes l-a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să dispară-n neant orice durere Și umple cugetarea și stupii toți de miere. Tot el, pe cei ce-n cârje pășesc pe îndelete Îi face tineri, veseli, gingași ca niște fete. Și pline poruncește recoltelor să crească În inima eternă ce-n veci vrea să-nflorească. Iar când precum poetul, descinde prin văzduhuri, Înnobilează soarta celor mai șterse duhuri Și fără soli și larmă pătrunde-n mers regal În orișice palate, în fiece spital 998. Nu departe de adevăr, nunta
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
menține creația vieții, iar cuvintele exprimate de noi sunt nevoite să le reflecte măreția. Așadar, existența umană se situează între starea de spirit a reflexiei și cea a refracției permanente din, înspre și prin izvorul primordial. Această stare este o eternă curgere și o continuă căutare care ne îndeamnă să observăm cum se succed viețile oamenilor precum valurile mării. Poetul, transpus în situația de a renunța, uneori, la contemplația de tip paradisiac pentru a răspunde arcurilor reflexe ce ilustrează legătura sa
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
femeia acolo unde începe cerul 1031, avem adevărata dimensiune a rolului ființei umane în contextul lumii create de Marele Arhitect. Uneori, însă, dependența de țărâna din care face implicit parte prin trup îl determină pe poet să se simtă sclav etern, de unde și dorința lui de a cuprinde infinitul, la fel ca Icar și Enoch. Pământule, dă-mi aripi:/ săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea, / să nu mai văd în preajmă decât cer, / deasupra cer, / și cer sub mine -/ și-
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întâlnit în lumea în care suntem obligați să trăim. Cum oare să nu îmbine ei culorile zărite în cupa unei roze, orhidee sau petunii cu ceea ce neuronii au primit din univers? Răspunsul emoțional la frumusețea fluidă sau ternă-solidă, efemeră sau eternă, în raport cu pașii noștri în timp, se răsfrânge în versuri, în lumină și umbră, îmbrățișate în alambicul literaturii. În fiecare zi, lucrurile realizate de noi și de Dumnezeu, elementele dintotdeauna percepute prin simțuri îndeplinesc rotirea într-un arc reflex numit simplu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este încheiat, și Hermes, seducătorul alchimistului îi dă acestuia din urmă posibilitatea să urce chiar într-o treaptă mai sus, ca și în Faust 1069 unde magia neagră, promite și amăgește. Spiritele slabe sunt seduse foarte ușor și cad pradă eternei confuzii. Stabilirea ordinii și destrămarea orânduielii sunt cu predominanță exterioare, contrarii private de arbitrariul uman. Taina primordială e tocmai faptul că viețuirea este prezentă doar lucrului care se poate anula pe sine. Doar dogma, fie ea religioasă, filosofică sau științifică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al fulgerului! Donner sau Tonner din Valhala, Jupiter sau Jovis din Olimp, erau aceleași întrupări ale aceluiași spirit cosmic. Ioan Botezătorul este una dintre reîncarnările accepătate și de Biblie ale Sfântului Ilie. Ileana Cosânziana și Făt Frumos sunt prototipul, universalul etern feminin și respectiv cel masculin în splendoarea lor tinerească. Afrodita este și ea reprezentanta frumuseții feminine, așa cum a fost și Nefertari căreia Ramses al II-lea i-a ridicat un templu al dragostei și al frumuseții la Abu Simbel. Apollo
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Babel faimoasa heteroglosia -, care induc prin prezențe angelice-paradisiace. Sus în lumină plutiți Prin line meleaguri, fericite Spirite! Dumnezeiești adieri Ușor vă ating Ca mâinile harfistei Coardele sfinte. Fără soartă ca pruncul În somn răsuflă zeii; Blând ocrotit În mugur molcom Etern înflorește Spiritul lor, Și ochii lor fericiți Lucesc în domoală Lumină eternă. Nouă însă ni-i dat Să nu ne-odihnim nicăieri. Trudiții oameni Se usucă și cad Orbește, din clipă În clipă, asemeni Cu apa din stâncă În stâncă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Prin line meleaguri, fericite Spirite! Dumnezeiești adieri Ușor vă ating Ca mâinile harfistei Coardele sfinte. Fără soartă ca pruncul În somn răsuflă zeii; Blând ocrotit În mugur molcom Etern înflorește Spiritul lor, Și ochii lor fericiți Lucesc în domoală Lumină eternă. Nouă însă ni-i dat Să nu ne-odihnim nicăieri. Trudiții oameni Se usucă și cad Orbește, din clipă În clipă, asemeni Cu apa din stâncă În stâncă zvârlită La întâmplare, mereu și mereu 1120. Sunt numeroase afiliații între limba
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
muza e femeie dar și zeiță în același timp, nu avem cum să nu amintim de vorbele înțelepte ale lui Robert Graves: un poet nu poate fi poet de și-ar simți victoria asupra muzei sale și și-ar încheia eterna-i căutare 1128. De fapt el susține că marile religii se bazează pe venerarea unei divinități feminine. Și ca să nu mai fiu considerat de cei neobișnuiți cu libertatea oceanului gândirii ci se mulțumesc să se scalde în piscinele încălzite ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
religii se bazează pe venerarea unei divinități feminine. Și ca să nu mai fiu considerat de cei neobișnuiți cu libertatea oceanului gândirii ci se mulțumesc să se scalde în piscinele încălzite ale dogmelor drept un eretic, nu mai comentez cât datorăm eternului feminin și mă întorc la ceea ce am statuat deja: poetul pictează haosul ce înconjură miezul rațional al lumii cu propriile cuvinte, nuanțând tâlcul înțelesului și ștergând neînțelesul rămas abscons. Marea poesie e cea care portretizează idealurile experienței și ale destinului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pictează haosul ce înconjură miezul rațional al lumii cu propriile cuvinte, nuanțând tâlcul înțelesului și ștergând neînțelesul rămas abscons. Marea poesie e cea care portretizează idealurile experienței și ale destinului, căutând să devăluie căile spre adevăr. De fapt, frumusețea fiind eternă, să ne întoarcem prin intermediul lui Nail Chiodo la Northrop Frye care spunea că poeții sunt servitorii fericiți ai religiei, mai mult decât politicienii, pentru că perspectiva transcedentală și apocaliptică vin din emanciparea imaginației. T.S. Eliot își asociază limbajul între religie și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
am spus să nu mai plâng Eu aveam... Cine mai știe, și eu, ce gândeam, Altădată, în crâng! Voi scrie un vers, când voi fi liniștit...1172. De cele mai multe ori purificarea sufletelor e trecerea prin purgatoriu. Aici arde un foc etern, un pod ajunge să treacă peste prăpastia iadului înspre muntele care urcă spre cer. Adesea mă întreb dacă trecerea prin puțul fântânii dintr-un clopot într-altul nu e o purificare ea însăși. Cele șapte cercuri ale purgatoriului corespund celor
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cerului prag, din el răsare soarele. Acolo nu-s nemuritorii, doar cei căzuți, pe ei îi numărăm. Și după putrezire nu strălucire-urmează. Divinitatea noastră, istoria, o groapă ne-a tocmit, din câte nu-i rost de înviere 1194. În locul beatitudinii eterne sufletul ajunge după o călătorie prin care străbate cerurile concentric strânse în jurul unui nucleu material. Acolo e templul, orientul etern, lumina. Câtă grijă pentru a da un rost paradisului liric în care ne trezim și din care plecăm uitând de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu strălucire-urmează. Divinitatea noastră, istoria, o groapă ne-a tocmit, din câte nu-i rost de înviere 1194. În locul beatitudinii eterne sufletul ajunge după o călătorie prin care străbate cerurile concentric strânse în jurul unui nucleu material. Acolo e templul, orientul etern, lumina. Câtă grijă pentru a da un rost paradisului liric în care ne trezim și din care plecăm uitând de filosofia vieții ce oricum ne domină și ne amprentează fiecare mișcare, fiecare gând, ca să nu mai vorbim de misterele tainicului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cruzimea și violența, delirul și viziunea din singurătatea dorului se îmbină cu culmile fericirii declanșate de întâlnirea cu Beatrice. Înalturi sfredelind, în slăvi ajuns, vede o doamnă-ntr-al măririi cor și farmecu-i atât de-ncântător că o contemplă de etern pătruns 1206. Poesia vine cu un ritual, muzică, dans, totalitatea artei regale. Este o transformare a limbajului primar în credință, o revoltă a Cuvântului adoptat de poet în fața lui Dumnezeu 1207. Astfel, poetul reușește să trăiască bucuria împlinirii în dumnezeire
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu înțelepciune și discreție, iar în lume să te porți cu dragoste și milă, în ajutorul tuturor celor aflați la nevoie. Abia atunci, sinele tău, eliberându-te de orice imaginație, privind către interiorul unui ochi inspirat și deschis pentru Adevărul etern, cu simplitate și calm va atrage pasiunea arzătoare a iubirii, o flacără de evlavie ce urcă către bunătatea lui Dumnezeu, El-însuși fiind dorința devorantă a sufletului de a se contopi cu Eternitatea, un zbor a tot ce Sinele conține către
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]