10,134 matches
-
care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin sistemul educațional precizează rolul școlii în furnizarea și dezvoltarea unor programe de educație continuă, stipulând posibilitatea ca formarea profesională continuă și promovarea socială să se poată realiza prin sistemul educațional, în concordanță cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale într-o societate democratică. • Ordinul nr. 3062 din 18 ianuarie 2000 cu privire la punerea în aplicare aProgramului de educație a adulților desfășurat de școli, licee și casele corpului didactic prevede că programele de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanții au șansa cunoașterii diverselor ocupații, prin contactul direct cu activitatea pe care o implică un post, prin îmbinarea teoriei cu practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor organizaționale etc.; - angajatorii oferă studenților oportunitatea de a înțelege mai bine locul de muncă, își pot recruta viitori angajați dintre cursanții cu potențial, reducând astfel costurile cu recrutarea și selecția, se implică în dezvoltarea curriculumului pentru armonizarea acestuia cu cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizația și-a creat o structură prin intermediul căreia învățarea individuală este stimulată, documentată și evaluată, rezultatul fiind nu doar schimbarea oamenilor, ci și a structurilor (Neuberger, apud Fischer și Roben, 2002). Pentru a putea fi eficientă și a face față exigențelor din mediul de afaceri,organizația trebuie să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu în ultimul rând, o eroziune a condițiilor de angajare. De asemenea, mondializarea și integrarea europeană duc, pe de o parte, la noi deschideri și oportunități de dezvoltare a carierei, dar, pe de altă parte, amplifică presiunea concurenței și mărește exigența în ceea ce privește competențele profesionale ale angajaților sau candidaților la ocuparea unui post. În prezent, evoluția cerințelor locurilor de muncă se referă, pe lângă creșterea complexității sarcinilor ce trebuie îndeplinite, la aspecte precum (Băban, 2001): - sporirea numărului și complexității cunoștințelor, deprinderilor și abilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inovare, mentorat, oferire de informații despre lumea muncii și oportunitățile de formare continuă. Consilierea carierei reprezintă, astfel, o punte de legătură între lumea educației și lumea muncii, ajutând clientul să se descopere pe sine, să cunoască lumea muncii, cu cerințele, exigențele și ofertele ei, căile ce trebuie să le parcurgă astfel încât să desfășoare o activitate utilă pentru sine și comunitate, precum și modul în care poate acorda formarea sa inițială și continuă cu cerințele postului pe care îl ocupă sau spre care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
socială și individuală: - reprezintă substitutul educației inițiale elementare sau profesionale, mai ales pentru cei care au beneficiat parțial de educația adulților și au nevoie de o a doua șansă la educație; - prelungește educația individului, astfel încât acesta să facă față noilor exigențe ale lumii contemporane; - perfecționează educația acelora care posedă o educație de nivel înalt; - constituie un mod de împlinire personală pentru toți, o abordare umanistă, cu accentul pe nevoile individuale de dezvoltare personală. Această definiție articulează educația adulților cu educația inițială
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care se supun unui proces de „autoreflecție” și își reconsideră și restructurează oferta curriculară, demarând un proces mai amplu de construire a rețelelor instituționale în comunitate, pentru a articula și valorifica mai eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin sistemul educațional precizează rolul școlii în furnizarea și dezvoltarea unor programe de educație continuă, stipulând posibilitatea ca formarea profesională continuă și promovarea socială să se poată realiza prin sistemul educațional, în concordanță cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale într-o societate democratică. • Ordinul nr. 3062 din 18 ianuarie 2000 cu privire la punerea în aplicare aProgramului de educație a adulților desfășurat de școli, licee și casele corpului didactic prevede că programele de educație
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanții au șansa cunoașterii diverselor ocupații, prin contactul direct cu activitatea pe care o implică un post, prin îmbinarea teoriei cu practica, prin dezvoltarea simțului responsabilității, a unor atitudini pozitive față de muncă, a încrederii în sine că pot face față exigențelor organizaționale etc.; - angajatorii oferă studenților oportunitatea de a înțelege mai bine locul de muncă, își pot recruta viitori angajați dintre cursanții cu potențial, reducând astfel costurile cu recrutarea și selecția, se implică în dezvoltarea curriculumului pentru armonizarea acestuia cu cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizația și-a creat o structură prin intermediul căreia învățarea individuală este stimulată, documentată și evaluată, rezultatul fiind nu doar schimbarea oamenilor, ci și a structurilor (Neuberger, apud Fischer și Roben, 2002). Pentru a putea fi eficientă și a face față exigențelor din mediul de afaceri,organizația trebuie să experimenteze și să se reproiecteze permanent în ceea ce privește structurile, procesele, domeniile de activitate și obiectivele, chiar dacă, aparent, este vorba despre o adaptare optimă. McGill și colaboratorii săi (apud Malhotra, 1996) considerau învățarea organizațională ca
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu în ultimul rând, o eroziune a condițiilor de angajare. De asemenea, mondializarea și integrarea europeană duc, pe de o parte, la noi deschideri și oportunități de dezvoltare a carierei, dar, pe de altă parte, amplifică presiunea concurenței și mărește exigența în ceea ce privește competențele profesionale ale angajaților sau candidaților la ocuparea unui post. În prezent, evoluția cerințelor locurilor de muncă se referă, pe lângă creșterea complexității sarcinilor ce trebuie îndeplinite, la aspecte precum (Băban, 2001): - sporirea numărului și complexității cunoștințelor, deprinderilor și abilităților
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
inovare, mentorat, oferire de informații despre lumea muncii și oportunitățile de formare continuă. Consilierea carierei reprezintă, astfel, o punte de legătură între lumea educației și lumea muncii, ajutând clientul să se descopere pe sine, să cunoască lumea muncii, cu cerințele, exigențele și ofertele ei, căile ce trebuie să le parcurgă astfel încât să desfășoare o activitate utilă pentru sine și comunitate, precum și modul în care poate acorda formarea sa inițială și continuă cu cerințele postului pe care îl ocupă sau spre care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
obosiți, încercănați și hămesiți de reușita care nu se lăsa prinsă. Au fost repetiții misterioase. Florin Zamfirescu, Dorina Lazăr, Răzvan Vasilescu, Rodica Mandache, Nino Anghel, Panamarenco, Aristide Teică, noi toți, foarte puțini de altfel, repetam chinuitor, aveam oboseli pline de exigențe. Alexa Visarion a fost un capitol important, chinuitor, binefăcător, misterios al vieții mele. Experiența nu s-a mai repetat. A fost un moment unic de simbioză Actor Regizor și asta se întamplă foarte, foarte rar. Rodica MANDACHE Sfințenia asta este
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a artei scenice. Aceeași ardere aduce în favoarea teatrului un mod de a fi care să nu-l deturneze nici o clipă pe regizor de la ceea ce consideră a fi adevărat, de la șansa salvării sensului major al mizanscenei. Aceasta pare a fi o exigență pe care autorul a urmat-o întreaga viață, bucurându-se de toate victoriile și asumându-și toate ratările (câte or fi fost), predându-se de fiecare dată unei "dramatice implicări" a regiei 12. Chiar dacă Cehov cel care "îmbolnăvește și înflorește
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Creația sa și a personalităților din generația sa, în al cărei context s-a conturat cu robustețe intelectuală, a dat sens vieții spirituale românești, sens care, odată restituit, resemantizat și reevaluat azi în baza unei reexaminări după o criteriologie a exigențelor continuității, poate stârni elanuri creatoare în calitatea ei de model și reper. Vrem să spunem altfel că pentru a ține cumpăna dreaptă nicio generație nu trebuie să creadă că lumea se sfârșește cu ea sau că începe cu ea. Idolatria
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și lașitatea, fiind hotărât să nu se abată de la idealul său, să nu lase adevărul confiscat. Beneficiar al unei vitalități extraordinare, conștient că e posesorul unui har ieșit din comun, muncește în draci, până la istovire, cu dăruire, cu voluptate, cu exigență, fără concesii și compromisuri. Sunt stagiuni când regizează trei-patru spectacole. În felul acesta reușește repede să-și consolideze un stil, un limbaj teatral performant, o estetică etalon, prezentă în toate compartimentele artei spectacolului: repertoriu, distribuție, scenografie, în caligrafierea și tensionarea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui de meserie, mai tineri sau mai vârstnici, dar, în același timp, el gândește cu o prospețime și cu o lipsă de prejudecată care ilustrează un spirit foarte viu și foarte dinamic. Totul sub pecetea unei severități și a unei exigențe izvorâte dintr-o luciditate ca o lamă de oțel. [...] ...ceea ce primează este ideea patimii erotice... Masa... o sursă de judecată... caracterul dur al lecturii care a renunțat complet la aura folclorică și pastoral-melodramatică în care nu o dată se sufoca verbul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
finalizate în răbufniri violente, despre deliberata confuzie de planuri: realitate și vis, realitate și dorință; fluxul intuițiile etc. Mult mai important mi se pare să insistăm asupra calităților de investigare și comunicare ale filmului, capacității lui ca (fără a contraria exigențele de realism al ambianței și gesturilor cotidiene) să le învestească cu semnificații de alt ordin. Conferind unor scene de excepțională tensiune, sobrietate și concizie forța unei metafore, filmul lui Alexa Visarion pătrunde revelator mecanisme ale sufletului omenesc... (Natalia Stancu) ...Frumusețea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acte brutale voluntare comise contra copilului, fie prin omisiunea intenționată a îngrijirilor, fapte care conduc la răniri fizice sau comportamentale, mai greu de evidențiat pentru că nu lasă urme fizice: brutalități controlate, comportamente sadice, manifestări rejectante, disprețuitoare față de copil, abandon afectiv; exigențe educaționale disproporționate față de capacitățile copilului” ca și abuzul sexual. Toate acestea afectează dezvoltarea psihoafectivă a copilului putând duce până la distrugerea corporală și mentală a copilului”(Divet, Heleine, Morellec, 1986) în cazul în care situația prin care trece copilul este de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de diminuare a anxietății, să exerseze capacitatea de revenire la viața cotidiană anterioară episodului, să depisteze care sunt persoanele cu simptome de stres acut și risc de a dezvolta un sindrom de stres posttraumatc (Deahl, 2000). Există de plano câteva exigențe care pot îmbunătăți eficacitatea acestei strategii: prezența unui grup bine coagulat care este dispus să se implice în această activitate, măiestria și experiența bogată din partea specialistului, încredere în reușita intervenției, utilizarea conjugată a PD cu alte tehnici de prevenție etc.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de forme psihoterapeutice, deși anterior Bergin și 177TRAUMA ȘI SUFERINȚA Garfield (1994) identificau 600 de tehnici de intervenție psihoterapeutică, adică mult mai numeroase. în funcție de competențele și interesele specialistului, multe dintre sorturile de psihoterapii active astăzi în lume pot fi adaptate exigențelor PTSD-ului. Prin urmare, în consens cu rocada care s-a produs prin anii '80, când psihoterapia a părăsit centrarea pe școli, în favoarea centrării pe pacient, respectiv pe afecțiunea lui (Huber, 1993), această suplețe terapeutică este din ce în ce mai evidentă. De aici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9), este obstrucționată de multiple inconveniente, motiv pentru care obiectivul nu este încă onorat la un nivel corespunzător de exigențe. Panoplia amplu diversificată de psihoterapii, în pofida elementelor care le diferențiază, prezintă și o serie de factori comuni (nespecifici) care sunt de două ori mai numeroși, comparativ cu prima categorie și care influențează considerabil deznodământul fericit al intervenției respective. Dintre acești
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care i am evocat deja (30%), iar la sfârșit, cu 15%, acționează efectul placebo. Orice psihoterapie, din paleta multiplu constelată a celor existente astăzi în lume, pentru a fi acceptată trebuie să capete un gir științific, prin îndeplinirea unor exigențe. Furstenau (apud Vogel, 2008) menționează următoarele condiții: să ofere o perspectivă filosofică, adică să formuleze ideea antropologică majoră pe care se întemeiază; să ofere o perspectivă sociologică, adică să elucideze care sunt implicațiile socioculturale pe care le cauzează aclimatizarea procedeului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adecvată ei; să ofere o perspectivă psihologică, adică să expliciteze care este eșafodajul teoretic pe care se fundamentează demersul terapeutic; să ofere perspectiva eficienței, adică să probeze științific calitatea și cantitatea efectelor sale. Criteriile APA sunt mai draconice, ele fetișizează exigențele tehnice, mai precis, cele experimentale și statistice, generând impresia că o fundamentare teoretică prealabilă și riguros construită este o strădanie marginală, desuetă, deoarece ea se poate cristaliza din mers, prin inspiratele generalizări ale muncii de teren. Iată o trecere în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]