12,214 matches
-
și este înfiorat de ele. Socrate și Shakespeare sînt cei doi mai mari humoriști. Unul și-a centrat existența pe o singură misiune; celălalt și-a făcut o temelie din bagata prisosință a vieții. Firește, nu spunem printr-asta că filosofilor le-a lipsit, în general, un sentiment total. Dar sentimentul acesta are la ei, în esență, caracterul bucuriei de a cunoaște, al pasiunii intelectuale de a afla puncte de vedere abstracte privind existența. Sentimentul lor total este așadar diferit de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un fenomen comic, eventual comitragic, și un zîmbet poate încolți cu referire la sîrguincioasa activitate cognitivă. Dar această dispoziție nu va apărea la cei situați în plin purgatoriul problemelor și care le resimt arsura dureroasă. Faptul că Socrate este printre filosofi unicul humorist de mare stil se întemeiază pe împrejurarea că la el munca intelectuală coincidea cu cea pedagogică, practică, cu omul. Folosind ironia ca metodă, el căuta să-i facă pe indivizi să chibzuiască la marele fundal pe care un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
experiență totală o lume de imagini ce pune în drepturi atît ceea ce e mărunt cît și tot ce este mare, fără ca acesta să înăbușe ceea ce e mic, sau ca măruntul să-l tragă în jos pe cel mare. Atît humoristul filosof cît și humoristul poet s-au situat, fiecare în felul său, într-o relație vie cu viața, oricît de bogată și înaltă a fost lumea lor interioară. 46. Spinoza În legătură cu modul de considerare istorică, pe care l-am indicat anterior
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
el se poate naște dintr-o simpatie ce provoacă și face cu putință o legătură psihologică între personalitate și obiectul său, așa încît obiectul, oricît de mărunt, este văzut la valoarea și însemnătatea lui. Dintr-asta nu rezultă totuși că filosofii pe care i-am numit au fost humoriști. Shaftesbury a fost un admirator entuziast al frumuseții. El ținea de aceea să combată fanatismul și superstiția ce încercau să limiteze libera desfășurare a vieții. În această luptă, el considera comicul un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
naturale pe tărîm francez. Oricum, este caracteristic pentru firea franțuzească să oscileze între stări sufletești foarte diverse, cese pot desfășura într-o anumită independență unele față de altele. Așa se explică surprizele pe care francezii le oferă deseori lumii. Astfel, un filosof francez susține că, pentru un observator foarte atent, nu sa produs nici o minune filosofică cu poporul său, ci că, încît mai demult, puteau să-i fie remarcate calitățile excepționale pe care le-a dat la lumină în actualul război 104
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se află marea seriozitate a vieții, față de care era receptivă firea sa gravă și pe care credința calvinistă, în care fusese crescut, o imprimase felului său de a gîndi. Ulterior, s-a acomodat cu lumea de idei a poeților și filosofilor germani. Mai ales Wilhelm Meister a lui Goethe a exercitat o înrîurire a supra sa (după cum a declarat el însuși, la o vîrstă mai înaintată), iar din acel text, ideea celor trei feluri de respect, recomandate în Wanderjahre: respectul față de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
52. Humorul și energia psihică Conform definiției psihologice date marelui humor în cele mai dinainte, el are un caracter hotărît realist, fiind ca atare desemnat ca un fidel al realității. Dacă, pe cît se pare, se întîlnește rareori la marii filosofi, motivul trebuie căutat, cum spuneam mai sus, în special în faptul cî pentru ei totul se concentrează în jurul interesului intelectual și că, prin urmare, acesta trebuie să le determine sentimentul total dominant. Cauza se poate afla deseori într-un idealism
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Cauza se poate afla deseori într-un idealism febril ce-i conduce la accentuarea mai puternică a opoziției față de experiență decît la legătura cu ea. James Sully (Essay on laughter, pp. 397, 401), care a făcut de asemeni observația că filosoful este ținut prea mult de studiile sale departe de scena vieții reale. Aș dori să pun totuși accentul principal pe opoziția dintre viața ideilor și celelalte laturi ale vieții psihice. La orice om de știință va apărea o asemenea opoziție
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
scena vieții reale. Aș dori să pun totuși accentul principal pe opoziția dintre viața ideilor și celelalte laturi ale vieții psihice. La orice om de știință va apărea o asemenea opoziție, mai mare sau mai mică. Chiar și atunci cînd filosoful are un motiv special să studieze relația dintre gîndire și personalitate, cercetarea respectivă îi va absorbi cu ușurință tot interesul și toată energia.viața ideilor are și ea destinul său, introducîndu-și trăirile proprii ce vor acționa decisiv asupra stării sufletești
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
izolată contează ușor doar ca un exemplu printre multe altele. Astfel, artistul se găsește într-o relație mai apropiată cu viața, în formele ei individuale, concrete. Desigur, că poetul este singurul om adevărat, pe cînd chiar și cel mai bun filosof nu este, în comparație cu el, decît o caricatură 107. Cu toate acestea și poetul poate face din viață un simplu obiect de contemplare (cf. § 37), așa încît lumea fanteziei constituie pentru el singura lume. Schiller însuși îl sfătuia pe un prieten
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
își spuseseră mai înainte cuvîntul, într-o formă sau alta, diverși gînditori, începînd de la sfîrșitul secolului al XVI-lea, odată cu Ben Jonson, și continuînd cu Joseph Addison, Jean Paul și alții, pînă la Louis Cazamian. I-a revenit însă abia filosofului danez Harald Höffding meritul de a fi închegat primul studiu psihologic modern al fenomenului humoristic, superior celui întreprinsde Ben Jonson, bazat pe vechea fiziologia a umorilor, datorată lui Hipocrat și Galen. Importanța și necesara distincție operată de H. Höffding, cu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
George Eliot, dar pricipalele îndemnuri i-au venit din partea gîndirii filosofice originale a conaționalului său, Sören Kierkegaard, unul dintre promotorii existențialismului. În preajma împlinirii a optzeci de ani, Harald Höffding a publicat o cuprinzătoare mărtuire despre formația și opiniile sale ca filosof; ea a fost inserată în ultimul din cele patru volume de contribuții similare, semnate de cei mai de seamă gînditori europeni ai timpului (și apărute sub îngrijirea lui Raymund Schmidt). Mă voi sprijini de aceea pe principalele date oferite acolo
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a totalizării"111. În domeniul psihologiei, erau consemnate, în acest fel, două noutăți ale etapei respective, cu destule ecouri în secolul al XX-lea. Mai întîi, adeziunea lui Höffding la cercetările experimentale inițiate de G.Th. Fechner prin 1860 (fizician și filosof căruia îi recunoștea nu numai "geniu", dar și "humor"112), cercetări care au continuat să se practice, după Fechner și W. Wundt, nu doar în chip asociaționist, ci și gestaltist, introspectiv sau comportamental, căi de procedare prin care specialiștii se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sînt Hume, Hartley, James Mill și Stuart Mill (cu Logica sa), în cartea mea despre filosofia engleză contemporană (publicată în daneză în 1874 și tradusă în germană în 1889)"117. Exprimîndu-și regretul pentru unele scăderi ale Psihologiei sale, în 1923, filosoful danez părea să aibă deci în vedere și ceea ce se impusese, între timp, în prim-planul dezbaterilor științifice, prin studiul lui Chr. V. Ehrenfels, Uber Gestaltqulitäten (1890), ca și prin psihologia orientală "descriptiv și analitic", la un deceniu după apariția
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Terraillon Thackeray, William Makepeace Thordike, Edward Tieck, Johann Ludwig Ussing Vanstenberge Velasquey, Diego Vibert, Jean-Georges Voltaire Weisse, C.H. Wellek, Albert Wilkens Wolf, Eugen Wundt, Wilhelm Xenofon Zamfirescu, V.Dem. Zeising, Adolf Zelter, Carl Friedrich Zenon din Atena ANEXĂ Opere ale filosofului danez Harald Höffding (1843-1931) traduse în alte limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Harald Höffding (1843-1931) traduse în alte limbi Psihologie. În daneză, 1882, apoi numeroase ediții; ed. 7-a prescurtată. Trad. Germană 1887 și numeroase ediții; ed. 6-a prescurtată, 1922. Traduceri în franceză, engleză, rusă, italiană, japoneză, poloneză, finlandeză. Kierkegaard ca filosof. În daneză, 1892 și numeroase ediții. Ultima ediție germană, 1923. Etica. În daneză, 1887, apoi numeroase ediții. Ed.3-a în germană, 1922. Traduceri în franceză, rusă, poloneză. Istoria filosofiei moderne, 2 vol. În daneză, 1895, apoi numeroase ediții. Ed.
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de a controla rolul în procreare, pentru fiecare femeie, și imixtiunea statului în aceste decizii nu poate fi decât nefastă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
cartofi prăjiți sau îmi ordonam șosetele pe criterii cromatice, lumea s-a schimbat în mod dramatic. Între timp, „emo“ devenise cumva un fel de înjurătură, chiar mai puternică decât „bă nihilistule“ care le era aruncată colegilor mei un pic mai filosofi și care scrijeleau SLAYER pe caietul de teme de la matematică. Totodată, niște oameni s-au decis să se adune și să protesteze împotriva curentului care i-a învățat pe băieți să își exprime sentimentele. Ceva sigur este în neregulă. Emo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
pe care cei trei ani petrecuți în România, predând științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 1993 și 1996, i-au avut asupra vieții și carierei mele academice merită câteva cuvinte în plus. Nu am fost niciodată genul de filosof politic care studiază gândirea altora, ci am fost interesat să analizez problemele dezvoltării politice, sociale, culturale și economice și să folosesc teoria politică și socială în acest scop. Confruntarea mea cu schimbările și continuitățile din România a scos la iveală
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
se inspira din formula practicată de Journal des Savants sau din cea de la Mercure. Această presă de reflec(ie, destinată unui public cultivat, aduce o prețioasă mărturie asupra excepționalei bogății a gîndirii din "secolul luminilor" și asupra numeroaselor controverse dintre "filosofi" și adversarii lor. Din această masă de publicații, cu o existență adesea efemeră, se disting Mémoires de Trévoux (1701-1762), organ inspirat de iezuiți, Les Nouvelles ecclésiastiques (1728-1803) de tendință jansenistă, mai mult sau mai puțin clandestine; Le Pour et Contre
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
difuzat peste tot în Franța (1756-1793); dintre publica(iile "anti-filosofice", cea a abatelui Desfontaines, Le Nouvelliste du Parnasse (1730-1743), și a abatelui Fréron, L'Année littéraire (care ap(rea o dată la zece zile) (1754-1776). Este caracteristic că cei mai celebri "filosofi", de la Voltaire la Rousseau, de la Diderot la ďAlembert, nu au scris niciodată în aceste ziare. 3. Primele cotidiene franceze. Abia la 1 ianuarie 1777 a ap(rut primul cotidian francez, Journal de Paris. Succesul său s-a concretizat (n timp
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
occidentale, J.L. Bodinier, J. Breteau, 80 pag., 20.500 lei • Înțelegerea filosofiei, Yves Cattin, 128 pag., 27.000 lei • Istoria politicilor sociale, Francis Demier, 112 pag., 24.000 lei • Lexic de filosofie, Alain Graf, 116 pag., 21.000 lei • Mari filosofi contemporani, Alain Graf, 104 pag., 47.000 lei • Marile curente în filosofia științelor, M.D. Popelard, Denis Vernant, 120 pag., 24.000 lei Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI • Breviarul nebuniilor curente, Luca Pițu, 312 pag., 48.000 lei • Caragiale
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Luca Pițu, 225 pag., 72.000 lei • Imposibila neutralitate, Gh. Grigurcu, 460 pag., 32.640 lei • În căutarea maestrului, George Bălan, 256 pag., 33.500 lei • Ironia, Mircea Doru Lesovici, 384 pag., 45.900 lei • Jurnalul de călătorie al unui filosof vol. 2 (China, Japonia, America), H. Keyserling, 392 pag., 58.000 lei 1 Nu vom prezenta aici, ca și concluzie logică a acestei istorii, tabloul presei contemporane. Cititorul va avea la îndemînă, în aceeași colecție, lucrarea La Presse, iar pentru
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
premiului Nobel comandoului canadian de tristă amintire. Recunoașterea integrală a operei paulesciene avea să se realizeze însă după 18, când scrierile sale vor fi publicate ap roape integral, iar Paulescu va fi prezentat în calitatea sa de om de știință, filosof, sociolog, pedagog și creator de școală. Această recuperare se datorează eforturilor depuse de Constantin Angelescu, Răzvan Codrescu, Societatea de studii ortodoxe Spoudon (Thessalonic- Grecia), Constantin Ionescu Târgoviște, Radu Iftimovici, Gheorghe Buzatu și altor câtorva temerari. Din păcate aceste restituiri, cu excepția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este vorba de biologi, psihologi, filosofi, psihiatri, sociologi etc., fiecare susținându-și argumentația conform propriei viziuni. Până la începutul secolului al XX-lea, și ca un reviriment din anii 0 ai ultimului secol, se considera că forța care inițiază, organizează și direcționează activitatea individului este sufletul. Printre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]