9,462 matches
-
de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei pucios ("Tilia cordata"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestică
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
până la cel montan și alpin"; "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane"; "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"); Păsări: acvila de stâncă
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"). Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]
-
condiții prielnice de viețuire și hrană mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de două clase de habitate (predominante) constituite din păduri dacice fag și păduri dacice de stejar și carpen; ce conservă elemente de floră spontană și protejează specii de faună rară. La baza desemnării Pădurii Bârnova ca arie de protecție specială avifaunistică se află mai multe specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009
Pădurea Bârnova () [Corola-website/Science/333978_a_335307]
-
Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conserva o gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică. Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale ("Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Păduri dacice de stejar și carpen") ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: popândău european ("Spermophilus citellus"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul lui Brandt ("Myotis brandtii"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus"), cărăbuș ("Cărăbuș variolosus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), gândac de apă ("Rhysodes sulcatus") și două specii de fluturi: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru) și "Gortyna borelii lunata". Floră ariei naturale este una diversificata, alcătuită arbori, arbuști, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica
Pădurea Bârnova - Repedea () [Corola-website/Science/333987_a_335316]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Transilvania, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se întinde în estul județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bonțida, Căianu
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Sic și Valea Legiilor. Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, mlaștini, turbării) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de nouă tipuri de habitate naturale ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Vegetatie forestieră panonică cu Quercus pubescens", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp", "Pajiști stepice subpanonice", "Pajiști de
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcan de apă ("Neomys
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): rădașcă ("Lucanus cervus"), cărăbuș cu corn ("Bolbelasmus unicornis"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), fluturele ochi de păun ("Saturnia pyri"), molia împărat ("Saturnia pavonia"). Flora sitului are în componență mai multe specii de arbori: gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), arbusti
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]
-
Câmpia Careiului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aria naturală este situată în extremitatea nord-vestică a Transilvaniei (în apropierea limitei de graniță cu Ungaria), pe teritoriile județelor Bihor și Satu Mare. Aria protejată se întinde
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, râuri, lacuri, bălți, mlaștini, turbării, vii și liveză) încadrată în bioregiunea panonică a Câmpiei Someșului (subdiviziune geomorfologică ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest); ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică. Aria naturală dispune de 12 tipuri de habitate naturale ("Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri; Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp; Zăvoaie cu Salix
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jderul de copac ("Martes martes"), popândău european (Spermophilus citellus), orbete ("Nannospalax leucodon"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), hermină
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
În arealul sitului este semnalată prezența câtorva rarități floristice (arbori, arbusti, flori și ierburi); printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică. Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), "Elymus hispidus" (o specie de iarbă din familia Poaceae), păiuș ("Festuca vaginata"), rogoz ("Carex supina"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: jugastru ("Acer campestre"), frasin ("Fraxinus"), stejar ("Quercus robur"), ulm de câmp ("Ulmus minor"), plop alb ("Populus alba"), plop negru ("Populus nigra"), salciei târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), porumbar (Prunus
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
în vedere faptul că Parcul Natural Văcărești nu are în prezent administrator, gestionarea acestei arii natural protejate intră în atribuțiile Administrației Naționale "Apele Române" și ale Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
Primăriei Sector 4. Rolul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor este acela de a proteja flora și fauna existente, în acest sens fiind elaborat setul minim de măsuri speciale de protecție și conservare a biodiversității biologice, precum și conservarea habitatelor natural, a florei și faunei sălbatice, de siguranță a populației și investițiilor din Parcul Natural Văcărești, rezolvarea problemelor sesizate de dumneavoastră fiind în afara sferei de competență a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor". Ce spune Gabriela Firea Într-un interviu acordat la , Gabriela Firea
Delta Văcărești, BOMBĂ pentru oameni. Izbucnește SCANDALUL momentului la Ministerul Mediului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104283_a_105575]
-
mult timp biletul nu mai e de găsit, așa că cei trei pornesc într-o călătorie să-l recupereze. Echipa este formată din: scenariul și regia Paul Negoescu, producător Dragoș Bucur, imaginea Ana Drăghici, montajul Alexandru Radu, sunetul Florian Ardelean, muzica Flora Pop și Alin Zăbăruțeanu, scenografia și costumele Mălina Ionescu, distribuția: Dorian Boguță, Dragoș Bucur, Alexandru Papadopol, Andi Văsluianu, Șerban Pavlu, Elias Ferkin Musuret. Delegația sprijinită de ICR Istanbul, și care se află la prestigiosul festival de film elen, este formată
Filme românești în Festivaluri Internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104285_a_105577]
-
porci pentru îngrășat, până la 75 familii de albine și până la 100 păsări de curte. Totodată, conform proiectului nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a produselor culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă (în cazul masei lemnoase sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea și valorificarea acesteia în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate), produse capturate din fauna sălbatică
Banii din culturile de pe până la două hectare, neimpozitați by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/103792_a_105084]
-
Fabulosul liman aluvionar de la sudul Capului Midia, ce separa Lacul Tașaul de mare, cu aspect de savană; popas și refugiu pentru colonii de pasări acvatice cuibăruitoare, cu stufărișuri, floră și faună deltaică a început să fie desțelenit și frământat de zeci de utilaje, asemeni aluatului din malaxor, în toamna anului 1977, pregătind terenul pentru ceea ce urma să se pună în operă începând din primăvara următoare. Sunt aproape 40 de
Amintiri din Epoca de aur a industriei. Cum câștigau tinerii 15.000 de lei lunar, pe un mare șantier by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103873_a_105165]
-
în fața mai au și necesități fiziologice. Dacă suportul infirmierilor nu este perfect, de aici pot pleca infecții majore. Mă gândesc că aceste imense agresiuni congruente pot duce și la inflamarea gravă a intestinelor, cu afectarea mișcărilor peristaltice și eventuale ocluzii. Floră bacteriană ubicuitara acționează împotriva organismului dacă găsește ocazia. Peste toate acestea apar lipsurile sistemului. Sunt multe situații în care se vorbește de absența unor medicamente specifice, antidoturi, a apărăturii. Sună cinic, dar aceste cazuri, fiecare unic în felul lui, ajută
Mesaj tranșant după tragedia de la Colectiv: Adevărul merită spus! by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101700_a_102992]
-
Sebastiăo Salgado a străbătut continentele în căutarea umanității în continuă schimbare. A fost martorul câtorva evenimente majore ale istoriei noastre recente: conflicte internaționale, foamete și exod. De data aceasta, el pleacă în descoperirea unor teritorii virgine, a unei faune și flore sălbatice, și a unor peisaje grandioase, ca parte a unui proiect fotografic tribut pentru frumusețea planetei. - Studioul Horia Bernea 21:30 - Familia Belier (La Famille Belier) Regia: Éric Lartigau, 2014, Franța,142' Distribuitor: Independența Film, AG, comedie Toată lumea din familia
Filme de la TIFF în București. Program 13 - 19 iulie 2015 - Cinema Muzeul Țăranului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101938_a_103230]
-
tuna și fulgeră pentru a proteja casă. Floralia - ritualul păgân care stă la baza Floriilor Deși semnificațiile religioase sunt mult mai puternice astăzi, Floriile au la bază un ritual păgân respectat timp îndelungat. Floralia reprezintă o sărbătoare a zeiței florilor, Floră, eveniment celebrat de români în fiecare an, pe 28 aprilie. Oamenii marcau în această zi reînvierea naturii și venirea primăverii. Reguli alimentare pe care trebuie să le respecți în această zi Postul Paștelui este unul destul de auster, având în vedere
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]