51,240 matches
-
de violență sexuală (11,46%) și psihologică (11,20%). Cum era de așteptat, producțiile ficționale conțin puține scene de violență socială și economică (aproximativ 4%). Graficul 3. Ponderea tipurilor de violență ficțională Deși violența reală diferă de cea ficțională ca frecvență și durată, prezența actorilor (victimă-agresor) în scenele de violență are aceeași pondere: 52-53% sunt victime și 47-48% sunt agresori. Graficul 4. Victime și agresori ai scenelor de violență reală și funcțională Detaliind categoriile de actori, s-a constatat că victimele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
principale care comit acte de violență. Media scenelor de violență comise de personajele principale variază între trei și cinci. Este evident că scenele de violență au apariții diferite în emisiuni distincte. S-a observat că emisiunile cu cea mai mare frecvență a scenelor de violență sunt filmele, serialele și știrile, urmate la mare distanță de dezbateri, divertisment și emisiuni sportive. În general, s-a remarcat tendința canalelor de televiziune de a reduce cantitatea de violență prezentată pe micul ecran în intervalul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. Studiile deja menționate au realizat o analiză de conținut a violenței din programele de televiziune, monitorizându-se 10 canale de televiziune românești. Au fost construiți indicatori cantitativi pentru măsurarea violenței (frecvența și durata scenelor de violență), precum și clasificări ale tipurilor de violență identificate în cadrul programelor de televiziune. În cadrul acestei lucrări vom prezenta și o secțiune a analizei realizate, considerând că subiectul acesteia poate fi de real interes pentru persoanele angajate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
avertizare privind conținutul unui program). Mediatizarea consumului de droguri, alcool și tutun Această secțiune conține analiza privind mediatizarea consumului de droguri, alcool și tutun din cadrul celor 10 canale de televiziune. Din punct de vedere metodologic s-au utilizat ca indicatori: frecvența și durata scenelor care conțin consumul (în procente), intervalul orar și ziua din săptămână (dacă ziua este lucrătoare sau în weekend). Intervalul orar este divizat în următoarele secțiuni: acces prime time: 17-19, prime time: 19-23 și post prime time: 23-24
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de televiziune Din perspectiva consumului de droguri vom analiza mai multe abordări ale acestei situații. O primă tentativă este aceea de a clasifica posturile de televiziune în funcție de ponderea pe care o acordă mediatizării consumului de droguri. Astfel, considerând că totalul frecvențelor și duratelor reprezintă 100%, principalul canal de televiziune este PRO TV (62,7%), urmat de Realitatea (13%) și Prima (15%). Canalele care mediatizează cel mai puțin consumul de droguri sunt TVR 1 și TVR 2 (0%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Mediatizarea consumului de droguri pentru luna noiembrie 2004 Tipurile de violență în cadrul mediatizarii drogurilor Din punctul de vedere al violenței reale, PRO TV este principalul canal care mediatizează consumul de droguri (peste 70% din totalul frecvențelor). Menționăm că atât Realitatea, cât și Prima TV sunt pe locurile următoare în ceea ce privește violența reală. În cadrul acestui tip de violență sunt incluse știrile transmise de televiziuni, reportajele, talk-showurile și reality showurile. Mediatizarea consumului de droguri în funcție de ziua din săptămână și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care este situația mediatizării drogurilor în funcție de intervalele orare (acces prime time, prime time și post prime time) și ziua din săptămână. Vom utiliza ca indicatori procentele obținute și vom prezenta atât pentru fiecare canal în parte cât și per total frecvențele de difuzare ale scenelor care conțin consumul de droguri. Precizăm că în intervalul acces prime time au fost incluse în monitorizare numai știrile pentru canalele PRO TV, Antena 1 și Prima TV. Pentru intervalul 17-19 au fost monitorizate numai canalele care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
zilele săptămânii În ceea ce privește situația pe zilele săptămânii, acestea sunt clasificate ca fiind lucrătoare (10 zile) sau nelucrătoare/weekend (4 zile). Deoarece comparăm doi indicatori care provin din date de dimensiuni diferite, pe lângă dimensiunea strict cantitativă, vom considera valoarea medie a frecvențelor pe zilele lucrătoare și weekend. În acest fel vom putea obține comparabilitatea datelor și vom observa dacă există diferențe semnificative între acestea. Mediatizarea cea mai intensă are loc în zilele lucrătoare, zilele de weekend având o pondere foarte redusă. Principalele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
datelor și vom observa dacă există diferențe semnificative între acestea. Mediatizarea cea mai intensă are loc în zilele lucrătoare, zilele de weekend având o pondere foarte redusă. Principalele posturi sunt PRO TV (39,4%), Realitatea, B1, Prima și Național. Realizând media frecvențelor pentru zilele săptămânii și weekend, observăm că în weekend proporția zilnică a mediatizării drogurilor este foarte redusă comparativ cu restul săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și weekend, observăm că în weekend proporția zilnică a mediatizării drogurilor este foarte redusă comparativ cu restul săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
săptămânii. Pentru weekend, mediatizarea este realizată exclusiv de PRO TV. Mediatizarea consumului de alcool și tutun Mediatizarea consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de tutun în funcție de canale Privitor la frecvența și mediatizarea fumatului, observăm că postul care difuzează cele mai multe secvențe atât ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca durată, cât și ca frecvență este TVR 2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time sunt B1 și TVR 2. În acces prime time
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2, urmat de B1 și PRO TV. Datele obținute au fost calculate considerând că frecvențele și duratele totale ale mediatizării tutunului reprezintă 100%. Mediatizarea fumatului și alcoolului, atât ca durată, cât și ca frecvență, este difuzată ca violență reală. Considerând 100% frecvența mediatizării tutunului pe totalul canalelor de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time sunt B1 și TVR 2. În acces prime time, mediatizarea nu depășește 5% pentru canalul PRO TV. EMBED
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de televiziune, observăm că fumatul este prezent aproape în totalitate în prime time. Principalele canale în prime time sunt B1 și TVR 2. În acces prime time, mediatizarea nu depășește 5% pentru canalul PRO TV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 2. Frecvența și durata consumului de tutun în luna noiembrie 2004 Consumul de alcool și tipurile de violență Violența reală și consumul de alcool sunt semnificative mai ales în cazul canalului PRO TV (18,2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ales în cazul canalului PRO TV (18,2%). Consumul de alcool este asociat preponderent cu violența ficțională, mai ales pentru canalul Acasă (27,5%). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Violența ficțională și consumul de alcool în noiembrie 2004 În urma analizei frecvențelor și duratelor mediatizării consumului de droguri, alcool și tutun, am observat că există diferențe semnificative între zilele săptămânii. În cadrul zilelor lucrătoare, în medie mediatizarea este mai intensă comparativ cu weekendul. Consumul mediatizat este concentrat în intervalul prime time pentru tutun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
foarte mic. Ponderea redusă a personalului calificat (asistenți sociali cu studii superioare de specialitate) face ca aplicarea managementului de caz și a unor instrumente precum planul servicii să se realizeze, încă, într-o pondere foarte redusă sau uneori neadecvat. Creșterea frecvenței utilizării planului de servicii și a înțelegerii necesității acestuia se poate realiza prin: - elaborarea unui „ghid de implementare” a Legii nr. 272/2004 și de realizare a planului de servicii; - angajarea (creșterea ponderii) asistenților sociali (cu studii superioare de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și ciclurile vieții individuale, procesele organizaționale și de gestiune, schimbările din proximitate, relațiile internaționale și dezvoltarea industriilor”. Obiectivul acestei tehnici este acela de a genera teorii și de a aduce noi informații (generalizare analitică), și nu acela de a înregistra frecvențele (generalizare statistică). Luând în considerare aceste caracteristici ale studiului de caz, evidențiem două funcții: pe de-o parte, această tehnică poate fi utilizată cu succes atunci când punctul de pornire al cercetării este reprezentat de una sau mai multe situații analizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
adâncirea sărăciei segmentelor sociale defavorizate - prin erori și abuzuri generate de corupție, precum și prin costul ridicat al actului de justiție. Alături de contribuția esențială la normalizarea relațiilor sociale, de consolidarea conștiinței valorilor de drept, nu se poate ignora faptul că, prin frecvența încă ridicată a disfuncționalităților de aici, ea a contribuit la generarea sentimentelor de disperare și neîncredere în funcționarea instituțiilor sociale, la alterarea relațiilor de coeziune socială. În ciuda timidei creșteri a încrederii populației în justiție (de la 21% în 1999 la 26
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dintre școli profesorul de biologie predă trei materii). Relațiile din cadrul corpului profesoral au constituit un subiect distinct în cadrul interviurilor, la care aprecierile au fost, în general, bune și foarte bune, atât din partea directorilor de școală cât și a cadrelor didactice. Frecvența aprecierilor pozitive, în special ale directorilor școlii din urban, este mult mai ridicat: „Avem un colectiv extraordinară Sunt oameni minunați” (director adjunct, școală din urban), „avem un colectiv de nota 10Ă Implicați puternic, au publicații, activități extrașcolareă N-am avut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
patologic și apariția unor complicații. Ca obiective se stabilesc: degajarea căilor aeriene prin „educarea” tusei și expectorației dirijate; reeducarea expirației în așa fel încât aceasta să devină o componentă activă a actului respirator; realizarea unei ventilații cu volum crescut și frecvență redusă; reeducarea diafragmei și însușirea tehnicii de respirație localizată pentru a asigura creșterea ventilației pulmonare; relaxarea și mobilizarea cutiei toracice; consolidarea musculaturii peretelui abdominal; prevenirea și corectarea atitudinilor vicioase ale coloanei vertebrale și toracelui; readaptarea la efort (Albu, Rascarachi, 2001
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Neculau (1978) - ansamblul atitudinilor, actelor, deprinderilor, manierelor, obiceiurilor ce caracterizează conduita de fiecare zi a individului; multitudinea microacțiunilor, a reacțiilor obișnuite la microevenimentele în care individul este implicat; comportarea relativ constantă, în situații comune; gesturi uzuale, repetate zilnic, cu oarecare frecvență; un tot închegat de reacții, adeseori stereotipe, la solicitările mediului cotidian. Când mecanismele de adaptare ale personalității eșuează, comportamentul ia o formă de tip deviant sau chiar psihopatologic. Enăchescu (1996) grupează tulburările comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și carențe afective), tulburări nevrotice, psihotice și psihopatice. Paleta tulburărilor de comportament cuprinde: a) instabilitatea psihomotoare, care poate fi constituțională sau dobândită (copilul este într-o continuă mișcare neadaptată la exigențele mediului, fiind sterilă și ineficientă); b) agresivitatea - apare cu frecvență mai mare la băieți decât la fete. Agresivitatea poate fi îndreptată împotriva propriei persoane (autoagresivitate) sau a celor din jur (heteroagresivitate). Îmbracă o gamă largă de manifestări, de la obrăznicie și încăpățânare până la violență; c) furtul constă în însușirea unui bun
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care nu necesită aparatură specială, putându-se efectua în orice condiții; solicită durate scurte de lucru; nu implică articulația; este mai puțin obositoare; are efecte superioare altor tehnici de creștere a forței. Ca dezavantaje amintim: mărește efortul ventriculului stâng, crește frecvența cardiacă și tensiunea arterială (mai ales cea diastolică); nu ameliorează suplețea articulară și a țesuturilor periarticulare; tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul articular la care s-a executat contracția izometrică; antrenează mușchii la o contracție mai lentă, cu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tardivă se caracterizează prin mișcări involuntare repetate ale mușchilor feței și limbii, precum și la nivelul membrelor; apare frecvent la bolnavii în vârstă. După Larousse (2006), diskinezia reprezintă mișcarea anormală involuntară, de amplitudine variabilă, mai mult sau mai puțin regulată ca frecvență și ritm, fie localizată într-o regiune (de exemplu, buco-linguo-facială), fie difuză, afectând în acest caz ansamblul corporal. Unele diskinezii pot fi provocate de tratamente medicamentoase. DISLALIE (< fr. dyslalie, cf. gr. dys - dificil, lalein - a vorbi; engl. dyslalia) - Dificultăți de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]