10,086 matches
-
pentru 50.000 de oameni, iar alte 500.000 de persoane își asigură traiul din viticultura și vinificație. În anul 2009, suprafața cultivata cu vită de vie era de aproximativ 188.000 de hectare din care circa 96.000 de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de persoane își asigură traiul din viticultura și vinificație. În anul 2009, suprafața cultivata cu vită de vie era de aproximativ 188.000 de hectare din care circa 96.000 de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
aproximativ 188.000 de hectare din care circa 96.000 de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În anul 2009, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În anul 2009, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În anul 2009, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 hectare iar cantitatea produsă a fost de 256.312 hectolitri. În anul 2008, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor DOC a fost de 17.997 hectare iar cantitatea produsă a fost de 305.649 hectolitri. Din cantitatea totală
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 hectare iar cantitatea produsă a fost de 256.312 hectolitri. În anul 2008, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor DOC a fost de 17.997 hectare iar cantitatea produsă a fost de 305.649 hectolitri. Din cantitatea totală de vin îmbuteliat, comercializat, la raft, doar 3% provine din import. România importă cu 16 milioane de euro mai mult vin decât exporta. În anul 2007, consumul anual
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați de "Patronatul Național al Vitei și Vinului" În perioada 2009-2013 sectorul vitivinicol românesc va absorbi suma de 210,5 milioane euro în urmă aplicării "Reformei vinului". Costul de înființare a unui hectar de viță-de-vie este similar cu cel din Italia, de circa 20.000 de euro Importurile au fost în 2007 de 38,06 milioane de litri de vin (cu 53,14% mai puțin decât în 2006), în valoare totală de 29
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
conac la Voinești pe trei niveluri (demisol+parter+etaj) cu 28 de încăperi întinse pe o suprafață totală de 850 de metri pătrați. Conacul era înconjurat de un parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. Anterior, în apropierea bisericii, a existat o altă biserică mai veche, din care nu se mai păstrează decât locul unde se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
și vara, când cad ploi abundente, se umflă și își poartă apele spre pârâul Molnița, mic afluent al Șiretului. Satul, care la 1 ianuarie 2005 a avut 2.970 locuitori și a cărui suprafață, cu tot cu câmpuri, e de 2.099 hectare (până în 1945 Stăneștilor i-au aparținut și 381,9 hectare de pădure), este concentrat în partea sa de sud, iar moșia, adică câmpul, se află în partea sa de nord, fapt care întrucâtva îngreuiază ciclul lucrărilor agricole din cauză că unii gospodari
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
poartă apele spre pârâul Molnița, mic afluent al Șiretului. Satul, care la 1 ianuarie 2005 a avut 2.970 locuitori și a cărui suprafață, cu tot cu câmpuri, e de 2.099 hectare (până în 1945 Stăneștilor i-au aparținut și 381,9 hectare de pădure), este concentrat în partea sa de sud, iar moșia, adică câmpul, se află în partea sa de nord, fapt care întrucâtva îngreuiază ciclul lucrărilor agricole din cauză că unii gospodari trebuie să parcurgă 6-7 kilometri până la ogoarele lor. Solul este
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
le aducea agricultorilor venituri însemnate. Cultivarea acestei culturi era convenabilă și prin faptul ca o fabrică de prelucrare a inului se afla în satul învecinat Tărășeni Pe teritoriul satului se află patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită Pe teritoriul satului se află patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită și funcționează o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
inului se afla în satul învecinat Tărășeni Pe teritoriul satului se află patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită Pe teritoriul satului se află patru iazuri, ocupând o suprafață totală de circa 50 hectare. Aici a fost construită și funcționează o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
etaj), 28 de încăperi întinse pe o suprafață totală de 850 de metri pătrați, iar pereții exteriori au grosime de aproape un metru. Conacul era înconjurat de un parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren de aproape 3 hectare din parcul acestuia au fost cumpărate de omul de afaceri ieșean Laurențiu Popescu (consilier local PDAR în perioada 1992-1996), când afacerile sale erau în plină ascensiune. Acesta era proprietarul firmei Ledif SRL ce se ocupa cu producția de încălțăminte. Începând
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
pe malurile rîurilor Mississippi și Missouri, spre întinsele preerii lipsite de vegetație forestieră și, mai departe, spre Rocky Mountains (Munții Stîncoși). A observat atent vegetația întîlnitâ și a rămas surprins de marile incendii ce mistuiau, pe sute de mii de hectare, pădurile („Șire întregi de munți apar carbonizate cu totul, și acolo unde au rămas păduri intacte, marginile lor sînt roase de focuri"). Trecînd rîul Columbia și culmile dealurilor din regiune, ca și Munții Cascade, s-a apropiat de Oceanul Pacific. În
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu. Forajele sau cutremurele au produs curgerea de noroi Sidoarjo la 29 mai 2006, în provincia Java de Est, Indonezia. Nămolul a acoperit 440 hectare, și a inundat patru sate, case, drumuri, orezării, și 24.000 de oameni au fost evacuați, 14 pierzându-și viața. În 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi
Vulcan noroios () [Corola-website/Science/316253_a_317582]
-
din județul Vaslui 2004" la nr. 390, având codul . El este compus din șapte monumente cu același regim: În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1.100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui . La începutul secolului al XX-lea, s-a construit aici un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
Muncii. În perioada interbelică, devenit proprietar al moșiei după moartea tatălui său și crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviță a împărțit pământul țăranilor din Șurănești și a donat pădurea statului, păstrându-și doar casa și 11 hectare de teren. Între anii 1962-1964, conacul lui Emil Racoviță a fost reparat de stat, urmând să deschis ca muzeu, cu prilejul apropiatei sărbătoriri a savantului de către UNESCO. Casa memorială „Emil Racoviță” a fost deschisă în anul 1964. Muzeul este organizat
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
1877 și hirotonit preot în 1905. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 870 familii cu 3.480 credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 870 familii cu 3.480 credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni (construită în 1905). În acel an, comunitatea
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
anul 1937”", Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 870 familii cu 3.480 credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni (construită în 1905). În acel an, comunitatea ortodoxă din Drăgoiești era păstorită de preotul
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cooperatorului de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 870 familii cu 3.480 credincioși. Ea avea o biserică filială la Vorniceni (construită în 1905). În acel an, comunitatea ortodoxă din Drăgoiești era păstorită de preotul administrator parohial Dimitrie Teleagă (născut în 1864) și
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
1759. Biserica dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
limba slavonă din secolul al XVI-lea. După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica „Sfântul Nicolae” din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie la Găureni de 6 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 de familii cu 1.069 de credincioși. Ea avea ca filială Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Găureni, construită cel mai probabil la mijlocul secolului al XVIII
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]