9,535 matches
-
piloți de bombardiere a asigurat doar pentru o vreme rezervele necesare pregătirii piloților de vânătoare. Până în toamnă, "Luftwaffe" recruta orice tânăr care avea pregătirea de zbor de bază, pentru a putea evita măcar stagiile de început a antrenamentelor. În prioada interbelică și până în 1942, programele germane de pregătire a piloților se dovediseră a fi superioare calitativ și cantitativ celor asigurate piloților aliați. De-a lungul războiului, timpul alocat pregătirii piloților s-a redus și, în același timp, calitatea pregătirii piloților aliați
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
este o marcă comercială românească ce denumește două restaurante din București găzduite în două case cu însemnătate istorică: Casa Oprea Soare, fosta Casă Bucur, și Casa Elena Lupescu. Restaurantele au un specific culinar și ambiental românesc interbelic, păstrând elemente de mobilier din recuzita originală și rețete culinare autentice. Despre Dumitru Oprea Soare se știu puține lucruri, una dintre singurele informații certe este că a fost un negustor înstărit trăgându-se dintr-o familie aristocratică. Tatăl său, Dimitrie
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
o terasă și o curte denivelată, în trepte, pietruită, care este deschisă în fiecare an între lunile aprilie și noiembrie. Cele două restaurante sunt dotate cu un mini butic care oferă posibilitatea achiziționării de suveniruri și materiale informative. Hanu’ Berarilor Interbelic este un restaurant berărie cu un meniu variat format din produse cu specific tradițional românesc, care se îmbină cu cea urbană, într-o armonie culinară perfectă. Clienții vin la Han în speță pentru „Mâncarea Berarului” cunoscută și ca „Rața pe
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
a fost un club de fotbal din Chișinău, Regatul României. Acesta este cel mai titrat club basarabean din perioada interbelică, alături de Fulgerul CFR fiind singura echipă care a ajuns până în semifinalele campionatului României. Clubul a fost înființat în anul 1920, de către frații Vâlcov (Vasile, Colea, Petea și Volodea), sub numele de „Viteaz”. În 1925 denumirea a fost schimbată în „Mihai
Mihai Viteazul Chișinău () [Corola-website/Science/333783_a_335112]
-
XIX-lea. Conacul are un stil arhitectural apropiat de cel al caselor țărănești, cu amplasarea odăilor în jurul holului central. Ultimii boieri proprietari au fost Gheorghe și Elena Lazo, părinții „eroului legendar” al Războiului Civil din Rusia, Serghei Lazo. În perioada interbelică, în conac a fost amenajată școala, iar în 1967-68, după transferarea școlii în sediul nou, conacul a fost reconstruit și transformat într-un muzeu dedicat „eroului”, fiind și filială a Muzeului Național de Istorie. În mai 2006 complexul a fost
Conacul familiei Lazo () [Corola-website/Science/333838_a_335167]
-
prima dată este atestată documentar la 10 iunie 1807, când 43 răzeși de pe moșia Bravicea au împropietărit mănăstirea cu pământ. În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa și-a facut ucenicia viitorul mitropolit al Moldovei - Iosif Naniescu. În perioada interbelică mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu, scriitorul Mihail Sadoveanu, mitropolitul Gurie Grosu și de alte personalități ale timpului. Din 28 octombrie 1938 Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în cadrul mănăstirii a fost înființată Școala pregătitoare
Mănăstirea Frumoasa (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333895_a_335224]
-
pristolurile vechilor biserici, astăzi ocrotite și îngrijite cu dragoste de către maici si surori. În anul 1878 în schit a fost deschisă o școală primară pentru fetițe orfane din familii de clerici și fetițe din familiile sărace din localitate. În perioada interbelică mănăstirea s-a numit „Sfânta Mănăstire Oltea Doamna”, în numele cinstitei mame a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Hotărârea de schimbare a numelui a fost adoptată de Soborul stareților și starețelor mănăstirilor și schiturilor din Eparhia Chișinăului, care a
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
complet la potențialul tehnologiei moderne prin alinierea cu doctrina modernă ‘‘[[Blitzkrieg]]’’ al cărei autor și practician strălucit s-a dovedit Guderian. Cei doi consideră că influențele lui Fuller și Liddell Hart în Germania au fost limitate și că în perioada interbelică nu există nicio dovadă clară a forumulării oficiale a unei „doctrine Blitzkrieg”. În sprijinul ideilor lor, cei doi aduc argumentul faptului că în Germania, producția de tancuri nu a fost prioritară, iar planurile germane pentru funcționarea economiei pe timp de
Planul Manstein () [Corola-website/Science/333106_a_334435]
-
Patria Română/ Râvnește hidra bolșevică/ Nesățioasă și păgână,/ Ia și o armă, că nu strică!." La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
nu strică!." La începutul anilor '40, poetul Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
sticla sau poate fi folosit ca o armă, Oskar se declară a fi unul dintre acei "copii telepați", a căror "dezvoltare spirituală este completă la naștere și trebuie doar să se afirme". El își păstrează statura de copil în timpul perioadei interbelice, al celui de-al Doilea Război Mondial și apoi al perioadei postbelice. Averea sa cea mai de preț este o tobă de tinichea de jucărie, dintre care prima a primit-o drept cadou la cea de-a treia aniversare, urmată
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]
-
Urmează o serie de misiuni care-l poartă la Varșovia, Lvov, Cracovia, în păduri unde se duceau lupte, în zona germană, în cea sovietică. În martie 1957 părăsește partidul comunist, iar în anii '60 se exilează peste Ocean. În perioada interbelică a scris critică literară și poezie. În 1946 și-a publicat eseurile scrise în timpul războiului, sub titlul "Mitologie și realism", în 1948 studiul " Despre Păpușa lui Bolesław Prus", iar în 1949 volumul de eseuri "Școala clasicilor" consacrat operelelor realismului vest-european
Jan Kott () [Corola-website/Science/333257_a_334586]
-
al Comisiei Cultură și Tineret a Consiliului Județean Ageș, iar din anul 2012 este director în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. Deși profesia de bază este economist, fiind dublu licențiat în Contabilitate și Management, a absolvit și un master în literatură interbelică, acolo unde i-a avut ca profesori pe poetul Mircea Bârsilă și criticul Nicolae Oprea. Radiografia unei zile de mai - proze, editura Cartea Româneasca, 2012 Argeș, după 20 de ani. Perspective și retrospective - monografie, editura Tiparg, 2012 Revoluția borfașilor - roman
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
de un pluton al Regimentulului 4 pionieri. A lucrat 13 ani, între anii 1923-1936, ca gazetar (și redactor șef) la ziarul "Glasul Bucovinei" ) și "Voluntarul bucovinean". Începând cu anul 1928 a devenit membru al Baroului avocaților din Bucovina. În perioada interbelică a mai fost avocat la Casa de Asigurări Sociale Cernăuți și la sucursala Băncii Naționale din Cernăuți. Între anii 1935-1936 a fost profesor de legislație la Cursul profesional pentru ucenici. Lectură suplimentară
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
pe două linii. În total, la acel moment Chișinăul era operat de 4 trasee de tramvai. Lungimea totală a liniilor era de aprox. 14 de kilometri. Pe rută ieșeau zilnic până la 30 de vagoane la un moment dat. În perioada interbelică, rețeaua de tramvaie din Chișinău a continuat să fie deținută de către o societate belgiană; compania a procurat sistemul de tramvaie în 1910. În 1939, în depoul de pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei, cunoscut atunci drept „Parcul de tramvaie”, erau 50 de
Tramvaiul din Chișinău () [Corola-website/Science/334565_a_335894]
-
blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a propune interesante conexiuni, cercetând în rama paradigmei dialogice romanul românesc (interbelic și „postbabelic”) dar și romanul basarabean, prin câteva nume dereferință, sfidând, în pofida decalajelor, prin experimente literare polemice, monologismul ideologic. Echipată cu o luxuriantă bibliografie, cercetată acribios, dovedind un impresionant travaliu și oferind concluzii care se rețin, lucrarea dnei Aliona Grati
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
vechimea celui dintâi lăcaș; dacă s-ar accepta secolele XI-XII, atunci biserica din Pesteana ar fi unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din țară. Zestrea de frescă păstrată este foarte săracă. Cu prilejul neinspiratelor lucrări de restaurare din perioada interbelică, o bună parte din picturi a dispărut; unele blocuri de piatră, păstrând urme de zugrăveală, au fost reutilizate, cu pictura spre exterior, la legătura făcută între altarul primei biserici și nava celei de a doua. Pe baza analizei stilistice a
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
asupra cercetării erudite a istoricului religiilor, evidențiindu-i dorința de a scrie literatură pentru plăcerea de a visa, a inventa și a se exprima în mod liber fără constrângerile impuse de gândirea sistematică și de rigoarea științifică. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Alhambra (mai târziu, Alhambra-Excelsior) a fost un teatru de revistă românesc ce a activat în perioada interbelică la București. A fost înființat în toamna anului 1930 de către Nicușor Constantinescu, Nicolae Vlădoianu și Ion Vasilescu, cu toții foști angajați ai teatrului condus de actorul Constantin Tănase, „Cărăbuș”. Sediul „Alhambrei” s-a aflat mai întâi în strada Sărindar (azi, Constantin
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
nici nu e fantastic pentru că nu distrează mintea cu un alai (o comedie) de alte lumi posibile tot neesențiale, ci o solicită să se concentreze asupra realității; care nu stupeface ființa, ci transfigurează lumea și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
unor arhitecți austrieci. După modelul Halelor din Paris, în 1872 sunt construite "Halele Centrale", care ulterior vor deveni Piața Unirii din București. În septembrie 1878 a fost inaugurată Gara București Nord, a cărei clădire avea să fie extinsă în perioada interbelică. Unul dintre cele mai importante edificii cu valoare istorică și artistică din România, Castelul Peleș, a fost construit în perioada 1873 - 1914 și combină numeroase elemente arhitecturale gotice, baroce, rococo, hispano-maure, ale Renașterii italiene și engleze. În stil neoclasic, după
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
al catedrei a fost întărit prin venirea mai multor refugiați polonezi din teritoriul ocupat de Germania. Steinhaus își amintea despre această perioadă că a „căpătat un insurmontabil dezgust fizic față de tot soiul de administratori, politicieni și comisari sovietici.” În perioada interbelică și pe parcursul ocupației sovietice, Steinhaus a contribuit cu zece probleme la celebra "Carte Scoțiană", între care și ultima, înregistrată cu puțin timp înainte ca Lwówul să fie capturat de naziști în 1941, în timpul Operațiunii Barbarossa. Din cauza originii sale evreiești, Steinhaus
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
care apărea și în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”. Ileana Olteanu și Ileana Stana Ionescu în Idolul și Ion Anapoda O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanți dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu. Eroul piesei, un subtil raționalist, își construiește personalitatea prin iubire, delicatețe și printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale. Dan Puric, Silviu Biriș și Ileana Olteanu în Idolul și Ion Anapoda Regia: Ion Cojar Scenografie: Liliana Cenean
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
Am crescut într-o familie de artiști, de oameni de teatru, tatăl meu, Tompa Miklos, era director fondator al Teatrului din Târgu Mureș, mama, actriță care a jucat până la 82 de ani, bunicul meu, László Tompa, a fost un poet interbelic cunoscut. Am fost influențat de muzica ascultată în casă, cât și de lecturi. La începutul anilor 70 am avut șansa să vin la București să văd marile spectacole ale acelui moment, Nepotul lui Rameau, în regia lui David Esrig, Revizorul
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Tompa Gabor: „În alertă, omenirea caută un loc în care să poată trăi în pace și liniște” () [Corola-website/Journalistic/105799_a_107091]
-
creația sa fiind recunoscută drept superioară. Anii petrecuți la Paris, în preajma lui Jean Paul Laurens și clientela selectă pe care a avut-o atât în Europa cât și în America îl plasează pe Stoenescu în suita portretiștilor de seamă ai interbelicului. În această licitație figurează lucrarea Pe gânduri (Lucia Sturdza Bulandra), evaluată la 1.500 - 2.500 de euro. Nina Arbore, Portret de artist În cei 20 de ani de carieră în țară, aproximativ între 1926 și 1947, Alexandru Moser Padina
Piese de mare frumusețe în Licitația “Maeștri ai Portretului” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105835_a_107127]