15,723 matches
-
al limbilor romanice / 238 Adstratul neolatin al limbilor romanice / 243 Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a reda același lucru. Dacă elementele noi au anumite trăsături care să le atragă preferința vorbitorilor, atunci ele le înlocuiesc pe cele folosite anterior și care treptat sînt uitate. În această perspectivă, formulări precum "datorită amuțirii sunetelor finale limba latină tîrzie a recurs la prepoziții pentru a reda valorile cazuale" se dovedesc a fi incorecte, fiindcă, de fapt, au apărut condițiile renunțării la terminații (care reprezentau desinențele ce marcau cazurile) numai atunci cînd același conținut, exprimat sintetic prin desinențe, se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ajuns pe alte continente cît timp și-au păstrat identitatea. Rezultatul investigației avînd aceste perspective a fost concluzia că lumea europeană a obținut un profil distinct mai întîi în epoca antică, atunci cînd s-au manifestat focarele culturale grecesc și latin, iar apoi, în epoca modernă, prin manifestarea focarelor romanic occidental și germanic. Dintre acestea, focarul cultural și lingvistic vechi grecesc ocupă primul loc, atît prin plasarea în timp, cît și prin importanță, fiindcă a fundamentat o serie de trăsături culturale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și a limbilor literare. Astfel, romanizarea în zonele în care s-au format limbile romanice s-a produs prin intermediul latinei populare și, după mai multe secole, cînd s-a pus problema formării limbilor literare romanice a fost valorificată și limba latină literară, care a fost luată ca model și din care s-au realizat împrumuturi. Pe de altă parte, elemente de substrat, din limbile popoarelor cucerite și romanizate, au persistat numai la nivelul culturii minore și al limbii populare și de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popoarelor germanice, urmașe ale limbii germanice comune, care nu a avut un aspect literar, continuitatea și comunicarea s-au produs numai la nivelul culturii minore și al limbii populare, forma lor literară realizîndu-se prin influența limbilor romanice și a limbii latine. La fel s-a întîmplat în cadrul grupurilor etnice fino-ugrice, venite în Europa din zonele Asiei, la care comunicarea și continuitatea s-a produs între faza veche comună și cea tîrzie numai la nivel popular. Slavii au avut o situație diversificată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai multă îndreptățire că orice influență poate fi deopotrivă modelatoare și catalitică (deci, mixtă), dar că se pot distinge uneori situații de prevalență a unui aspect asupra celuilalt. În acest sens, un exemplu edificator îl oferă influențarea limbii și culturii latine de către cea greacă: la început, latinii au manifestat rezerve în a prelua ca atare elementele culturii grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind modelatoare. (De rerum natura, lucrare filozofică în versuri realizată de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de versificație, unele teme literare etc.). Analizînd mai atent lucrurile, s-ar putea spune că mai degrabă elementul influențat (și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
există și părerea că ambele alfabete au o origine comună, anume scrierea cretană și, din acest motiv, prezintă situații asemănătoare. Alfabetul grecesc a fost preluat de etrusci, iar de la ei a ajuns la romani, care l-au transformat în alfabetul latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a Europei. Mai tîrziu, din îmbinarea scrierii grecești cu cea latină s-a creat scrierea runică, folosită în epoca veche de popoarele germanice de nord. Numele acestei scrieri vine de la goticul runa "taină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost completat cu semne pentru a corespunde sunetelor din limbile slave. Folosit la început în textele religioase și în textele cancelariilor politice, alfabetul chirilic este în uz astăzi numai la popoarele slave ortodoxe, întrucît cele catolice au adoptat scrierea latină. Acest rol important al alfabetului grec în crearea altor alfabete a fost susținut de înaltul nivel al culturii grecești, precum și de expansiunea civilizației și comerțului, care au impus elina ca limbă de înțelegere internațională pentru populațiile din Egipt, din sudul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în preluarea elementelor culturii grecești, abținîndu-se de la temele, ideile și termenii care veneau de aici. În perioada de maximă înflorire culturală însă, aflată în secolele I î.Hr. și I d.Hr., asemenea reticențe au fost depășite, încît cultura romană și limba latină au putut beneficia sub toate aspectele de influența grecească devenită sursă de inspirație predilectă, dar căpătînd și sensuri sau dominante deosebite în condițiile specifice ale societății romane. În acest mod, deși i-au continuat pe greci, romanii au pus propria
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
era orașul Constantinopol. Această nouă limbă literară (medio-greaca sau greaca bizantină) nu a mai reprezentat pentru Europa aureola vechii limbi grecești, exercitînd numai influențe locale în unele limbi slave de sud și, într-o anumită măsură, în limba română. Amprenta latină asupra culturii și limbilor Europei depășește cu mult spațiul vechiului Imperiu Roman și al zone-lor în care se vorbesc limbile romanice. Mai mult, la fel ca în cazul realizărilor Greciei Antice, realizările romanilor au continuat a fi preluate, valorificate și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
imitate chiar după ce Imperiul Roman nu a mai existat și după ce latina nu a mai fost limbă populară uzuală. Situația a fost favorizată în primul rînd, desigur, de valoarea culturii și civilizației romane și de trăsăturile de excelență ale limbii latine, dar și de faptul că, după creștinarea celei mai mari părți a Europei, centrul ecleziastic a devenit Roma, unic pentru toți europenii pînă la Marea Schismă din 1054 și numai pentru creștinii catolici după aceea. În aceste condiții, deși limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar și de faptul că, după creștinarea celei mai mari părți a Europei, centrul ecleziastic a devenit Roma, unic pentru toți europenii pînă la Marea Schismă din 1054 și numai pentru creștinii catolici după aceea. În aceste condiții, deși limba latină populară nu s-a mai vorbit după secolul al VI-lea, cînd au apărut limbile romanice, limba latină literară a continuat să fie folosită ca limbă de cult și ca limbă a culturii, fenomenele culturale fiind, de altfel, atunci în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unic pentru toți europenii pînă la Marea Schismă din 1054 și numai pentru creștinii catolici după aceea. În aceste condiții, deși limba latină populară nu s-a mai vorbit după secolul al VI-lea, cînd au apărut limbile romanice, limba latină literară a continuat să fie folosită ca limbă de cult și ca limbă a culturii, fenomenele culturale fiind, de altfel, atunci în mare parte în relație nemijlocită cu cele cultice, iar uneori depinzînd chiar de acestea. De aceea, bogăția și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fie folosită ca limbă de cult și ca limbă a culturii, fenomenele culturale fiind, de altfel, atunci în mare parte în relație nemijlocită cu cele cultice, iar uneori depinzînd chiar de acestea. De aceea, bogăția și varietatea culturală specifice vechilor latini s-au limitat treptat la cîteva forme de manifestare, important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acestea. De aceea, bogăția și varietatea culturală specifice vechilor latini s-au limitat treptat la cîteva forme de manifestare, important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
important fiind îndeosebi faptul că, prin continuarea latinei, s-a menținut în mare măsură comunicarea interetnică în spațiul european, iar alfabetul latin s-a impus ca formă de redare grafică a limbilor pentru foarte multe dintre popoarele europene. De la alfabetul latin s-a format scrierea gotică dominată de unghiurile ascuțite în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în forma literelor, scriere care a fost realizată în secolele XIV-lea al XV-lea și folosită atunci de toate popoarele germanice, dar numai germanii au perpetuat-o pînă în secolul al XX-lea, cînd au înlocuit-o cu scrierea latină propriu-zisă. Lumea germanică Spațiul european s-a remarcat în epoca antică și mai tîrziu nu numai prin greci și prin romani, ci și prin alte popoare, între care se disting prin importanță celții și germanicii. Triburile celților formau majoritatea populației
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
religie creștină cu populații de origine arabă și de religie musulmană. În acel moment însă, civilizația arabă era superioară celei europene, situație care a avut consecințe importante pentru europenii ale căror centre culturale (universitățile) erau tributare exclusiv culturii și limbii latine și erau dominate ideologic de teologia catolică. Despre existența unei bogate literaturi și filozofii grecești se știa, dar nu existau posibilități de acces la valorile acestei culturi. Arabii însă cunoșteau operele grecești prin intermediul culturii bizantine, care era moștenitoarea culturii antice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu timpul în raport cu celelalte dialecte, care își formaseră și ele un aspect scris (se formaseră, deci, dialecte literare), și va constitui baza pe care s-a realizat limba spaniolă literară. Treptat, această limbă literară a înlocuit, pe teritoriul spaniol, limba latină și s-a perfecționat într-un ritm intens, îmbogă-țindu-se cu mijloace preluate din latină și din arabă. Estul european a evoluat diferit de Occident în epoca medievală, astfel încît și ceea ce reprezenta moștenire comună a căpătat aici un aspect deosebit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
produs atunci o exaltare a valorilor clasice și ale artei antice, s-au făcut eforturi de laicizare a culturii și de promovare a gîndirii umaniste, care să aibă omul drept valoare centrală. Din acest motiv, admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare a ei ca fundament pentru realizarea culturii și civilizației omului modern. În epoca Renașterii, a apărut noțiu-nea de "stat", s-a trecut la o urbanizare accentuată a societății, au luat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și culturii occidentale, ceea ce a reprezentat rezultatul combinat al descoperirii Americii, al supremației comerciale portugheze în Extremul Orient și al infiltrării Imperiului Otoman în Balcani și în zona Dunării. În acest context, deși nu s-a manifestat ostilitate pentru limba latină, care a rămas în continuare admirată și utilizată, s-a ajuns la concluzia necesității unor limbi literare corespunzătoare formelor populare ale limbii care porneau de la latină, dar care deveniseră foarte deosebite de latină. În Italia, învățații au constatat că limba
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care a rămas în continuare admirată și utilizată, s-a ajuns la concluzia necesității unor limbi literare corespunzătoare formelor populare ale limbii care porneau de la latină, dar care deveniseră foarte deosebite de latină. În Italia, învățații au constatat că limba latină a avut două aspecte: unul popular, din care descind limbile romanice, și unul literar, care continua să fie folosit ca limbă de cultură a Europei, dar care, în acel moment, nu mai avea un corespondent popular și, din acest motiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
avut un model de raportare la o formă lingvistică normată ce a evoluat rapid la statutul de limbă comună și supradialectală, realizîndu-se premisele formării conștiinței naționale. Chiar în condițiile formării limbilor literare moderne cu un grad ridicat de unitate, limba latină a continuat însă, în virtutea tradiției, să fie folosită ca limbă de cultură și a rămas la popoarele catolice cu statutul de singură limbă de cult consacrată. Fenomenul folosirii unei limbi străine în oficierea cultului era conform cu starea de mister cultivată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o singură stăpînire peste întreaga lume civilizată 25. În aceste condiții, individul nu conta, după cum nu conta nici individualitatea popoarelor, fiindcă toate se supuneau unui universal abstract și puternic. Nu era luată în considerare, de aceea, decît limba și cultura latină, pe care romanii le impuneau în provinciile pe care le ocupau, manifestînd toleranță doar față de ceea ce era grecesc. Dar, și în acest caz, ei s-au ferit la început să facă împrumuturi, preferînd un timp prelucrările și calcurile lingvistice. Situația
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]