9,527 matches
-
netezi? Iată s-au frânt. Unde este limba cea repede și deslușită? Iată au tăcut. Unde sunt mâinile cele albe și frumoase? Iată s-au deznodat. Unde sunt hainele cele scumpe? Iată s-au pierdut..." Cartea românească de învățătură a mitropolitului Varlaam (1643) se remarcă printr-o limbă vie, limpede curgătoare (textul nu e original), printr-un ton familiar, direct: "...Cum iubești să-ți hie ție oamenii așa și tu să hii lor. Să te ferești de a străinului. Să-ți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
georgianului din Ivirul Caucazului, Antim, sunt mult mai însemnate. Pe Antim îl adusese în țară pe la 1690 Constantin Brînco-veanu pentru îmbunătățirea tipografiei mitropolitane. Numeroase tipărituri, între care grecești și arabe, se datoresc noului specialist, care, călugărindu-se, ajunse în 1708 mitropolit. Atitudinea antiturcă îl duse la caterisire și moarte (1716). Și predicile lui Antim sunt compilații, izvorul principal fiind Ilie Miniat, însă naturaleța frazei, spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, familiaritatea, indignările, întristările, mustrările, între-bările retorice sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a avut și o versiune română în sec. XVII. Despre epoca lui Mihai Viteazul a rămas numai un fragment, deductibil prin analiză și intitulat Cronica Buzeștilor. Asupra epocii de la 1601 la 1618 există cronica în versuri neogrece a lui Matei mitropolit al Mirelor. Pentru cele trei sferturi de veac până la domnia lui Mihai, precum și pentru epoca lui Matei Basarab și a urmașului său Constantin Cârnul, există fragmente care presupun alți redactori. Toate acestea cu mici adaosuri de umplutură au fost topite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar Ștefan cel Mare, întîiele stihuri (slavone) ce se cunosc sunt ale lui Udriște Năsturel din Molitvenicul slav de la 1635, repetate apoi în Pravila de la Govora din 1640. Întâia epigramă română vine ca un răspuns în Cartea de învățătură a mitropolitului Varlaam (Iași, 1643): Deși vezi cândva sămn groaznic, Să nu te miri când se arată puternic. Sunt în total 12 versuri stângace, făcute în sudori, după care urmară și altele. Într-un grup de 8 stihuri ale lui Varlaam găsim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a împăraților: Unde-s a lumii împărați? unde iaste Xerxis? Alexandru Machidon? unde-i Artaxerxis? Avgust, Pompei și Chesariu? Ei au luat lumea, pre toți i-au stins cu vreame, ca pre niște spume. Luând pildă de la polonul Jan Kochanowski, mitropolitul Dosoftei (1624-1694) publică în 1673 Psaltirea în versuri. Talentul nu-i lipsea, dovadă comentariul la capul de bour dintr-o epigramă, mic tablou: Pre cîtu-i de mare hiara și buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ambiție în clasa de jos. Pe Huțu, care ținea cimpoaiele tatălui său, învățătorul îl îndeamnă să meargă la scoală și copilul prinde așa gust, încît fiecare treaptă îi dă ambiția să meargă și mai sus și ar fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de ordin etic. Mai puțin compusă și de aceea trecută cu vederea, Moara cu noroc e o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la micvă ori la merhaz ca să fie curați când își pun tivelul și talesul, ceremonii de nuntă, momente de școală etc. Capitolul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de pe avers. Aflăm de la Pr. Florin Șerbănescu{\cîte 37} că în anul 2001 s-au împlinit 600 de ani de când, „la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, în anul 1401, Iosif I Mușat este recunoscut de scaunul patriarhal constantinopolitan că mitropolit canonic al întregii Moldove, cu reședința la Suceava”, reședință care se va muta, peste un secol și jumătate, la Iași. Tot în 2001, s-au împlinit 360 de ani de la aducerea moaștelor Sfintei Parascheva, din Constantinopol, la Iași, în anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fig. 25av) imaginea în relief înalt din perspectiva nordvestică a edificiului, flancat de anii 1642-2002 și timbrat de legendă SINODUL DE LA IAȘI. Pe revers (fig. 25rv) o bandă reliefata, mărginita de cercuri liniare cu legenda SF. IERARH PETRU MOVILA MITROPOLITUL KIEVULUI 1596- 1645, încadrează efigia realizată după o cunoscută reprezentare iconografica a acestui înalt ierarh și mare om de cultură, plămădit din neamul românesc al Movilestilor. Medalia etalează aceeași predilecție pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
promovate de domnitorul Șerban Cantacuzino. Biblia de la București a suscitat întrebări referitoare la autorul sau autorii traducerii, precum și la raporturile textului cu tălmăcirile anterioare, parțiale, din Scriptură în limba română - tipăriturile lui Coresi, Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad, tipăriturile mitropolitului Dosoftei al Moldovei sau traducerea Vechiului Testament rămasă în manuscris de la Nicolae Milescu. S-a considerat îndeobște că la întocmirea acestei ediții a Bibliei au contribuit un grup de cărturari din Țara Românească, între care, frații Radu și Șerban Greceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
limbă și dogmă, Mitrofan, fostul episcop al Hușilor, stabilit în Țara Românească, supraveghetor tehnic al ediției, nume la care a fost asociat și cel al stolnicului Constantin Cantacuzino (presupus ca fiind autor de fapt, sau coautor, al predosloviilor semnate de mitropolitul Teodosie și de patriarhul Dositei al Ierusalimului). Traducerea de la 1688, efectuată după Septuaginta, ar fi fost confruntată, conform unei păreri tradiționale, cu transpunerile anterioare ale Vechiului și Noului Testament existente la noi, din care numeroase pasaje ar fi fost preluate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
nordice, ardelenești și moldovenești. Existența celor din urmă a fost explicată, între altele, prin prezența în Țara Românească a unei pleiade de tipografi moldoveni, unii dintre ei continuatori ai prestigioasei activități desfășurate în domeniul traducerilor religioase la Iași, sub îndrumarea mitropolitului Dosoftei, iar mai de curând, prin contribuția efectivă a acestuia la traducere. Prin reconsiderarea contribuției lui Nicolae Milescu, a cărui traducere din Vechiul Testament a avut un rol determinant în alcătuirea ediției din 1688, însăși apariția Bibliei de la București redobândește proporții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
slavonă, tipărită în 1581, la Ostrog. Elaborată cu rigoare filologică, traducerea lui Nicolae Milescu ar fi fost revizuită de un grup de cărturari munteni, necunoscuți (cum atestă manuscrisul 45 de la Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, o copie ce a aparținut mitropolitului Țării Românești, Teodosie Veștemeanu), cărora le-a parvenit într-o formă nedefinitivată textul, astăzi pierdut, al spătarului moldovean, și care ar fi perfectat traducerea acestuia, probabil între anii 1683 și 1686. Respectând metoda și exigențele filologice adaptate de Milescu însuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
tipărită la Oxford în 1653 sau la Cambridge în 1655) și au amplificat aparatul critic al versiunii inițiale. Potrivit unei ipoteze formulate mai de curând, una dintre principalele revizuiri ale versiunii elaborate de Milescu s-ar datora lui Dosoftei, viitorul mitropolit al Moldovei (identificat ca autorul manuscrisului 45), căruia i-ar fi revenit o asemenea însărcinare încă înainte de 1671, în perioada episcopatului la Roman, și al cărui aport la desăvârșirea traducerii Vechiului Testament poate fi considerat ca apreciabil. S-a demonstrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
aceea a primelor exemplare ale Bibliei, asociază, în ultima clipă, în chip oficial, întreprinderii numele lui Constantin Brâncoveanu. Exemplare din Biblia de la București au aparținut unor cărturari ai epocii din Țara Românească sau din Moldova, lui Stoica Ludescu ori, semnificativ, mitropolitului Dosoftei, căruia i-a fost dăruită cartea (în care apar și câteva însemnări autografe - comentarii explicative -, intervenții târzii pe text ale ierarhului moldovean) în numele domnitorului Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir va adnota de asemenea în marginea unui exemplar din ediția din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
Poetul introduce, fără să știe, o tulburătoare metaforă textuală În aceste rînduri finale: „Nu pot, nu-mi permite paznicul să lungesc mai mult, pe scurt, viața mea este În pericol din toate părțile și ca s-o salvați Întîlniți-vă cu mitropolitul, luptați Împreună, după cumva va lumina Dumnezeu, cereți scrisoarea mea către prea sfinția sa, citiți-o, și răspundeți-mi, În numele lui Dumnezeu, fie pe ascuns, fie pe față. Ah, stăpînul meu, iată mi se ia călimara, fie-ți milă de mine și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai mereu loc informației istorice relevante în sine, portretului realizat în tușe sigure, evocării pline de căldură. O altă serie de contribuții este aceea a lucrărilor didactice scoase în editura Universității ieșene: Grigore Ureche (1969), Studii și articole despre Dosoftei, mitropolitul Moldovei (1975), Ion Neculce și alte studii de literatură română veche (1975) ș.a. Cercetător sedus de exactitatea amănuntului și de geografia interioară a unei personalități, avându-i drept modele pe profesorii Dan Simonescu și P.P. Panaitescu, L. a cultivat studiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287753_a_289082]
-
1956, având subtitlul „Foaie săptămânală pentru popor”. Revista este condusă, pe rând, de Iosif Trifa (care semnează cu pseudonimul I. Tâlcuitor), de Iosif Trifa și Gh. Maior, de Iosif Trifa și I. Moța, de un comitet de redacție sub patronajul mitropolitului Nicolae Bălan, de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă săptămânală pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
de Gh. Secaș, Nicolae Voinea, Dumitru Călugăr, Aurel Nanu, Grigore Marcu, toți preoți. Din 1947 are subtitlul „Foaie săptămânală pentru îndrumarea poporului în viața creștină”, iar din 1948, „Foaie religioasă săptămânală pentru popor”. Din 1953 titlul devine „Foaia bunului creștin”. Mitropolitul Nicolae Bălan semnează editorialul primului număr. Partea literară este puternic marcată de orientarea religioasă a revistei. Se publică versuri de Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, D. Anghel, dar și de Zaharia Bârsan, Otilia Cazimir, Volbură Poiană-Năsturaș, I.U. Soricu, Ovidiu Hulea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287902_a_289231]
-
de victualii, piețele orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața „Mitropolit Șaguna”) și Hala de victualii - cea mai mare dintre acestea. Lucrările de construcție a hălii de carne au avut la bază un împrumut de 98.000 lei (primul împrumut al comunei), contractat de primarul Leon Sakellary la Casa de Economii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a făcut ca ghemul împlinirilor profesionale ale tânărului din Galații-Bistriței să se deșire, fructuos, într-un alt spațiu al românismului - cel transdunărean. Aici, beneficiarul, peste decenii, a istoricei misiuni întreprinse în Transilvania de marele om al Bisericii și Neamului Românesc, mitropolitul Andrei Șaguna (de la nașterea căreia se împlinesc la finele lui 2008, două veacuri), se va osteni (din 1988) duhovnicește în spațiul unde, în urmă cu secole, au propovăduit apostoli și s-au născut vestiți misionari și teologi... Și unde parcurge
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
referitoare la unirea ipostatică a celor două firi ale Mântuitorului și combătând pe nestorieni, au elaborat formula dogmatică: „Unul din Treime a suferit cu trupul”. Ei au prezentat această formulă împăraților Justin și Justinian, generalului Vitalian și papei Hormisdas. Însuși mitropolitul de Tomis, Paternus, a fost sesizat de această formulă, pe care însă n-a aprobat-o. Cu toate că nu cunoaștem cu certitudine amănunte referitoare la acțiunea călugărilor din Scythia, numărul lor și numele delegaților lor (Ahile, Ioan Maxențiu, Leontiu și Mauriciu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Teotim II de Tomis: „Noi nu știm mai multe decât cele ce Sfântul Duh a învățat prin rostul atâtor Părinți” - era și rămâne singurul răspuns adevărat din partea unui smerit teolog și înțelept ierarh. Un alt ierarh al Tomisului, Paternus, „episcopul mitropolit al provinciei Scythia”, semna al șaptelea între cei 20 de mitropoliți prezenți la Constantinopol. Într-o scrisoare adresată papei Hormisdas despre alegerea ca patriarh a lui Epifanie, Paternus îndemna pe cei doi conducători de Biserică (al Romei noi și al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ce Sfântul Duh a învățat prin rostul atâtor Părinți” - era și rămâne singurul răspuns adevărat din partea unui smerit teolog și înțelept ierarh. Un alt ierarh al Tomisului, Paternus, „episcopul mitropolit al provinciei Scythia”, semna al șaptelea între cei 20 de mitropoliți prezenți la Constantinopol. Într-o scrisoare adresată papei Hormisdas despre alegerea ca patriarh a lui Epifanie, Paternus îndemna pe cei doi conducători de Biserică (al Romei noi și al Romei vechi) să se înțeleagă prin legătura păcii, smerenie și blândețe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
printr-o inscripție, contrastează cu tonul și cuprinsul epistolelor schimbate între același papă Hormisdas și Ioan Maxențiu. Evident, situațiile erau cu totul diferite. Neînțelegerile dintre Paternus și călugării „sciți” veneau, poate, nu numai din viziunea clară, dar exprimată negativ, a mitropolitului asupra perspectivei teologice a formulei „Unul din Treime a suferit cu trupul”, dar și din faptul că acești călugări, cu metania într-o mănăstire din propria sa eparhie, din Scythia Minor, amenințau, prin călătoria lor la Roma, bunele raporturi dintre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]