15,863 matches
-
Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război, marca princiială cu coroană. Inscripțiunea circulară: FONDATOR UTILIUM PATRIE INTITUTORUM * IASSIS *. Tradus: Michail Sturdza Domnul Moldovei 1840 Fondatorul instituțiunilor utile patriei” (fig. 66rv). Primele informații în legătură cu medalia din 1842 le găsim într-o scrisoare anonimă din Iași, publicată, un an mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Armata Roșie, faptele nu au putut fi făcute publice pentru că regimul comunist nu permitea "pătarea onoarei Armatei eliberatoare" a marelui vecin de la Răsărit. După ce trupele sovietice au reușit să înfrângă, împreună cu aliații occidentali mașina de război nazistă, la întoarcerea spre patrie trupele roșii s-au oprit din nou pe plaiurile Bucovinei, parcă și mai pline de sine decât în aprilie 1944 când încă Carpații și fortificațiile românești din sudul Moldovei reprezentau un obstacol greu de trecut și când balanța victoriei nu
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ridicate de la populație sau de la diferite firme, fără forme, de Armata Roșie. Jaful efectuat de sovietici în înaintarea lor spre Berlin, ignorând total condițiile Convenției de Armistițiu, cât și prăzile, cu mult mai mari, însușite la întoarcerea lor victorioasă spre patrie așa cum ar fi putut să ne ilustreze datele dispărute din arhive spulberă total mitul caracterului eliberator și al tratamentului frățesc acordat de sovietici țărilor din Estul Europei. Pentru cercetătorul care astăzi parcurge o parte din uriașa cantitate de materiale documentare
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
în interesul României, Bulgariei și Iugoslaviei , Germania pregătește o armată puternică. Englezii ar acționa cu totul diferit și ar părăsi, cu calm, întreaga Peninsulă Balcanică în mâinile rușilor. Armata care a fost strânsă pentru a salva Balcanii este departe de patria ei, și, prin urmare, Germania depinde de consimțământul voluntar al țărilor în care este concentrată armata, precum și de consimțământul țărilor prin care trebuie să fie transportată. Antonescu ar trebui să se pună el însuși în situația Germaniei. Ea depinde atât
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
neavenită sentința de la Viena din 30 august 1940, în virtutea căreia Transilvania de nord era alipită în mod arbitrar la Ungaria și readuce Frontiera româno- ungară la traseul din 1 ianuarie 1938. Această hotărâre, care redă României Transilvania de nord, smulsă Patriei Române prin violență și constrângere, pune, în sfârșit, capăt, pentru vecie, opresiunii îndelungate și repetate a cărei victimă a fost poporul român. Pronunțată în numele justiției și, în același timp - suntem convinși -în numele sacrificiilor fără număr consimțite de întreaga națiune
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească... (Ureche 8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată la început timid într-o lumină sacră, pentru că arhetipul nu are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci limitele geografice ale unui teritoriu real. Totuși, întâiul descălecător, Traian, prezent mai târziu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
secole în imaginarul colectiv și în texte. Mărturiile păstrate, în special cele scrise, reafirmă prevalența codului eroicului și a imaginii puterii - indiferent de natura ei etnică - în constituirea noilor mitologii politice; în baza lor, secolul "românesc" următor va decanta "gândul patriei", în consonanță cu mișcările europene de idei făcute cunoscute în Țările Române prin exercițiul cultural al puterii din secolul XVIII (Lemny 182). În toată aventura sa istorică sau imaginară, omul medieval (de fapt, bărbatul) își însoțește existența cu formele și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care o poți explica, chiar cu argumente discutabile, este o lume familiară. Dimpotrivă, într-o lume dintr-o dată lipsită de iluzii și de lumină, omul se simte un străin. Exilul lui e fără scăpare, de vreme ce-i lipsit de amintirea unei patrii pierdute sau de speranța într-un pământ al făgăduinței. Sentimentul absurdului nu-i decât divorțul acesta dintre om și viața sa, dintre actor și decorul său. De vreme ce toți oamenii sănătoși s-au gândlt la propria lor sinucidere, vom recunoaște, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
o pot face decât printr-o conștiință perpetuă, mereu reînnoită, mereu încordată. Iată ce trebuie să rețin pentru moment. În această clipă, absurdul, atât de evident și totodată atât de greu de cucerit, intră în viața unui om, regăsindu-și patria. Spiritul mai poate încă părăsi calea știută și anevoioasă a efortului lucid. Calea aceasta duce acum în viața cotidiană, în lumea anonimatului, dar omul se întoarce aici cu întreaga sa revoltă și clarviziune. S-a dezvățat să mai spere. Infernul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
din nou omul și pământul. Nu-i voi crea pe oameni din nou niciodată. Dar trebuie să fac "ca și cum". Căci drumul luptei mă face să întâlnesc carnea. Chiar umilită, carnea este singura mea certitudine. Nu pot trăi decât prin ea. Patria mea este creatura. Iată de ce am ales acest efort absurd și fără urmare. Iată de ce sunt pentru luptă. Epoca îi este favorabilă, am spus-o. Până acum, măreția cuceritorului era geografică. Ea se măsura după întinderea teritoriilor învinse. Nu întâmplător
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate fi considerat un educator al poporului său. Cele două laturi ale activității sale, școlară și extrașcolară, nu numai că se presupun, dar se și întregesc și se completează reciproc, imprimând acestei profesiuni un rol sporit în progresul general al patriei noastre. Profesorul este cel care orientează și stimulează curiozitatea naturală și interesul spontan al elevilor pentru descoperire, cel care îndrumă și încurajează activitatea de organizare și integrare a datelor culese, a cunoștințelor reactualizate în vederea aplicării lor la soluționarea problemelor date
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
de apărare” este legitimat și de Gheorghe Cronț (specialist în drept bisericesc) care aprecia, într-un articol publicat în 1940, că acest tip de război este un „război drept” în condițiile în care „Biserica ortodoxă proclamă că apărarea armată a patriei este o obligație fundamentală a tuturor fiilor săi”. După 22 iunie 1941, Biserica ortodoxă își manifestă adeziunea totală față de implicarea României în războiul antisovietic, alături de Germania nazistă. Reamintim că generalul Ion Antonescu a legitimat, într-o proclamație către țară, războiul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
din 1926, și satira într-un act Supremul argument (1929). SCRIERI: Sonete, București, 1920; Epigrame, Suceava, 1925; Turnuri, Suceava, 1928; Supremul argument, Suceava, 1929; 101 epigrame. Profiluri de catedră. Academice. Zig-zag. C2H6O, Suceava, 1932; Cântece pentru Lu, București, 1936; Pro Patria, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 5; Alexandru Busuioceanu, „Sonete”, „Dacia”, 1920, 8 iunie; Loghin, Ist. lit. Bucov., 242-244; Traian Chelariu, „Cântece pentru Lu”, GBV, 1936, 4 836; m.o.[Marcel Olinescu], „Cântece pentru Lu
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza (1973-1977), Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu (1977-1980) și Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1982-1987). Ofițer în Garnizoana București (1980-2001), V. a fost ziarist la săptămânalul „Apărarea patriei” și la revista „Orizonturi militare” (1986-1990), redactor-șef al Secției beletristică de la Editura Militară (1990-1993), redactor, apoi secretar general de redacție la „Viața armatei”; în 2001 trece în rezervă pentru a se dedica literaturii. A debutat cu versuri la „Luceafărul
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
la comanda batalionului său, în războiul pentru reîntregire. A fost recompensat pentru bravură militară cu Medalia Bărbăție și Credință, cu Ordinul Steaua României și avansat maior post-mortem. Debutează în 1901 la „Gazeta nouă” (Craiova), tipărind sporadic în nenumărate alte periodice: „Patria”, „Reporterul”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Universul”, „Cazarma” (Iași), „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Frăția românească” (Iași), „Fluierașul”, „Calendarul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Junimea literară”, „Viața literară” (Craiova), „Zorile” (Târgu Jiu) ș.a. Face parte din primul
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
din Eroul necunoscut, Linia vieții, Postul înaintat (1959), Cei 45 (1962), Pe scena vieții (1962), Trenul (1965), Hiena și circul, Dansatoarea și cifrul (1970), Doi vikingi și o fată (1974) sau din romanele Orașul încercuit (1964), Un soldat în căutarea patriei (1978, cu o intrigă axată pe biografia generalului Moise Groza, erou al Războiului pentru Independență, întemeietorul cartografiei militare românești), Prima oră a dimineții (1983), Roata, A doua zi după război (1985, semnat împreună cu Petru Vintilă jr), trilogia Muntele speranței (1986-1988
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
erou al Războiului pentru Independență, întemeietorul cartografiei militare românești), Prima oră a dimineții (1983), Roata, A doua zi după război (1985, semnat împreună cu Petru Vintilă jr), trilogia Muntele speranței (1986-1988). Înseriată în ciclul ce debutează cu Un soldat în căutarea patriei, trilogia, care continuă cu Roata și s-ar fi încheiat - potrivit specificării autorului - cu proiectatele Soarele ascuns și Compania Indiilor Românești, ciclu menit să întocmească „o cronică epică a națiunii române de la sfârșitul veacului XVIII până în zilele noastre”, este o
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
vikingi și o fată, Timișoara, 1974; Eminescu. Roman cronologic, București, 1974; Casa care a fugit prin ușă, București, 1975; Zăpezile de altădată, București, 1976; Șoimii au trecut Dunărea (în colaborare cu Petru Vintilă jr), București, 1977; Un soldat în căutarea patriei, Cluj-Napoca, 1978; Pictor de duminică, București, 1983; Prima oră a dimineții, București, 1983; Roata, București, 1984; A doua zi după război (în colaborare cu Petru Vintilă jr), București, 1985; Muntele speranței, I-III, București, 1986-1988; Tinerețea unui erou, București, f.a.
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
252, II, 31-33; Laurențiu Ulici, „Zăpezile de altădată”, CNT, 1976, 53; Caraion, Pălărierul, 317-318; Cioculescu, Itinerar, II, 205-210; Cornel Ungureanu, „Zăpezile de altădată”, O, 1977, 2; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1978, 27; Mircea Iorgulescu, „Un soldat în căutarea patriei”, „Viața militară”, 1978, 7; Eugen Teodoru, „Un soldat în căutarea patriei”, „Pentru patrie”, 1978, 10; Mircea Micu, Întâmplări cu scriitori, I, București, 1979, 85-90; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 164-180; Ștefănescu, Jurnal, 158-159; Ungureanu, Imediata, I, 105-108
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Caraion, Pălărierul, 317-318; Cioculescu, Itinerar, II, 205-210; Cornel Ungureanu, „Zăpezile de altădată”, O, 1977, 2; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1978, 27; Mircea Iorgulescu, „Un soldat în căutarea patriei”, „Viața militară”, 1978, 7; Eugen Teodoru, „Un soldat în căutarea patriei”, „Pentru patrie”, 1978, 10; Mircea Micu, Întâmplări cu scriitori, I, București, 1979, 85-90; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 164-180; Ștefănescu, Jurnal, 158-159; Ungureanu, Imediata, I, 105-108; Sorin Titel, Confesiunile unui pictor scriitor, RL, 1983, 40; Aurel Martin
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
317-318; Cioculescu, Itinerar, II, 205-210; Cornel Ungureanu, „Zăpezile de altădată”, O, 1977, 2; Dana Dumitriu, Un roman istoric, RL, 1978, 27; Mircea Iorgulescu, „Un soldat în căutarea patriei”, „Viața militară”, 1978, 7; Eugen Teodoru, „Un soldat în căutarea patriei”, „Pentru patrie”, 1978, 10; Mircea Micu, Întâmplări cu scriitori, I, București, 1979, 85-90; Petru Novac Dolângă, Mărturisiri și repere, Timișoara, 1980, 164-180; Ștefănescu, Jurnal, 158-159; Ungureanu, Imediata, I, 105-108; Sorin Titel, Confesiunile unui pictor scriitor, RL, 1983, 40; Aurel Martin, „Prima oră
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Bistrița, 1918; În noaptea Paștilor, Sibiu, 1920; Lumină nouă, Sibiu, 1920; Din copilărie, Săliște, 1921; Noaptea Învierii, Sibiu, 1921; Luna-n prag, Deva, 1923; Ramuri altoite, București, 1923; Regina Maria, Deva, 1923; Cosașii, Orăștie, 1924; Ion Burduf, Arad, 1925; Aurul patriei, Oradea, 1926; Fata din Ardeal, Arad, 1926; Galbenii, Oradea, 1926; Toamnă, Arad, 1929; Grâu bun, Craiova, 1932; Pâne pentru suflet, Timișoara, 1932; Din stejar, stejar răsare..., București, 1935; Fântâni cu lună, Timișoara, 1936; Pământ românesc, Iași, 1939; Basarabia, Chișinău, 1940
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Oradea, 1926; Toamnă, Arad, 1929; Grâu bun, Craiova, 1932; Pâne pentru suflet, Timișoara, 1932; Din stejar, stejar răsare..., București, 1935; Fântâni cu lună, Timișoara, 1936; Pământ românesc, Iași, 1939; Basarabia, Chișinău, 1940; Țara noastră (1910-1940), Timișoara, [1940]; Hotarele, Timișoara, 1941; Patria, Timișoara, f.a.; Cântă cucu dragostea, f.l., f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 547-548; M. San-Marino [M. Samarineanu], „Galbenii”, F, 1926, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 72-74; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 191, 241; C. Miu-Lerca, [„Din stejar
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
Sfântul ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului, al Galiției și a toată Ucraina, pref. Virgil Cândea, Craiova, 1999; Viața, nevoințele și scrierile Sfântului Ambrozie, episcopul Mediolanului, în spiritualitatea și cultura românească (secolele XIV-XX), Craiova, 2000. Repere bibliografice: Ioan Alexandru, Iubirea de patrie, II, București, 1985, 264; Tudor Nedelcea, Vocația spiritualității, Craiova, 1995, 317; Dicț. teolog., 483-485; Rusu, Membrii Academiei, 561-562; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 422-428; Marian Barbu, Trăind printre cărți, I, Petroșani, 2001, 321-322; Enciclopedia marilor personalități, III
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]