9,487 matches
-
care a abdicat în același timp în care capitulau armele sale, fie să păstreze sistemul de opresiune și de delațiune care a fost construit pe dezastru, acești oameni, spun, vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța eliberată nu va voi nici
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1024 1982 2000 ───────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────── FLOAREA MIRESII - Gypsophila elegans L. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Covent Garden 1031, 1033 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── FLOAREA SOARELUI - Helianthus annuus L. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Prințesa 1031 2001 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GAROAFE CHABAUD - Dianthus caryophyllus L ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Aurora 1030 1999 Feuerkoning 1033,1043 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── GAROAFE CHINEZEȘTI - Dianthus chinensis L. Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
o imagine clară, nefetișizată, a sexului în artă, ca reflex al spiritului analitic și aseptic al momentului de-acum. Numele mari ale veacului, care și-au exersat sculele în chestiune: Picasso (apropo, ca simplă bîrfă între "falocrați", acesta vedea în "Prințesa X" a lui Brâncuși nimic altceva decît "un falus"), de Chirico, Dali, Brâncuși însuși, Brauner, Giacometti, Magritte (dintre cei mai vechi, clasicizați), Pollock, Kooning (medianii), apoi ultimele curente și mode: pop-art, minimalism, action-performance etc. Pe scurt, pentru toți aceștia, pentru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin simplul ei enunț, o invitație la nuanțări care scapă azi frisonului general, consecutiv prăbușirii comunismului. Scriitura cvasipoematică a cărții, dar și cu inserții de un realism savuros și perspicace în natura ființei românești, pune în lumină, din perspectiva acestei prințese franceze de viță muntenească, siluetele realmente frumoase ale țărăncilor și țăranilor de la noi, atît de simpatetic gelozite de cea care își consuma existența în saloanele de prim rang ale Europei și se bucura de compania spiritelor prime ale începutului de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe care și-o făcuse prietenă, de a-și duce traiul în modestie, fără să conștientizeze, mai ales arogant, harurile cu care o lăsase Dumnezeu pe pămînt. De altfel, e vorba de aceeași modestie consensual nutrită, o viață, de geniala prințesă pe traseul ei strălucitor. Ce s-o fi petrecut cu nația asta, de i s-a alterat în atare hal fibra ce a dat-o și pe prințesă, și pe țărancă? Se bate calpă monedă pe scuza că, mde, apucăturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altfel, e vorba de aceeași modestie consensual nutrită, o viață, de geniala prințesă pe traseul ei strălucitor. Ce s-o fi petrecut cu nația asta, de i s-a alterat în atare hal fibra ce a dat-o și pe prințesă, și pe țărancă? Se bate calpă monedă pe scuza că, mde, apucăturile noastre ancestrale, cu osebire cele balcanic-fanariote, au complicat, și ele, comportamentul actual al românului, de nu mai sîntem în stare a-l prinde într-o formulă clar definitorie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
marți primim marfă! Prinsese politica din zbor. Pînă atunci, mare amator de fuste (mini/ maxi), zăpăcea copilele cu aplombul lui eclatant. Memorie fenomenală, instruit, la zi, în științe exacte, chipeș foc și permanent afabil, ar fi putut pretinde mîna unei prințese, dacă s-ar fi născut în cealaltă Românie. Se născuse însă în republica asta sovietică, iar vînzolelile Revoluției îl puseseră într-o priză gata oricînd să facă flamă. Alesese opoziția democratică, iar apropierea de șarmantul Rațiu îi gonflă spiritul. Navete
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă. PRIMĂVARA A venit primăvara ! Tânăra domniță s-a întors cu o coroniță de ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure culoarea trandafirilor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
magia momentului. Șoptind aproape, mi-a spus o poveste cu Zâna Zăpezilor care se numea Iarna. Și Iarna asta era frumoasă și mereu simpatică pentru copii. Atunci când ea sosește, își trimite mai întâi curtea regală, așa cum îi stă bine unei prințese. Ei, bine, Curtea regală era formată din minunatele, frumușelele, drăgălașele, pe care mama mi le-a numit steluțe, călătorind în grupuri mari sau mici sub formă de fulgi. Curând , am observat că afară totul era alb. Și eu eram mică
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Toate personajele erau îmbrăcate de sărbătoare și te chemau ca să le asculți poveștile. Când m-am uitat mai bine, lipseau două :Frumoasa și Bestia. Am rugat-o pe fata de împărat să-mi dea adresa de la palatul în care locuiau. Prințesei i-a făcut plăcere invitația mea. Împreună, am pornit către palatul cel mare. Oare voi putea să vorbesc cu Bestia cea înțeleaptă? Ema Romila CĂLĂTORIE ÎN LUMEA BASMULUI Este o seară de iarnă. Împreună cu bunica mea stau la gura sobei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care el se dedică unei activități intelectuale intense. Potrivit gustului epocii, Buddha era un bărbat chipeș, o sursă relativ veche - Aggañña-sutta - lăudându-i frumusețea în comparație cu regele Pasedani din Statul învecinat. La șaisprezece ani se căsătorește, după obiceiul timpului, cu două prințese din regatele vecine, Gopă („păstorița”) și Yaśodhară („purtătoarea de glorie”). Pe cea de-a doua se spune că a obținut-o la un concurs de tragere cu arcul. Yaśodhară era verișoara sa, fiica unui frate al mamei. Se știe despre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
că tatăl său e grav bolnav se reîntoarce în orașul natal și îl veghează în ultimele clipe. Regina, ajunsă văduvă, îi cere fiului său adoptiv să o primească în comunitate. Cu tot refuzul său, regina, cu o întreagă suită de prințese, doritoare toate să devină călugărițe, îl urmează pe jos până la Vaiśălī. Buddha a ezitat mult în privința accesului femeilor în comunitate, dar, în cele din urmă, la insistențele discipolului său favorit, Ănanda, care a pledat cauza reginei, a acceptat. Astfel Mahăprajăpatī
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Kiev, în 882, cînd prințul Oleg supune principatele vecine unui regim de vasalitate. Ulterior, acesta se cristalizează și se organizează după modelul Bizanțului, mai ales după 989, cînd prin-țul Vladimir cel Mare cere botezul pentru a se putea căsători cu prințesa bizantină Anna Porphyrogénèt. Deși decăzut, imperiul Constantinopolului devine pentru ruși un obiect al fascinației într-atît, încît în 941 îi asediază capitala, însă fără succes. Eșecul nu schimbă cu nimic traiectoria culturii ruse. Începînd cu secolul al XI-lea, cultura bizantină
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce-ar face ei În caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dîmbovițeană, atunci ca și acum. În al treilea rînd, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat, personal de serviciu, devotați regelui, dar familiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pachetul solicitat în dreptul parcelei. Culturile ce pot fi înființate ca plante energetice nonalimentare (cod 953) sunt: Populus hibridus (plop hibrid energetic), Salix vinimalis "energo" (salcie energetică), Cynara cardunculus (anghinare), Miscanthus giganteus (iarba elefantului), Panicum virgatum (switch grass), Paulownia tomentosa (arborele prințesei) și altele asemenea. Planta energetică Camelina sativa (inișor) se înscrie la "Alte plante industriale", cod 214. III. ANGAJAMENTE ȘI DECLARAȚII Solicitantul completează rubrica numele/prenumele, ia cunoștință de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească și de obligațiile ce îi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230112_a_231441]
-
pentru literatura de aventuri, polițistă, SF, preocupare încununată în 1985 cu Premiul „Karel” (pentru traduceri) la Congresul European de Science Fiction, desfășurat la Fanano, în Italia. Traduceri: Lino Aldani, Noapte bună, Sofia, Cluj-Napoca, 1982, Eclipsă 2000, București, 1995; Enzo Siciliano, Prințesa și anticarul, București, 1985; Jules Verne, Un oraș plutitor. Spărgătorii blocadei. Invazia mării, București, 1985, César Cascabel, București, 1988; Arthur Conan Doyle, Aventurile brigadierului Gérard, București, 1987; Luigi Malerba, Casa jaguarului, București, 1991; Donald Keene, Literatura japoneză, introd. Sumiya Haruya
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
hranei conta, ci... Ne gândeam din nou la spiritul francez, căruia ne străduiam să-i pătrundem taina. Iar Charlotte, ca și cum ar fi vrut să ne facă și mai pasionantă căutarea, ne vorbea deja despre restaurantul Paillard de la Chausée d’Antin. Prințesa Caraman-Chimay se lăsase răpită acolo, într-o seară, de lăutarul țigan Rigo... Fără să îndrăznesc încă să cred asta, mă întrebam în tăcere: chintesența spiritului francez atât de multă căutată n-o fi având oare drept izvor dragostea? Căci toate
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în lecturile mele. Reflexele efemere ale Atlantidei de-a lungul timpului nu-mi mai ajungeau. De-acum înainte, năzuiam să cunosc istoria sa intimă. Rătăcind prin cavernele bătrânei noastre biblioteci, încercam să clarific pricina căsătoriei extravagante dintre Henric I și prințesa rusă Anna. Voiam să știu ce putea trimite ca zestre tatăl ei, vestitul Iaroslav cel Înțelept și cum făcea el să ajungă hergheliile de cai de la Kiev la ginerele său francez atacat de războinicii normanzi. Și care era distracția zilnică
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întâmplare în cufărul siberian, al cărui conținut nu mai avea de mult nici un secret pentru mine. Sau, din când în când, un amănunt fugitiv din trecutul familial care îmi era încă necunoscut, dezvăluit de Charlotte cu bucuria timidă a unei prințese ruinate care găsește, pe neașteptate, în căptușeala roasă a săculețului său o monedă străvezie din aur. Într-o zi cu ploaie torențială, răsturnând teancurile de ziare vechi franțuzești îngrămădite în cufăr, am dat de o pagină care provenea probabil dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din Orientul Apropiat în Grecia și Roma, sublimându-se în mitul lui Dionisos-Bachus din Orient: "Elenizat cu greu, apoi romanizat, [acesta] prefigurează iudaismul și creștinismul"32. Deși era fiul lui Zeus, zeul suprem al panteonului elen, și al Semelei, o prințesă tebană, Dionisos 33 este considerat a proveni din regiunile misterioase ale Traciei sau ale Frigiei. Acest zeu grec al vinului și al beției este de asemenea și cel al vegetației și are drept simboluri pinul și iedera, două vegetale care
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
celtică. Mitologia greacă relatează că Zeus, părintele zeilor, s-a transformat în taur alb cu coarnele poleite cu aur și în formă de semilună (metamorfoza taurină este de altfel prezentă și în cazul lui Dionisos), pentru a o seduce pe prințesa feniciană de o frumusețe răpitoare numită Europa. Acest taur alb avea o înfățișare atât de blândă, încât frumoasa nimfă i s-a suit în spate. Divinul animal a dus-o pe imprudenta Europa către îndepărtatele coaste ale Cretei. Aici, aproape de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
1973; Xavier de Montépin, Lumină în amurg, București, 1977; Jean Cayrol, Adevărurile Catherinei, București, 1979; Yves Gandon, Domnul Miracle, București, 1981, Înflăcărata Eglé, București, 1983; André Maurois, Cei trei Dumas, București, 1982; Honoré de Balzac, Adio, Massimilia Dom. Sarrosine. Secretele prințesei de Cadignon, București 1985; Henri de Regnier, Văpaia, 1988; Regine Andry, O fată singură, București, 1990; Al. Dumas, Mâna providenței, București, 1993; Pamfil Șeicaru, România în Marele Război, pref. Ion Gh. I. Brătianu, București, 1994 (în colaborare). T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
mă-ndoiesc, va fi cuminte. CORDELIA: Bine. (Muzică) DOCTORUL: Rog, mai aproape. Muzică, mai tare! CORDELIA: O, tata drag! Tu, întremare, pune-mi Leacuri pe buze, ca sărutu-acest S-aline crudele dureri ce două sore Măririi tale-au dat! KENT: Prințesa dragă! CORDELIA: Să nu le fi fost tata,-aste-albe plete Le cereau milă. Era-acesta-un cap Să-l lași să-nfrunte plesnetul de vînt? Adîncu,-ngrozitor vuindul trăznet? Și-ntru teribilă și repedea izbire A-ncrucișării fulgerelor? Să veghezi pierdut Cu-acest
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
frumos. E ca În visul oricărei fetițe. Pereții sînt pictați cu zîne desenate cu mîna, perdelele albe sînt prinse În lateral cu panglici uriașe liliachii de tafta, iar leagănul e tot numai volane de broderie anglaise, ca un pat de prințesă. O, Doamne. Acum Îmi doresc o fată. Vreau ambele camere. Nu le pot avea pe amîndouă? — Deci, ce părere aveți? se Întoarce Fabia spre mine. Pe palier se așterne tăcerea. TÎnjesc atît de tare să am toate acestea, că abia
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
devenit realitate. În fața mea, dominîndu-mă de la Înălțime, se află Venetia. Are pe ea o rochie lungă și fără bretele de tafta neagră, cu fustă amplă. Are părul prins Într-un coc, și la urechi Îi licăresc diamante. Arată ca o prințesă. — Becky, Luke spune că nu ți-e bine. ZÎmbetul ei e dulceag și siropos. — Hai să mă uit un pic. — Ce faci aici? mă răstesc la ea furibundă. M-a sunat Luke. Era Îngrijorat! Venetia Îmi pune o mînă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]