9,634 matches
-
măsură standard. În era medievală, rutina zilnică a unei persoane era tot atât de limitată și lentă cum era În Antichitate, necesitând numai câteva repere naturale pentru a marca trecerea de la o activitate la alta - În Evul Mediu, ziua era Împărțită În răsărit, miezul zilei și apus. Pe măsură ce populația a crescut, cătunele Împrăștiate s-au transformat În localități rurale extinse și orașe, iar comerțul, schimburile și interacțiile sociale s-au accelerat, făcând necesară introducerea orei, iar apoi a minutului și a secundei, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
temelie din piatră, a fost descoperită de noi la prospecțiuni și săpături și fotografiată, conform imaginii din Secțiunea S (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.21). S-au găsit urmele fundației unui altar semicircular, poziționat cu aproximativ 6-7 metri, la răsărit, față de absida altarului actualei biserici. Pentru perioada imediat următoare, există două documente, care pentru unii specialiști nu au o valoare sigură, datate 20 noiembrie 1513 și 3 ianuarie 1514 (de fapt, două rezumate după documentele originale), al căror text este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
latura de vest, cu o adăugire, pe vechiul pridvor deschis, de aproximativ 10 m, adică spațiul actualului pronaos, pe care dorim să-l menționăm în continuare cu inițialele B2, adică Biserica a doua, iar spațiul naosului și al altarului dinspre răsărit cu inițialele B1, adică Biserica 1 vechea ctitorie din piatră. Acesta este monumentul istoric în care vechiul locaș de cult B1, prin noul lui statut de Seminar Teologic, a suferit următoarele transformări: 1. Alungirea prin adăugare la vechiul pridvor a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la țară part. trăit, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la țară part. trăit, -ă nom. trăirea, trăitul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și izolarea Republicii Moldova de România (considerată de unii, în continuare, stat imperialist) și de Uniunea Europeană. Precizarea hotarelor statului Moldova, ca Țară Românească, reliefează implicit procesul de înstăpânire în zona respectivă și definește spațiul de dăinuire a românilor în partea de răsărit. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră și Nistru a constituit o parte integrantă a Țării Moldovei; acest teritoriu, ce se va numi mai târziu, prin extensie, Basarabia, nu a fost nici provincie istorică distinctă și nici unitate administrativă aparte, așa cum vor încerca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a atins Nistrul (ianuarie 1792), devenind vecin direct cu Țara Moldovei. Documentele din volumul de față „acoperă” în special perioada 1711-1947, fiind în cea mai mare parte acte diplomatice oficiale sau neoficiale. Un prim set se referă la hotarul de răsărit al Moldovei, la modificările intervenite în secolul al XIX-lea, ca urmare a tendințelor expansioniste ale Rusiei țariste, întrerupte de momentul 1856, cazul unei retrocedări parțiale. Discuțiile referitoare la trasarea pe teren a noului hotar din 1856 reflectă preocuparea Rusiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un an înainte au fost eliberate până la 26 iulie 1941, restabilindu-se vechile frontiere. Statul român își exercita acum, în mod legitim, suveranitatea pe un teritoriu ce îi aparținea de drept și de fapt. În primăvara anului 1944, Frontul de răsărit s-a apropiat de nord-estul României și, la sfârșitul lui martie, trupele sovietice intrau în Cernăuți; în aprilie, linia frontului s-a stabilizat pe aliniamentul Tg. Neamț-Iași-Chișinău-Dubăsari și în continuare, pe Nistru, până la Marea Neagră. După lovitura de stat de la 23
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
exprima întreaga disponibilitate a Birourilor Permanente de a sprijini Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova „și de a acționa în spiritul comunității noastre de neam și destin.” Documentele adunate din diferite colecții și din alte lucrări, românești și străine, înlesnesc precizarea hotarului de răsărit al statului românesc Moldova și al României, în condițiile impactului cu Rusia țaristă și, apoi, cu U.R.S.S., în secolele XVIII-XX. Unele din aceste colecții și lucrări au apărut în România, în ultimele trei decenii ale regimului comunist, ceea ce infirmă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu condiția morală asumată. Ne-am propus să venim în întâmpinarea dorinței manifestate de numeroși români de pe ambele maluri ale Prutului, preocupați de înțelegerea corectă a evenimentelor, de a urmări momentele de referință din stabilirea, menținerea și încălcarea hotarului de răsărit al statalității românești. Sigur, culegerea poate fi completată cu alte documente de acest fel; nutrim speranța că, urmărind numai un anumit aspect, extrăgând fragmente din unele documente, nu am adus atingere imaginii de ansamblu, nici documentului propriu-zis, nici momentului la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din unele documente, nu am adus atingere imaginii de ansamblu, nici documentului propriu-zis, nici momentului la care se referă. Am considerat necesar să prezentăm, în sinteză, etape și momente semnificative dintr-o îndelungată istorie a românilor, a celor aflați la răsărit de Carpați până la Nistru și dincolo de apa acestuia. Ni s-a părut interesant să pornim de la caracterizarea teritoriului locuit de români și de la structura populației, așa cum se prezentau într-un moment de vârf al istoriei noastre, acela al României întregite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
afirmație reluată în numeroasele ediții ce i-au urmat, în colaborare cu George Vâlsan și, apoi, cu Vintilă Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea trece prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
primul război mondial. La miazăzi, România avea doi vecini: Serbia, din cadrul Iugoslaviei (denumită la început Regatul Sârbo-Croato-Sloven), de la Baziaș la gura Timocului, și Bulgaria, până la localitatea Turc-Smil, de aici urmând o linie trasă pe uscat până la Ecrene (lângă Varna). La răsărit, granița era pe țărmul mării și pe Nistru până la nord de Hotin, despărțindu-ne de Ucraina din cadrul Rusiei (Uniunii Sovietice). La miazănoapte, de Polonia ne despărțea Nistrul, de la nord de Hotin până dincolo de gura Siretului podolic și apoi o linie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rectorul Universității, sublinia rădăcinile greco-latine ale culturii românești și legăturile ei strânse cu Europa apuseană. Detașarea de Răsărit era determinată și de evenimentele din Rusia de după 1917. „Nistrul și o linie dreaptă spre nord au ajuns să fie hotarul de răsărit al civilizației vest-europene. Altă civilizație, bazată pe altă concepție și izvorâtă dintr-un caracter etnic deosebit începe la est de linia care unește Nistrul cu granița răsăriteană a Finlandei (s. ns., I. A.). Nu contestăm și nu discutăm această cultură
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în istorie, fără să cunoască - așa cum s-a precizat - evenimentele istorice, în general, și nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială și spirituală. Consolidarea definitivă a neamului moldovenilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a hotărât - după cum precizează în Cuvânt înainte - să revină „la tematica afirmării și continuității statalității moldovenești”. Este reluată ideea Moldovei ca țară a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este neatârnarea, posibilitatea și voința de a apăra această neatârnare”, prin apariția „Statului Moldovenesc”. Pe această teză, autorul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1453) a influențat tot mai pronunțat situația din nord-estul Europei, mai întâi a Țării Românești și, apoi, a Moldovei. Proclamat domn în aprilie 1457, Ștefan cel Mare a fost preocupat de consolidarea domniei și a acționat pentru apărarea hotarului de răsărit. În prima jumătate a domniei - apreciază Ion Nistor - domnitorul s-a preocupat aproape necontenit de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
păcate, acest „argument” a fost reluat după al doilea război mondial și mai este susținut de unii chiar în zilele noastre. Actul diplomatic din 1711 reprezintă un document deosebit de important în ce privește recunoașterea de către țarul Rusiei a Nistrului ca frontieră de răsărit a Principatului Moldovei și a apartenenței la acesta a întregului teritoriu dintre Carpați, Dunăre, Marea Neagră și Nistru. În urma înfrângerii de la Stănilești și plecarea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, Poarta s-a răzbunat, ocupând cetatea Hotinului, în 1713, și împreună cu un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu referire la preliminariile de la Buftea - unirea votată de Sfatul Țării din Chișinău ni se arată drept un triumf inevitabil al principiului naționalităților, a cărui forță morală și politică nu a putut-o înfrânge episoadele militare și propagandele dușmănoase din răsăritul cotropit sau amăgit, și drept o manifestare biruitoare a puterii noastre de viață, obârșie a încrederii noastre în noi înșine și în viitor. De aceea, în mijlocul grelelor noastre încercări, unirea Basarabiei cu patria mamă este o rază de lumină care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de statele occidentale, situația României devenea tot mai incertă. Ocuparea Austriei de către Germania (Anschluss-ul, 13 martie 1938) a trezit o profundă îngrijorare în cercurile politice și opinbia publică din țara noastră, care considerau evenimentul ca o etapă în drumul spre răsărit al Germaniei. Acordul de la München (29-30 septembrie 1938), prin care s-a „atribuit” Germaniei regiunea sudetă, a stat la baza dezmembrării Cehoslovaciei. La 2 octombrie, trupele poloneze au ocupat Teschen, la 2 noiembrie, prin actul ce se va numi „primul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pretins importante concesii, în special teritoriale, iar acestea au fost acceptate de Hitler, în dauna statelor independente din această parte a Europei, inclusiv a României, cedate integral sau pe porțiuni. Articolul 3 din protocol viza direct România, frontiera sa de răsărit: „În privința Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres politic față de aceste teritorii”. I se crea României o situație extrem de dificilă, fiind anulate practic - în spatele formulării „diplomatice” - nu numai bazele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sovietice față de Polonia în septembrie 1939 este tratată într-o manieră care pune sub semnul întrebării competența științifică a autorului. În încercarea de a justifica intervenția Moscovei, autorul „descoperă” cinci „argumente”. „În primul rând, ocupând după 17 septembrie raioanele de răsărit ale Poloniei, Uniunea Sovietică a salvat de la robia fascistă peste 13 milioane de oameni, care populau acest teritoriu”, din care 11 milioane ar fi fost ucraineni și bieloruși. Polonia interbelică era - spune autorul (o astfel de apreciere se referă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și Marii Britanii (Moscova, 18-30 octombrie 1943) reprezentantul englez și cel american s-au declarat de acord ca, în ceea ce privește statele aliate Reichului în războiul cu Uniunea Sovietică, dreptul de a hotărî să revină guvernului sovietic. În primăvara anului 1944, frontul de răsărit s-a apropiat de nord-estul României; la sfârșitul lui martie, trupele sovietice intrau în Cernăuți, iar până la mijlocul lui aprilie ocupau județele Soroca, Bălți și parțial județele Orhei și Lăpușna. În aceste împrejurări, Ion Antonescu a dispus evacuarea nordului Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de pace. La scurt timp după semnarea Convenției de Armistițiu, în octombrie 1944, primul ministru britanic, W. Churchill, încheia cu Stalin, la Moscova, faimosul „acord de procentaj”, prin care se stabileau sferele lor de influență în sud-estul Europei și în răsăritul Mării Mediterane. Între altele, România urma să rămână în proporție de 90 % sub influența Uniunii Sovietice, același procent pentru preponderența britanică în Grecia. În fapt, România va intra în scurt timp, în întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a spațiului cuprins între Carpați, Marea Neagră și Nistru; în 1392, domnul Roman I se intitula: „marele singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stăpânind Țara Moldovei de la munte până la mare”. Hotarul în care au stăruit românii la răsărit a fost Nistrul și apele Mării Negre, iar numeroși români au trecut vadurile fluviului, pe malul stâng și mai departe, în stepă. Teritoriul dintre Prut, Marea Neagră și Nistru, a constituit o parte integrantă a Țării Moldovei. Aici, ca și în întreaga
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]