12,551 matches
-
loc, până ce au scos ostrovul la fața mării, clădind pe el o biserică. Și astăzi oamenii au o sărbătoare, la 15 aug.; Sântă Măria (adormirea), când duc bisericei din ostrovul nou, pietre, adăogindu-le lucrării strămoșilor. Dubrovnic, Tvatat, Herțegnovi, Cotor etc., remarcabile înfățișările femeilor îmbrăcate în costume vechi naționale foarte frumoase, cu semne distinctive fată, nevastă, fată bătrână, văduvă. Femei nalte, subțirele, mândre. (toate stele de cinematograf cum spunea Bernard Shaw). Și oamenii (muntenegreni) au statura naltă. Cel mai mult m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voievozi care nu acceptă suzeranitatea polonă și-i înfruntă pe poloni cu armele. Astfel, în anul 1450, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, reușește să-i înfrângă din nou pe poloni. Istoria acestor ani evidențiază un lucru remarcabil: în toate bătăliile pe care le dau pe pământul țării lor, până la data aceasta, moldovenii au ieșit învingători. Cum se explică acest fenomen ? Care sunt factorii care au determinat aceste succese cu toate că, din punct de vedere numeric și economic, Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei n-ar fi putut unelti cu sprijin polon împotriva sa. Mai mult decât atâta, asigurarea liniștii la hotarul de nord al țării și eventualul ajutor polon în timpul marilor confruntări pe care geniul perspicace al voievodului le intuia, reprezenta un remarcabil succes diplomatic al acestuia. Relațiile cu Ungaria. Prima incursiune în Transilvania Cât timp Iancu de Hunedoara a condus destinele regatului maghiar, ca român, cunoscând metodele de luptă ale românilor, atât ale supușilor săi din Transilvania, cât și ale celor din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se crease la Moscova pentru fiica sa: „Despre fiica ta și despre nepotul său, îți vor povesti domniei tale mai pe larg solii tăi, în ce cinste îi ține”. În asemenea împrejurări, Ștefan cel Mare desfășoară o activitate diplomatică remarcabilă, pentru a-i împăca pe ruși cu lituanienii și pentru a afla în ce măsură europenii sunt pregătiți și vor să pornească împotriva turcilor, știut fiind, la Veneția, că moldovenii „doreau cu toții războiul cu turcii (tutti desiderano guerra contra turchi)”. Din felul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
epitafe se folosește ca fond catifea albastră sau vișinie, pe care sunt cusute cu fir de aur, de argint și de mătase personajele, conturul acestora fiind marcat de șiraguri de perle, așa cum este lucrată o nebederniță, reprezentând Adormirea Maicii Domnului. Remarcabile sunt compozițiile de pe dvera din 1484, care reprezintă Înălțarea, din 1500, reprezentând Răstignirea în portretele lui Ștefan cel Mare și ale doamnei Maria în colțurile de jos, sau dvera reprezentând Bunavestire, care amintește icoanele în care sunt pictate asemenea scene
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Șperlă, cât aducea ziua cu noaptea și nici atâta. Aceia erau brazi nu altceva, voinici să frângă pământul în două și mintoși să-ți spuie pe degete tainele lumii”. Împărați ei, dar oameni asemenea povestitorului și receptorilor, părinții și frații remarcabili în condiția profană judecă superficial personalitatea mezinului, „pi-acel mic l-avea di prost” (Izvoare - Soroca) ni se spune într-un alt basm. „Ăla mic era mai șmecher” (Izvoare - Soroca) și, în ciuda tuturor batjocurilor îndurate, este singurul care reface echilibrul tulburat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balaurii, în directă legătură cu energiile mistuitoare ale distrugerii prin ardere (văpăi, scântei). Comparația frecventă a calului voinicului cu leul, dar și transfigurarea felinei în planul cabalin au la bază o încărcătură psihopompă comună: „în Apocalips calul morții prezintă un remarcabil izomorfism cu leul” și o prezență acustică similară, tunătoare: „galopul calului e izomorf cu răgetul leului”. Astfel gestul trezirii leului prin strănutul calului respectă natura intimă a bestiei, adusă la starea de manifestare prin acțiunile unei entități înrudite. În basme
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a reușit să facă și în ce fel"29. Rolul lui Spiru Haret a fost covârșitor în aceste proiecte, relația sa cu învățătorii fiind una de colaborare și nu una de la ministru la subaltern. Iar rezultatele muncii sale au rămas remarcabile în istoria învățământului românesc 30. După primii ani de profesorat Gh. Rădășanu a avut de făcut față evenimentelor din deceniul al doilea al secolului XX. În 1913 a fost încorporat și a participat la cel de al doilea război balcanic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1944). Un alt învățător strălucit, Vasile Tomegea, lăudând activitatea lui Gheorghe Rădășanu scria că "a reușit ca dintr-un sat cu râpi și ponoare să facă un sat de grădini și gospodării frumoase"76, iar Grigore Sturzu, tot cu o remarcabilă activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
extrem de variată, ceea ce îmi conferea un statut de diplomat apt, credeam eu, pentru orice misiune în centrala M.A.E. sau la orice ambasadă. Pentru mine, întoarcerea în țară era un prilej de bucurie și de satisfacție, împlinisem cu rezultate remarcabile multiplele implicări personale în cele mai variate domenii de colaborare româno-sovietice, care depășeau cu foarte mult statutul inițial pentru care fusesem trimis de conducerea M.A.E., adică acela de diplomat specializat în problematicele securității europene, ale dezarmării și dezangajării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
unde urma să mă pună la curent cu evenimentele de la care lipsisem. Avem "cestiuni" importante, la ordinea de zi, mă avertiză Petrică, ca replică la invitația lansată A fost vreunul dintre voi avansat, promovat, sancționat? De la noi, nu, dar evenimente remarcabile sunt în minister, cred că e mai bine să le evocăm la berea promisă în peisajul convenabil al grădinii "Doina". La sfârșitul primei zi de lucru, fiind o zi plăcută, cu soare și temperaturi apropiate de 12-15 grade, am încercat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care avea o pronunție apropiată ca sonoritate cu "glasnosti"; au apelat la tipografiile letone, republică unională căreia nu i se luase grafia latină; conținutul era concentrat pe opera poetului Mihai Eminescu, dar în același timp revista publica cu un curaj remarcabil textul integral al poeziei "Doina". Poetul Grigore Vieru publica un articol intitulat " Regăsirea alfabetului latin un moment istoric" în care preciza: Glasul este prima noastră tipăritură postbelică, editată cu literele firești ale graiului stămoșesc... Așadar ni se întoarce (sperăm că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Ceea ce este absolut necesar ca guvernul să cunoască este convorbirea ce am avut cu Karahan între patru ochi (mai exact între șase, căci neputându-ne înțelege direct a trebuit să recurgem la interpretul său (un ovrei polonez de o inteligență remarcabilă), pe care mă voi sili să o fixez mai la vale cât mai fidel posibil (în esență, bineînțeles, căci a durat mai bine de o oră). „Dacă susțin cu atâta insistență că trebuie să discutăm chestiunile Basarabiei și a minorităților
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai putem aspira la această totalitate artistică. E imposibil chiar și pentru occidentalii secolului XX și ai începutului de secol XXI, așa cum ne asigură Alexandr Zinoviev în fulminanta sa carte, "Occidentul. Fenomenul occidentalismului": La începuturile culturii occidentalismului au stat personalități remarcabile. Nu erau prea mulți. Numele lor sunt bine cunoscute: Eliot, Proust, Joyce, Picasso, Braque, Kandinski, Schönberg, Webern, Kafka, Kierkegaard, Ionesco, Beckett etc. Când sfera culturii a încăput pe mâinile oamenilor de afaceri și a mass-media, în locul lor au venit multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și proză este mai subțire decât pânza de păianjen. Este adevărat că prozatorul trece mai greu la poezie, iar dacă o face rezultatele sunt pernicioase. In schimb, poeții de azi rup corsetul liric cu nonșalanță și produc nuvele și romane remarcabile. Tu ești un bun exemplu. Dar și Nichita Danilov prozatorul care e pe punctul de a pune în pericol poetul cu același nume. Există la Curtea de Argeș la fel de multe oportunități de a te afirma și de a te rata ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prelegeri, care „comemorau” un an de la adoptarea Constituției. Secția sportivă nu se remarcase în vreun fel deosebit din cauza lipsei condițiilor adecvate antrenamentelor. Excepție face participarea la o defilare în fața regelui, la București, în cadrul „Ceferiadei 1939”. Fanfara, în schimb, înregistrase progrese remarcabile sub conducerea dirijorului, cu un nume parcă predestinat, D. Enescu, șeful și sufletul ei. Se bucura de o organizare riguroasă, cu costume și instrumente asigurate de Ateliere, astfel încât a ajuns să fie privită drept un concurent serios chiar de către virtouzii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
localurilor și a personalului de serviciu. Temelia turismului românesc, spunea el, constă în obligații de bun simț și atitudine prietenoasă. La Huși, intențiile cu privire la amenajarea unei stațiuni climaterice pe dealul Dobrina au fost lăudabile, însă proiectul din 1935 a eșuat. Remarcabil este numărul mare de școli, tipografii, ziare și reviste locale. S-au editat ziare și foi politice, precum: „Gazeta Fălciului” (P.N.L.), „Poporul” (P.N.L.), „Liga Poporului” (ziar averescan), „Înainte”, „Ordinea”, „Munca”, „Libertatea”, „Țărănismul” (P.N.Ț.), „Deșteptarea” (foaie cuzistă), „Bomba” (ziar patronat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Magistrații, în număr de nouă, activau în cele patru judecătorii: la Huși, Fălciu, Răducăneni și Vutcani. Vechea Episcopie și-a păstrat aici reședința; jurisdicția ei se întindea asupra județelor Fălciu și Tutova. Episcopia traversa o perioadă fastă, înregistrându-se o remarcabilă efervescență spiritual-creștină și culturală. Este suficient să amintim că în acești ani au păstorit la Huși Nicodim Munteanu, Iacov Antonovici, Nifon Criveanu, Veniamin Pocitan Bârlădeanul și Grigore Leu, personalități de prim rang ale Bisericii Ortodoxe Române. Conform recensământului din 1930
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
invidie... sau chiar fără motiv. Îmi amintesc în acest context de sărmanul Prometeu care era "asasinat" zilnic de vulturul marelui Zeus (nu al lui Zeus național, care n-are vulturi în echipă), care îi ciugulea "la comandă politică" ficatul. E remarcabilă motivația în acest caz, conform poetului Marin Sorescu întrebat de Prometeu de ce-l ciugulește, vulturul a răspuns: "D'aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și corectam sistematic, zi de zi, ora de oră, exprimarea și scrierea elevilor noștri? c) Sădim în sufletul lor dragostea pentru limba română, pentru istorie, pentru tot ceea ce este frumos și înălțător? d) Îi stimulam, îi răsplătim atunci cand realizează progrese remarcabile? e) Reușim să-i învățăm pe elevi cum să învețe, cum să folosească manualul, cum să se autoveriflce, în vederea evitării eșecului școlar? Cred că ar fi interesant că prețioasă dumneavoastră publicație să deschidă un dialog, o provocare chiar, care să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
al medicinii. Unele dintre familiile din această categorie au rămas legate de această profesiune, câteva personalități marcante din elita medicinii ieșene făcând parte din aceste familii, infirmierii constituind în câteva cazuri prima generație a acestor familii de profesioniști onești, deseori remarcabili. VRACIUL Un ins pitoresc, deseori un multiplu impostor, înșelând naivitatea și stimulând iluzorii speranțe, aventurier (atât cât necesită "serviciul"), un vagabond, mai întâi cu o căruță cu coviltir, mai apoi cu faeton sau chiar cu automobil, prezent la toate târgurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al "Gimnaziei"), prevăzut de Regulamentul Organic, el se va număra printre "stipendiștii" (elevi proveniți din clasa de jos) ce se situau pe aceeași treaptă cu fii de dregători. În această perioadă, deosebit de însușirile atestate pentru studii teoretice, el dovedește aptitudini remarcabile pentru muzică, făcând parte dintr-o formație corală de 20 de elevi care cântă pentru prima oară în limba română muzică europeană (Rossini) sub îndrumarea vestitului muzicolog și harpist Paulicec. După terminarea cu succes a studiilor de bază, în 1833
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Prin donații particulare s-au pus bazele unui muzeu iar doctorul Czihak a anunțat, la 11 martie 1834, deschiderea unui curs de istorie naturală "pentru toți cei mai mari de 15 ani". Foarte curând, activitatea Societății a devenit atât de remarcabilă, încît s-au prefigurat numai un curs de tip popular, ci s-a întrevăzut perspectiva înființării unei facultăți de medicină. Printre misiunile asumate de Societate, cele dintâi au fost "compunerea florei și faunei Moldovei", efectuarea de analize chimico-geologice ale ținutului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prin care aceștia erau îndrumați către ospiciile de la Neamț și Golia, unde condițiile materiale erau atunci precare. Este evident că, la mijlocul secolului trecut, asistența psihiatrică nu se limita numai la ospicii: alienații erau primiți și la alte mănăstiri. O caracteristică remarcabilă a asistenței psihiatrice de mănăstire a fost rolul ei de protejare a bolnavului. Acesta constituie elementul cel mai evoluat al acțiunii, element care trebuie subliniat, deoarece în ceea ce privește oficialitatea, aceasta avea o optică de natură a asigura doar protecția societății, considerând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
psihiatru. Aici, la Neamț, doctorii D. Ulle și M. Moscovici au înființat periodicul "Nosographul ospiciului de Neamțu", care, deși a totalizat doar șapte numere, între iulie 1877 și ianuarie 1878, a publicat, totuși, câteva zeci de pagini cu conținut științific remarcabil, bazat pe cazuistica bogată a ospiciului care avea, în 1877, 80 de paturi. Fiind o instituție atât de importantă pentru trecutul medicinii românești, constituind subiectul unor lucrări publicate de P. Zosin în 1905 și de Melchisedec, episcop de Huși, istoricul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]