10,741 matches
-
privință, Curtea observă că situația menționată anterior pare să persiste (supra, pct. 34-36). 62. Având în vedere cele menționate anterior, Curtea constată că lipsa unor măsuri suficiente luate de autorități pentru soluționarea problemei câinilor fără stăpân în circumstanțele particulare din speță, combinată cu nereușita acestora de a oferi o despăgubire adecvată reclamantei în urma rănilor suferite, a dus la o încălcare a obliga��iilor pozitive ale statului prevăzute de art. 8 din Convenție, acelea de a asigura respectarea vieții private a reclamantei
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
primei sale acțiuni civile la Judecătoria Sectorului 1. 82. Guvernul nu a contestat cererea reclamantei. 83. În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora. În speță, ținând seama de elementele pe care le deține și de criteriile menționate mai sus, Curtea consideră rezonabil să acorde suma de 20 EUR pentru toate cheltuielile din procedurile interne. C. Dobânzi moratorii 84. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
măsuri adecvate în prezenta cauză și i-au acordat reclamantei 400 euro cu titlu de prejudiciu (supra, pct. 14). Hotărârile ulterioare ale altor instanțe au inversat această decizie, privând-o pe reclamantă de acea despăgubire, ceea ce Curtea a declarat în speță că reprezintă o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție. În opinia mea, recunoașterea acestei încălcări și acordarea reparației echitabile constituie suficiente despăgubiri pentru nerespectarea drepturilor reclamantei, care nu au justificat acordarea unei opinii cu privire la obligațiile autorităților din România de
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". În speța supusă analizei Curții în prezenta cauză devin incidente în mod corespunzător argumentele din decizia sus-citată, deoarece pe de o parte, dintre alte numeroase subiecte de drept privat cu care statul român are litigii a ales tocmai The Rompetrol Group N.V.
DECIZIE nr. 333 din 26 iunie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 6.4 şi pct. 6.10 din anexa la Legea privind Memorandumul de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253730_a_255059]
-
acestea, referitor la critica vizând caracterul echivoc al normelor supuse controlului de constituționalitate, Curtea constată că acestea sunt suficient de clare, iar punerea lor în aplicare depinde de aprecierea judecătorului a quo, chemat să interpreteze și să aplice legea la speța dedusă judecății. Cu privire la prevederile art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , Curtea a observat că instituirea responsabilității achitării tarifului de utilizare și deținere a rovinietei valabile pentru utilizatorii români și cei străini nu încalcă principiul egalității în drepturi a
DECIZIE nr. 303 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1) şi art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253766_a_255095]
-
de față. În ce privește critica referitoare la dispozițiile art. 33 pct. 1, 3 și 16 din Legea nr. 176/2010 , Curtea constată că autorul excepției consideră că, prin abrogarea unor prevederi care fuseseră deja declarate neconstituționale printr-o decizie anterioarâ (în speță Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010 ), Parlamentul a încălcat dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept al României, deoarece, la momentul apariției Legii nr. 176/2010 , prevederile în cauză își încetaseră efectele
DECIZIE nr. 203 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 6 alin. (1) lit. e), f) şi g), art. 7 alin. (2), art. 10 lit. f), art. 11, art. 12, art. 20-25 şi art. 33 pct. 1, 3 şi 16 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253797_a_255126]
-
perioade, cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă și, respectiv, cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă. În speță, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate este o persoană cu handicap, pensionată la limită de vârstă, printr-o decizie emisă în anul 2000, în condițiile Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapate și ale Ordonanței
DECIZIE nr. 277 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ale art. 169 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253822_a_255151]
-
ajunge instanța constituțională în prezent este în mod nejustificat diferită și, implicit, greșită. II. Aplicarea în timp a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului 1. Suntem de acord cu privire la incidența, în speță, a Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Veneția, 16-17 martie 2007), respectiv cu prevederea art. II alin. 2 pct. b
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
asigurare. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere exprimat, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este ținut în temeiul contractului de asigurare. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit
DECIZIE nr. 317 din 18 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253249_a_254578]
-
contravin principiului legalității incriminării, ci, dimpotrivă, asigură caracterul de previzibilitate și accesibilitate al normei juridice, iar lipsirea de efecte juridice a unui contract nu reprezintă o nouă formă de răspundere penală, ci doar consecința nerespectării obligației la care partea, în speță, asiguratul este ținut în temeiul contractului de asigurare. De asemenea, nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 44 și art. 136 alin. (5) din Legea fundamentală, întrucât prevederile legale potrivit cărora asigurătorul recuperează sumele plătite drept
DECIZIE nr. 317 din 18 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 lit. b) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253249_a_254578]
-
și 9 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori sau principii constituționale sau organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional. În speță, Curtea reține că autoritatea publică vizată, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, nu este reglementată în Constituție, nefiind de rang constituțional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal. De asemenea, prin această procedură nu sunt afectate
DECIZIE nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253250_a_254579]
-
este în mod evident contrară art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și principiului justei așezări a sarcinilor fiscale. 2. Taxa de clawback se constituie într-o taxă aplicabilă, între altele, asupra unei alte taxe, respectiv taxa pe valoarea adăugată. În speță, în cazul medicamentelor care se comercializează pe bază de prescripție medicală, contribuabilii taxei clawback suportă o sarcină fiscală care nu reprezintă doar o consecință a beneficiilor pe care ei înșiși le obțin din comercializarea medicamentelor compensate, ci și o consecință
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
3 din ordonanța de urgență. 4. Având în vedere cele arătate, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , și în mod special ale art. 1 și art. 3 criticate în speța respectivă, vizau probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii la cauzele deduse judecății, aspect ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, iar excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca inadmisibilă. 5. Dispozițiile art. 3 din Ordonanța
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speță ai taxei de clawback, respectiv agenții economici care sunt vizați în mod expres de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 . Pe de altă parte, Curtea observă că prevederile criticate au fost edictate în virtutea prevederilor art. 61 din
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
12 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, prin care Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate. V. Având în vedere cele prezentate mai sus și, dat fiind că, în speța de față, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională prin Încheierea din data 12 februarie 2013, înainte de publicarea Deciziei nr. 39 din 5 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 20 februarie 2013, excepția
DECIZIE nr. 245 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253253_a_254582]
-
de către organele fiscale, după emiterea deciziei de impunere, iar nu simpla pierdere a calității de asigurat, care oricum operează automat, prin neplata sumelor datorate. Curtea s-a mai pronunțat asupra acestor aspecte dintr-o altă perspectivă și într-o altă speță (prin Decizia nr. 335 din 10 martie 2011 ) și a stabilit că textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că valoarea contribuției minime nu poate fi mai mică decât "cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară, lunar
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
că textul este neconstituțional în măsura în care se interpretează în sensul că valoarea contribuției minime nu poate fi mai mică decât "cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară, lunar". Legiuitorul nu a intervenit pentru a modifica textul criticat, iar în speța actuală se critică însăși raportarea contribuției la salariul minim brut pe țară în condițiile în care sumele realizate de contribuabil sunt mai mici decât acest salariu. Soluția legislativă criticată în prezenta cauză nesocotește principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
se arată că dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 constituie însuși temeiul legal în aplicarea căruia intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a pronunțat hotărârea recurată, aceste dispoziții fiind criticate în interpretarea ce a fost dată în speță de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe fondul excepției se susține că prevederile art. 44 alin. (1) sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că participarea la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor este condiționată de
DECIZIE nr. 265 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253496_a_254825]
-
și rolul funcției exclusive a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a statului, așa cum statuează art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Totodată, se apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată privește în esență modul de interpretare și aplicare a legii aplicabile speței, aspecte ce excedează competenței Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIE nr. 265 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253496_a_254825]
-
și fără discriminări. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga argumentație formulată de autorul acesteia pornește de la modalitatea în care Consiliul Superior al Magistraturii a interpretat dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 în speța în care autorul excepției are calitatea de reclamant. Astfel, așa cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, dar și din documentele atașate la dosar, Consiliul Superior al Magistraturii a dat prevederilor legale criticate o interpretare literală și restrictivă, în sensul că
DECIZIE nr. 265 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253496_a_254825]
-
recurs, Curtea constată inadmisibilă contestația în anulare, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente: Contestația în anulare specială reglementată de art. 318 din Codul de procedură civilă este o cale extraordinară de atac, exercitată împotriva deciziilor date asupra recursului. În speță, au fost invocate motivele constând în dezlegarea rezultată dintr-o greșeală materială, respectiv omisiunea din greșeală a cercetării motivelor de modificare sau de casare. Una dintre condițiile preliminare de exercitare a căii extraordinare de atac, dedusă din dispozițiile mai sus
DECIZIE nr. 90 din 12 iulie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 162A din 31 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253567_a_254896]
-
în ceea ce privește măsura confiscării." ... "Art. 41 (2) În caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepția celor a căror deținere sau circulație este interzisă prin lege, se restituie de îndată celui în drept." ... 26. Articolul relevant în speță din Codul civil în vigoare la momentul faptelor este redactat după cum urmează: "Art. 1.201 Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți [...] în aceeași calitate
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]
-
vigoare la momentul faptelor este redactat după cum urmează: "Art. 1.201 Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți [...] în aceeași calitate." 27. Articolul relevant în speță din noul Cod de procedură civilă, intrat în vigoare la 15 februarie 2013, este redactat după cum urmează: "Art. 509 alin. (1) pct. 10 Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...] 10. Curtea Europeană
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]
-
în sensul art. 35 § 3 din Convenție și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate, Curtea îl declară admisibil. B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților 30. Guvernul consideră că principiul autorității de lucru judecat nu a fost încălcat în speță, condițiile stabilite de dreptul intern pentru aplicarea acestui principiu nefiind, în viziunea sa, îndeplinite. Astfel, acesta susține că din art. 1.201 din vechiul Cod civil reiese cu claritate că, pentru a se reține existența autorității de lucru judecat, este
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]
-
Cod civil reiese cu claritate că, pentru a se reține existența autorității de lucru judecat, este necesară o triplă identitate: părțile, obiectul și cauza celor două acțiuni (supra, pct. 26). În acest sens, Guvernul susține, în primul rând, că, în speță, prima procedură nu a tranșat temeinicia problemei privind legalitatea confiscării, acțiunea inițiată de M.A. fiind respinsă pentru lipsa calității procesuale. Temeinicia acestei probleme ar fi fost, în schimb, examinată în cadrul celei de-a doua proceduri, angajată de această dată
HOTĂRÂRE din 16 aprilie 2013 în Cauza Bernd împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253693_a_255022]