10,783 matches
-
în direcția unde este clădirea separatorului. Intru pe culoarul de la parter al pavilionului administrativ, trec de scări și mă îndrept spre ușile celor trei lifturi. Un moment, merg și eu, îmi strigă o voce cunoscută. E Tamara capul ei brumat stîrnește viscol cînd trece pe lîngă mine. Intru după ea în lift, închid ușile și apăs pe butonul etajului cinci, unde-și are Tamara biroul. Mă rezem cu spatele de cutia liftului și stau cu privirea plecată. Ascultă, Mihai, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nou în privința venirii tale? - Unde ești? Ce faci? V-ați dus la Mangalia? În orice caz, gânduri bune lui Menaru (mai aștept și acum comorile promise), lui Muedin și „terenului meu de casă“. - Aici mă plictisesc în lege. Viața îmi stârnește prea puțin interes. Fac treburi casnice, mă afund în rutină, mă prostesc. Citesc foarte puțin, nu mai scriu, n-aud vorbindu-se decât despre bani... Și mă plictisește să aud vorbindu-se despre ceva ce n-o să am niciodată. Trebuie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Și că soțul tău va avea destulă minte în cap ca să nu sară pe mignona blondă care a venit să facă practică la el la firmă și i-a spus că nu a întâlnit niciodată un bărbat care să îi stârnească atâta admirație. Admirație, auzi. Ai auzit în viața ta așa o... Se oprește în mijlocul propoziției și-și duce mâna la gură. La naiba. Nu-i nimic, zic, ca s-o consolez. Ai fost provocată. Laurel și-a jurat de Revelion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
intră Tarquin, cu un sacou antic și de demult peste un tricou polo și părând de-a dreptul șocat. Suze, draga mea, ce spui tu aici? Șase — Ne-am gândit să-ți facem o surpriză! îmi spune Suze, după ce rumoarea stârnită de apariția lor s-a stins și Elinor și-a ținut toastul - în care ne pomenește pe mine și pe Luke o dată, iar Fundația Elinor Sherman de șase ori. — Așa, ca ultima nebunie din luna noastră de miere! Așa că ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Îndată obligați să ne aducă provizii. O familie alungată din casă ne-a dat un loc unde să stăm, iar două oi tăiate, fripte și mâncate fără să plătim nimic, Împreună cu mai multe lovituri Împărțite fără nici un rost, m-au stârnit Împotriva călăuzei mele” <endnote id="(387, p. 103)"/>. Informații similare se referă și la țăranii din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din Banat <endnote id="(387, p. 111)"/> și din alte regiuni ale Europei Est-Centrale. În schimb, traversând Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 331)"/> ; sau : „[Dracul] l-a Învățat pe Noe cum să-și facă vinul din struguri de poamă și cum să dobândească din tescovină rachiul cel plămăditor de pricină și de moarte” <endnote id="(269, p. 153)"/> ; sau : „Diavolul a stârnit Întâiu și Întâiu rachiul pe lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
norilor. Numiți În descântece „dușmanii creștinilor”, solomonarii sunt respectați și temuți de țăranii români, pentru că „ei stăpânesc vânturile și norii, se duc unde le e voia, Încăle când pe balauri, care Îi duc sus În văzduh. Când le vine pofta, stârnesc norii sau Îi Împrăștie, porun cesc vremii rele să se oprească deasupra unui ținut și să zdrobească cu grindina bucatele de pe câmp ale oamenilor, prăpădindu-le câteodată și vitele” <endnote id="(161, pp. 104-105 ; 35, pp. 141-148 ; 14, pp. 166-259
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au luat lemne și foc și voiau să aprindă casa În care se afla Maica Domnului cu apostolii”, pentru a arde corpul Sfintei Marii și pentru a-i omorî pe apostoli. Dar, „când iudeii ajunseră la ușă, o pălălaie mare, stârnită de un Înger, ieși dinăuntru și arse o mulțime de iudei [...]. Atunci se făcu o schismă În rândul iudeilor și mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei Marii s-a ridicat la ceruri, „cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care toți mateloții, Înarmați cu pumnale și pistoale, o târâră În alai pompos până la o biserică a orașului și o arseră În public sub cele mai sălbatice strigăte de ură contra evreilor. Puterea armatei interveni, dar mateloții amenințară că vor stârni un măcel, dacă armata s-ar opune proiectului lor. Consulatul grecesc și autoritățile locale, care nu putură pune stavilă acestor neorânduieli, izbutiră totuși a liniști spiritele, Îngrădind zarva la scenele regretabile de mai sus și neîngăduind să ia o Întindere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru țară fac propagandă om la om”, celelalte organizații nu funcționează. Strejăria se face de elevi după programele date, activități pe plan cultural. Pregătirea premilitară sunt 6 subcentre, tinerii sunt instruiți de învățători, respectă programul. Vestea condamnării lui Codreanu a stârnit bucurie printre evrei. Noua Constituție a fost promulgată la 27 februarie 1938 și publicată în M.O. nr.48 din 27 februarie 1938. Prefectul județului Dorohoi, col.Em.Procopiescu, aduce la cunoștința publică Proclamația către țară a M.S.Regelui Carol
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avionul sau cu un tren personal care sosește la 7 și ceva seara. (L-am văzut de sus de la călugări!) Oprirea mea ar fi de scurtă durată, căci voi fi în drum spre Bucovina, încît sper că nu vă voi stîrni prea tare din lucru. Roag-o pe Olguța din partea mea, să mă cheme la telefon, Marți sau Miercuri seara, între orele 9 și 10. Mă gîndesc cu grijă, dacă nu cumva i-am făcut vreun rău, dacă nu cumva am expus
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
-ți trebuie fotografia Ibrăileanu, care nu s-a mai dat, mi-ai putea-o înapoia s-o dau în altă parte? Răspunde-mi în două-trei zile. 3. Am primit onorariile pentru februarie. 4. Cele trei numere cu Ibrăileanu - inedit au stîrnit la Iași mare interes. Sînt mulțumit de două ori: pentru actualizarea lui Ibrăileanu și pentru revista noastră Ateneu (ultimul număr a stat în chioșcurile din centru aproape... două zile). La Iași, spectacol dat de demagogii de la „R.L.” ... P.S. în sfîrșit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
erau nevoiți să corecteze, pur și simplu, gafele dactilografiate de secretara de serviciu. Unele erau chiar de toată jena și dacă nu ar fi fost, de-o pildă, unul ca Zamfirescu sau ca Andrei, apariția lor În gazetă ar fi stârnit hohotele de râs ale „reacționarilor” de la orașe și sate dar și mânia oarbă a armatelor de activiști de partid. În numărul 460/12 august 1969, primul personaj citat mai sus a depistat o greșeală de tot hazul care putea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
marea masă a cititorilor, a intervenit brusc și Zamfirescu care i-a reproșat autorului că n-a fost mai atent cu „opera lui Maiorescu” care „...continuă să fie reconsiderată de pe pozițiile esteticei și filozofiei marxiste”. În urma valurilor de tip „tsunami” stârnite de bravul cenzor, „Redacția a renunțat la toate pasajele semnalate, rămînÎnd doar finalul”. Deci, un fleac ciuruit. În fosta dictatură a „proletarilor” de la vârful Puterii, se vorbea la nesfârșit despre „revoluționara presă comunistă” ce-ar fi existat În România interbelică
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Maiorescu (1840-1917) de amintiri strivite>>”. Iată cum sărmanul Ion Patriche nu a putut Îmbrăca mantia gloriei din cauza unui individ extrem de suspicios care făcea legea În presa locală „..conform dispozițiilor”. c.g. Român În armata lui Hitler?! Mare vâlvă va fi stârnit și găsirea În aceeași publicație uzinală bârlădeană a unui adevărat sacrilegiu comis asupra Întregului popor român, un popor plin de avânt revoluționar, conform propagandei oficiale. Autorul observației a fost tot Țanea care a oprit de la publicare proza „Undeva În lume
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
harnicii ziariști nimeni nu avea veleități lirice ca să-și spargă capul cu ele. Multe dintre intervențiile cenzorilor Îi transformau pe aceștia mai degrabă În corectori ai textelor ce așteptau să fie publicate În paginile ziarului „Vremea nouă”. Unele greșeli pot stârni ilaritatea În zilele noastre, un bun exemplu fiind intervenția lui Ion Andrei Într-o știre care, datorită unui ziarist ghiduș, transformase vizita lui Emil Bodnăraș În Finlanda În una În...Suedia!. Altă „gogoașă” fusese corectată de același cenzor În numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Își vor fi dat avizul, că o masă „moca” la un stabiliment de lux nu era de colea. d.k. „Steluțe vasluiene” și teatru amator bârlădean Odată cu noua reformă administrativ - teritorială ce a permis reînființarea județelor (dar nu fără a stârni numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă, În multe cazuri, nu fusese vorba decât tot despre fercheșa Mărie dar cu o altă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în țară și peste hotare. Ajungând medic primar în chirurgie la Spitalul Sf. Spiridon Iași, a desfășurat o bogată activitate operatorie, salvând numeroase vieți și fiind un apropiat al unui mare număr de suferinzi. Omenia lui cucerea și blândețea sa stârnea simpatia pretutindeni. În relațiile cu studenții atinsese aproape perfecțiunea. A fost profesor la Școala de Infirmerie și secretar la Însemnări ieșene, fiind un factor activ al atmosferei literare ieșene. Despre activitatea sa în redacția și administrația revistei „Însemnări ieșene” distinsul
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
său liber, scriind note și articole și îngrijind de partea neglorioasă a revistei: corecturi, expediție, corespondențe. De toate obligațiile s-a achitat onorabil, însemnându-și trecerea prin viață cu manifestări exemplare. Acum evolua spre culme. Era în preajma formării sale depline, stârnind în noi cele mai legitime speranțe. Și, deodată, o răsturnare de mașină a curmat brusc toate nădejdile, împrăștiind durere în toate cercurile din care a făcut parte”. Om de înaltă ținută morală și întinsă pregătire culturală, dr. Eugen Lucinescu avea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
rest, ceartă. Nimeni nu se înțelege cu nimeni, nimeni nu reacționează vreodată la filme exact la fel ca altcineva. Ironia este că filmul a putut fi luat cîndva drept un limbaj universal, în care se vor scrie opere capabile să stîrnească inimile, simțurile și mințile tuturor oamenilor, indiferent de naționalitatea, rasa sau nivelul lor de educație. Nu zău ! și atunci ce poate face criticul ? în ceea ce mă privește, am găsit răspunsul la Biblioteca Americană, în perioada în care am descoperit și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pot trece peste resentimentele dintre ei atît cît să nu-și vatăme copilul, e un motiv suficient de a vă cumpăra bilet la cinema (sau de a vă cumpăra DVD-ul) : una dintre palele acelea de adevăr care nu se stîrnesc decît atunci cînd un autor foarte curajos intră, cu ochii larg deschiși, în cea mai tăinuită cameră a groazei de la el din cap și care pot să-l bage sub scaun pe spectator. Paul Negoescu vrea la fel de tare ca Jude
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Foster : cu inteligența ei crispată și fragilitatea ei colțuroasă, negiugiulibilă, Foster, în cîțiva ani, ar putea să înceapă s-o rivalizeze pe Charlotte Rampling în putere de a înspăimînta. Desigur, toate astea sînt discutabile (filmul a fost făcut pentru a stîrni discuții), începînd cu corectitudinea logică a ideii de a grefa o alegorie despre America după 11 septembrie pe o poveste ca asta. Oare lucrurile chiar se aseamănă ? Erica vorbește despre frica din aerul orașului, dar oare frica despre care vorbește
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
colegul lor, cehul Alois Lorenc (Șeful STB, Securitatea cehoslovaca), întreaga desfaasurare a revoluției de catifea dintr-un apartament conspirativ din Praga. De remarcat că Lorenc vizitase anterior Moscova, unde fusese instruit asupra viitoarelor evenimente. Practic, evenimenzele de la Praga au fost stârnite de locotenentul STB Ruzicka, cel care a transformat, cu ajutorul sovieticilor; manifestația de comemorare a unei victime a milițienilor praghezi într-una de protest. Ofițerii spetznaz, care de la aeroportul "Ruzine" se împrăștiaseră în toată Praga, conform planului, l-au ținut permanent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cum decurg în general relațiile dintre nurori și soacre ! De data aceasta fenomenul e invers, nora ține mai mult la socri decât la proprii părinți, care, ce-i drept, trăiau în altă localitate. Această puternică apropiere între noră și soacră stârnește o ură foarte puternică ale celor două fiice ale lui Ion și Ruxanda, Marița și Ileana asupra Mariei lui Costache, zicând : Ce caută această venetică în casa părinților noștri, de ce se dă ea mai bună ca noi, în fața părinților noștri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
molipsească de tot felul de boli”, rosti cu oarecare ironie în glas Ruxanda. Costache și Maria ascultaseră vorbele bătrânilor, bucuroși că aceștia îi răsplăteau pentru grija cu care îi înconjurau dar, temându-se în sinea lor că dania părintească va stârni și mai puternic ura și invidia celor două surori. Maria, cu vocea ei sfioasă, le mulțumi cu recunoștință că s-au gândit și la ea, făcându-i parte, și-i trecu prin minte cum se vor strofoca cumnatele ei, care
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]