15,855 matches
-
și a libertăților fundamentale este "să apere nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete și efective" (Cazul Airey contra Irlandei, 1979, și Cazul Artico contra Italiei, 1980). Într-o cauză similară celei deduse controlului de constituționalitate, Curtea de la Strasbourg a statuat prin Hotărârea din 9 noiembrie 2004, pronunțată în Cazul Saez Maeso contra Spaniei, că a existat o violare a art. 6 paragraful 1 din Convenție, atunci când normele referitoare la formele ce trebuie respectate pentru introducerea unui recurs și aplicarea lor
DECIZIE nr. 226 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168186_a_169515]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 , iar în legătură cu neconstituționalitatea acestui text de lege Curtea Constituțională a statuat că "accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate, (...) fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție". În legătură cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 , se
DECIZIE nr. 242 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168194_a_169523]
-
marjă de apreciere pentru a stabili existența unei astfel de nevoi, dar această marjă este corelată cu un control european privind atât legea, cât și deciziile de aplicare, chiar atunci când provin de la o instanță independentă. Așadar, Curtea este competentă să statueze asupra chestiunii de a ști dacă o astfel de "limitare" se conciliază cu libertatea de exprimare prevăzută de art. 10 (a se vedea, printre multe altele, Perna împotriva Italiei [GC], Cererea nr. 48.898/99, paragraful 39, CEDO 2003-V
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
și în fața Marii Camere a Curții. Este drept că au lăsat la aprecierea acesteia stabilirea cuantumului ce le va fi acordat cu acest titlu (paragraful 131 din hotărâre). Curtea s-a limitat să constate că nu au justificat cheltuielile. Or, statuând în echitate, ar fi putut tot atât de bine să considere că unele cheltuieli au fost făcute în orice caz și să admită cererea acordând o sumă forfetară, ceea ce se întâmplă frecvent. Pe scurt, reclamanții n-au obținut decât o satisfacție platonică
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa faptul că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv. Se observă, de altfel, că dispozițiile art.
DECIZIE nr. 227 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168225_a_169554]
-
recalcularea și recorelarea pensiilor, operațiune ce se efectuează eșalonat în timp, în funcție de posibilitățile financiare existente. Prin Decizia nr. 70 din 18 februarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, Curtea Constituțională a statuat că nu poate fi reținută critica potrivit căreia art. 180 din Legea nr. 19/2000 încalcă art. 16 din Constituție, întrucât această critică este infirmată de chiar conținutul textului, care reglementează o procedură tehnică prin a cărei aplicare, în timp
DECIZIE nr. 270 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168235_a_169564]
-
martie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, și Decizia nr. 476 din 9 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 11 februarie 2004, Curtea a statuat că, în cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate să stabilească periodic noi modalități și condiții de acordare și de calculare a pensiilor, cum a procedat și prin adoptarea Legii nr. 19/2000 . Noile reglementări
DECIZIE nr. 270 din 12 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168235_a_169564]
-
Cu privire la principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, arată că, prin Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993 , prin Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994 și prin Decizia nr. 85 din 27 iulie 1994 , Curtea Constituțională a statuat că: "nu este contrară principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice «instituirea unor reguli speciale, atâta timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor». Principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie
DECIZIE nr. 192 din 31 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168263_a_169592]
-
art. 126 și 129 din Legea fundamentală, care nu aduce atingere art. 16 din Constituție, deoarece "incidența acestuia este impusă de existența unei situații de natura celei descrise în ipoteza normei și nu de calitatea sau identitatea părților", așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 116 din 11 aprilie 2002 . Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului
DECIZIE nr. 192 din 31 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168263_a_169592]
-
114/1996 au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, Curtea a respins o excepție având același obiect, statuând că "în ceea ce privește susținerea autorului excepției privind încălcarea principiului egalității, consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât asociația de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, Curtea constată că [...] aceasta este
DECIZIE nr. 191 din 31 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari) la Legea locuinţei nr. 114/1996 şi ale art. 17 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168276_a_169605]
-
condus la necesitatea reformulării definiției protecției umanitare condiționate. În aceste condiții, textul normativ criticat transpune dispozițiile art. 22 alin. (2) din Constituție, fiind în deplină concordanță cu acestea. Mai arată că art. 11, coroborat cu art. 20 din Legea fundamentală, statuează faptul că tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar în situația în care există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate
DECIZIE nr. 281 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168864_a_170193]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 10 martie 2003, Decizia nr. 404 din 7 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea instanței de a suspenda executarea silită până la soluționarea contestației la executare, dacă se depune o cauțiune al cărei cuantum este fixat de instanță. Cu același prilej, Curtea a
DECIZIE nr. 324 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168882_a_170211]
-
că art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea instanței de a suspenda executarea silită până la soluționarea contestației la executare, dacă se depune o cauțiune al cărei cuantum este fixat de instanță. Cu același prilej, Curtea a statuat că relevant în cauză pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate este faptul că procedura executării silite, inclusiv contestația la executare, reglementată de "Cartea V - Despre executarea silită", face parte din Codul de procedură civilă - art. 371^1-580. Or, potrivit art. 126
DECIZIE nr. 324 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168882_a_170211]
-
art. 17 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 102/2000 , se observă că acesta este o normă procedurală, care reglementează una dintre condițiile de admisibilitate a unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat. Curtea Constituțională a statuat, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , că "legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând
DECIZIE nr. 237 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168883_a_170212]
-
lege". De altfel, în cazul de față, condiționarea introducerii unei noi cereri de acordare a statutului de refugiat de dovedirea existenței noilor motive invocate și a imposibilității prezentării lor cu ocazia soluționării cererii anterioare este impusă de necesitatea respectării principiului statuat în art. 57 din Constituție, conform căruia "Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință [...]". Textul de lege criticat transpune esența acestei dispoziții constituționale, înlăturând posibilitatea solicitantului de a beneficia în mod
DECIZIE nr. 237 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168883_a_170212]
-
întrucât administrarea probelor în cursul judecății este guvernată de principiul nemijlocirii, al publicității ședinței de judecată și al contradictorialității. De asemenea, apreciază că nu se aduce atingere nici principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, astfel cum este statuat în art. 16 din Constituție, deoarece aplicarea art. 132 și 133 din Codul de procedură penală nu se face în mod diferențiat, pe baza unor criterii discriminatorii, cum ar fi cele privind rasa, naționalitatea, sexul ori religia părților. Avocatul Poporului
DECIZIE nr. 306 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168932_a_170261]
-
administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de alt organ judiciar decât cel care instrumentează cauza penală, în vederea asigurării operativității procesului penal și a îndeplinirii exigențelor unui proces echitabil. De altfel, observă că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. De asemenea, arată că nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 și 133 din Codul de procedură penală față de
DECIZIE nr. 306 din 14 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 şi 133 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168932_a_170261]
-
normativ. Este, de asemenea, nefondată susținerea autorului conform căreia este neconstituțională reglementarea unor infracțiuni printr-o ordonanță de urgență, nesocotindu-se astfel prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție. În legătură cu acest aspect, în jurisprudența sa Curtea Constituțională a statuat în mod constant că interdicția de a emite ordonanțe în domeniul legilor organice privește exclusiv ordonanțele adoptate în temeiul unei legi speciale de abilitare, nu și ordonanțele de urgență (de exemplu, Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998 , publicată în
DECIZIE nr. 245 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 79 alin. (1) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a ordonanţei în integralitatea sa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168929_a_170258]
-
Noile dispoziții privind funcționarea Consiliului vor fi aplicabile de la data intrării în vigoare a legii de modificare, membrii în funcție având, însă, obligația de a se adapta noilor reglementări. În același sens, s-a exprimat, în repetate rânduri, Curtea Constituțională, statuând că "(...) legea posterioară nu poate atinge dreptul născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna ca legea nouă să fie aplicată retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție și cerințelor legate de asigurarea stabilității raporturilor juridice, însă poate
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
respectiva lege este reexaminată de forumul legiuitor care o poate adopta însă tot în forma inițială. În plus, Guvernul apreciază că trebuie respectat principiul simetriei, consacrat și aplicat în doctrina și practica juridică. Art. 125 alineatul 1 din Constituția României, statuează că judecătorii sunt numiți de Președintele României. Or, principiul simetriei actelor funcționează și în cazul actelor Președintelui, în sensul că semnătura Președintelui de numire a unui judecător nu este una formală, ci, una de substanță, neputându-se susține că semnătura
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
serviciu a magistraților răspunde pe deplin acestei din urmă obligații; - nu există nici o normă constituțională care să justifice instituirea unei vârste de pensionare mai ridicate pentru o categorie socială sau profesională, - există în schimb prevederile art. 16 alin. (1) care statuează "egalitatea cetățenilor în fața legii", deci și în fața Legii nr. 19/2000 care constituie dreptul comun în materie de pensionare, inclusiv în ceea ce privește limitele de vârstă. Susținem așadar că Legea nr. 303/2004 , în forma sa inițială, redactată în mare grabă în
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
discută chiar de legile organizării judiciare și statutului magistraților (lato sensu). În acest sens, Legea nr. 303/2004 prin. art. 3 alin. (1), așa cum era formulat și în vechea reglementare ca și în noua formulare, preia "sarcina" constituțională mai sus-precizată statuând că "Judecătorii sunt inamovibili, în condițiile prezentei legi". Cu alte cuvinte, dacă acest art. 3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 a fost considerat constituțional până acum (și nu are cum sa nu fie din moment ce chiar art. 125 alin
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
alin. (1) din Constituție, așa cum acest text trebuie interpretat prin raportare la art. 61, privind monopolul legislativ al Parlamentului, cât și la art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului. 4. Acest mod de legiferare este considerat contrar și celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale care "a apreciat" că legiuitorul poate să reglementeze printr-o lege un grup complex de relații sociale, în vederea obținerii unui rezultat dezirabil la nivelul întregii societăți, dar a condiționat valabilitatea demersului legislativ prin asumarea răspunderii de
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Pentru terenurile foștilor proprietari persoane fizice sau juridice, [...], în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligația de a le menține destinația [...]". În aceste condiții, legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câștigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în condiții ilegale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulității absolute de repunere în situațiile anterioare, deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
de calul "media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării'ad și actualizarea anuală a pensiilor stabilite "în raport cu media veniturilor realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate". După cum Curtea Constituțională a statuat în mod repetat în jurisprudența sa, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul și obligația să stabilească criteriile și condițiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul și de actualizare a cuantumului
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]