9,889 matches
-
grupe de lucru sau comentarea informațiilor asimilate de elevi din sursele documentare, consultate în mod independent, constituie modalități de diversificare a conexiunilor dintre diferite discipline (exemple: Biserica în primele veacuri creștine, Vremuri de încercări ale Bisericii). Un teren generos pentru studierea interdisciplinarității este cel al activităților extrașcolare: excursia, cercurile pe discipline, etc. Excursia poate deveni o modalitate de evaluare interdisciplinară. Organizată și proiectată sub forma unei călătorii de studii, excursia poate avea ca obiectiv principal dobândirea de noi cunoștințe, studierea vestigiilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru studierea interdisciplinarității este cel al activităților extrașcolare: excursia, cercurile pe discipline, etc. Excursia poate deveni o modalitate de evaluare interdisciplinară. Organizată și proiectată sub forma unei călătorii de studii, excursia poate avea ca obiectiv principal dobândirea de noi cunoștințe, studierea vestigiilor istorice, a lăcașurilor de cult în toată complexitatea lor. Pe lângă acestea, elevii intră în contact direct cu frumusețile naturii, care demonstrează măiestria Creatorului. Astfel, elevii Îl pot cunoaște pe Dumnezeu admirând creația Sa. Vizitarea mănăstirilor, a monumentelor istorice, discuțiile
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a TVA, aceștia fiind interesați să Înscrie În facturi prețul real. Înscrierea În factură a taxei pe valoarea adăugată permite organelor fiscale să efectueze controale În baza conexiunilor inverse și asigură protejarea fluxului fiscal, cu implicații pozitive asupra soldului bugetar. Studierea impactului posibil asupra situației financiare a Întreprinderii exprimată prin ratele de lichiditate și solvabilitate evidențiază de asemenea influența TVA În sensul creșterii nivelului fiecărei rate În situația În care agentul economic are sume TVA de plată la bugetul de stat
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice oferite de stat, structurilor organizaționale economico-sociale vizate, ca și flexibilitatea reacțiilor psihologice individuale specifice fiecărei acțiuni legată de decizia de reducere a ofertei publice În favoarea extinderii ariei de manifestare a economiei reale și ofertei private de bunuri și servicii. Studierea nivelului fiscalității acceptabile și Într-un anume sens optime, evidențiază faptul că acesta a fost Înălțat mereu și ca un prag teoretic, care În practică s-a depășit de fiecare dată, iar În realitate s-au conturat doar parțial fundamente
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nu. Sociologul nu a făcut decât să realizeze un proiect cerut de decidenți. Ce rezultă din această experiență? Impactul sociologiei este În raport direct cu disponibilitatea mediului social de a se organiza și de a funcționa după viziunea profesionistului În studierea vieții sociale. Altfel, avem o evoluție paralelă a cercetării sociologice și a practicii sociale, fenomenul fiind vizibil și În societatea românească de astăzi. Virgil Măgureanu: Are oare sens să discutăm despre identitatea sociologiei românești? Iată o Întrebare care, deși Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nedreptățile istoriei, pe care fiecare societate le-a aplicat generației tinere”. A dispărut, oare, familia lărgită? În societatea contemporană rolul generațiilor este eclipsat? Mai există dragoste filială? Sunt Întrebări la care sociologii francezi caută un răspuns, Îndreptându-și atenția spre studierea legăturilor familiale cotidiene ce definesc raporturile dintre generații, atât În viața privată, cât și, mai ales, În cea publică. Analizând mecanismele sociale de transmisie culturală și formele particulare de Întrajutorare, Claudine Attias-Donfut (1988, 1995, 2002) ajunge la concluzia că, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
grupuri de interese etc. O formă specifică de exprimare a opiniilor, atitudinilor și evaluărilor populației o constituie sondajele de opinie. În literatura de specialitate noțiunea de sondaj de opinie este utilizată pentru a desemna o formă a anchetei, aplicată pentru studierea diferitor probleme de interes public major și care are drept scop evidențierea opiniilor (evaluări, atitudini, păreri) legate de problemele studiate. Apariția sondajelor de opinie este legată de numele lui George H. Gallup (1901-1982), care fundamentează, din punct de vedere teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
secolului XX, numit „deceniul cercetării opiniei publice”, În SUA apar mai multe instituții de sondare a opiniei publice, iar În universități Încep să se țină cursuri despre opinia publică. Ziarele de mare tiraj Încep să-și organizeze propriile servicii de studiere a opiniei publice, The New York Times fiind primul dintre acestea. Din SUA practica sondajelor de opinie s-a extins În Întreaga lume, fie prin Înființarea agențiilor institutelor din SUA, fie prin crearea propriilor instituții naționale În țările respective. Utilizarea largă a sondajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agențiilor institutelor din SUA, fie prin crearea propriilor instituții naționale În țările respective. Utilizarea largă a sondajelor de opinie se datorează avantajelor acestora. Astfel, În literatura de specialitate sunt menționate următoarele aspecte importante și utile ale sondajului de opinie: permite studierea adecvată a opiniilor, atitudinilor și intereselor unor populații mari, relativ eterogene și structurate după anumite variabile ce interesează cunoașterea realității sociale; constituie un mijloc de informare economic În ce privește timpul și fondurile, rapid, sistematic și cu un grad Înalt de precizie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nu puțini sunt cei care au avut ocazia de a se Întâlni pentru prima dată, În direct la radio, cu lucrarea prezentată În continuare, Comunicarea nonverbală În spațiul public, coordonată de Septimiu Chelcea și rod al cercetării membrilor Grupului pentru Studierea Comunicării Nonverbale din cadrul Universității din București. Exprimată În cuvinte și lipsită de unul dintre elementele sale cele mai importante, vizualul, comunicarea nonverbală nu poate exista. Ca domeniu de studiu Însă, ea devine În acest fel mult mai atractivă, pentru că permite
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dă definirea generală și conținutul conceptual al noțiunii de model. Tot În acest capitol autorul tratează problema paradigmelor În Înțelegerea modelelor culturale; potrivit opiniei autorului, paradigma este un alt element de care trebuie să ținem cont În orice Încercare de studiere și deci de definire a modelului cultural. Dimensiunea sociologică a modelului cultural ne propune perspectiva paradigmelor sociologice care ne atrag atenția atât asupra suportului empiric, cât și asupra conținutului teoretic al oricărui discurs sociologic cu pretenție de enunț științific. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
minimalist (Merkel, 2010: 30), conceptul de democrație propus de Dahl nu este doar elaborat, ci și suficient de parcimonios pentru a sprijini cercetări empirice și comparate. Nu este deci o coincidență, că această direcție este considerată ca fiind utilă pentru studierea democrației în întreaga lume (Doorenspleet și Kopecky, 2008: 699; Norris, 2011: 27). Înainte de a continua, merită să menționăm faptul că Dahl rezervă conceptul de "democrație", pentru un sistem politic ideal, care este pe deplin răspunzător în fața cetățenilor și care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
propun, de regulă, explict sau implict, un concept mai larg al democrației pentru a face diferența între regimuri democratice "de proastă calitate" și cele "de foarte bună calitate". În pofida acestui cadru teoretic deja existent, am fost interesați nu doar de studierea impactului pe care populismul îl are asupra democrației ca atare, ci și, cu precădere, de efectele negative și pozitive pe care populismul le poate avea asupra calității democrației. Distincția pe care o facem nu este de mică însemnătate. Există o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Hakhverdian și Koop, 2007; Kitschelt, 2002), de unde rezultă că societățile bazate mai mult pe principiul majorității și pe pluralism, cum este cazul Regatului Unit, ar fi mai protejate împotriva populiștilor. După cum reiese și din aceste exemple, când vine vorba despre studierea factorilor care împiedică (re)apariția populismului, au fost avansate multe argumente, iar cele mai multe dintre ele pot fi evaluate pe baza analizelor interregionale și intertemporale. Bibliografie Abts, K. and S. Rummens, (2007), "Populism versus Democracy", în Political Studies 55(2): 405-24
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
răspunsului li s-au asociat rapid celelalte două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările fiziologice (emoțiile) care le însoțesc și limbajul (cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă o anumită topografie. Descrierea topografică este indispensabilă, deoarece numai ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei, a debitului, a intensități și a duratei comportamentului nu este suficientă pentru a defini un comportament operant dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pe mijloacele și pe condițiile sale existențiale, apoi pe evenimentele biologice, psihologice și sociale ale trecutului său. Aceste probleme n-au statutul de simptome și clasificarea lor nosografică este considerată ca secundară, chiar accesorie. Este vorba, în mod esențial, despre studierea modului în care subiectul își trăiește problemele și despre motivele care le-au generat într-un context determinat. Modalitățile de relaționare sunt empatice, pline de simpatie, bazate pe relații de partenariat și adaptate stilului relațional al subiectului. Procesul explicativ este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al contactelor pe care pacientul le-a păstrat și ceea ce a pierdut ca urmare a depresiei. Ea îi arată, de asemenea, pacientului faptul că așteptările și concluziile sale sunt eronate, că el nu este atât de imobil/inactiv pe cât crede. Studierea modului în care a fost folosit timpul înainte de depresie permite evidențierea activităților pe care pacientul dorește să le desfășoare din nou. Această etapă se încheie cu definirea obiectivelor comportamentale. Planificarea activităților sau prescripția sarcinilor gradate După definirea obiectivelor comportamentale, pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
proprie puterea de actualizare, ideile și sentimentele acționând ca motive ale voinței colective. De asemenea, el a preluat de la W. Wundt și K. Bucher teza conform căreia prin cercetarea „manifestărilor” concrete ale psihologiei popoarelor trăind în „viață socială”, respectiv prin studierea limbii, a obiceiurilor, religiei, dreptului, artei, se poate depista viața psihosocială a popoarelor respective, studiile etnologice putând înlocui cu succes testele de laborator care erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au schimbat. Există însă elemente de cultură și civilizație rurală cu o mare persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a acestor elemente își păstrează validitatea pe perioade mari de timp. În plus, schimbările din România de după 1989 au readus în actualitate unele probleme economice și sociale caracteristice perioadei interbelice: puternica fragmentare a proprietății în mediul rural, dispute asupra drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apărute în 1934. Desigur, în satele românești au apărut și aspecte complet noi, care nici nu puteau fi anticipate în urmă cu 70 de ani. Monografierea unui sat în prezent ar impune completarea îndrumarului din 1934 cu ghiduri noi de studiere a unor aspecte din comunitățile rurale. Lucrarea Tehnica monografiilor sociologice și monografia Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică nu formează un corp complet unitar cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mass-media că fenomenele de recidivă sunt foarte frecvente, ca să nu mai vorbim de tendința larg răspândită de a considera prea blânde sentințele judecătorești. Concluzie Datele cercetărilor de teren clasice, practica Eurobarometrelor, precum și rezultatele sondajelor naționale ne îndreptățește să afirmăm că studierea criminalității și analiza politicilor penale și de prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea opiniei publice. Bibliografie Banciu, Dan. (2004). Crimă și criminalitate. Tendințe, evoluții, prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îi urăm cu această ocazie un sincer „La mulți ani!”, se găsește la biblioteca Facultății de Sociologie și Asistență Socială. Andreea Moldoveanu Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir Explorări în comunismul românesc, Iași, Editura Polirom, 2004 (456 p.) Studierea mecanismelor psihologice ale supunerii are deja o istorie. Încă în 1924, studiind reacțiile emoționale ale unor indivizi care asistau la decapitarea unor șobolani, Landis a demonstrat ca autoritatea experimentatorului poate înfrânge orice rezistență a subiecților. Paradigma lui S. Milgram joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cea a reciprocității; teorii psihologice - raportări la teoria cost-beneficiu și teorii biologice, un loc central ocupându-l sociobiologia) (p. 66). Făcând trimitere la cercetătorul american John F. Dovidio, autorul reamintește etapele de după 1960, când a existat un interes deosebit pentru studierea comportamentului prosocial. Aceste etape, în ordine cronologică, au inclus studii privind normele responsabilității și reciprocității, pentru ca ulterior, „la începutul deceniului al optulea, cercetările să se orienteze pe descifrarea apatiei spectatorului; identificarea factorilor care inhibă comportamentul de ajutorare a constituit tema
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nesemnificative de altfel, atunci observăm că „apare o țară suverană și independentă” și „se declară o țară suverană și independentă”, cel puțin în cazul Republicii Moldova; sunt lucruri destul de diferite, intenția mea însă era alta... Tudor Danii propune un model de studiere și monitorizare a calității vieții în Republica Moldova. Acest model are la bază un set de indicatori care au fost abordați în diferite cercetări de teren și evaluează, prin comparație, aspecte obiective (adică starea de fapt, de exemplu, nivelul de școlarizare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]