9,829 matches
-
de la Compania electrică , rămași singuri, neapărați, au fost omorâți. În memoria lor în zilele noastre stradă care traversează Acra în lungime a fost numită Derekh Haarbaá, adică „Calea celor Patru” și în locul unde a avut loc incidentul se află o tablă memoriala. După planul comandandamentului suprem al Haganá, trebuiau luptătorii evrei să blocheze Acra și s-o țină oarecum ostateca, ca o garanție pentru liniștea așezărilor evreiești care urmau să intre în componență viitorului Stat evreiesc din Palestina. Britanicii aveau încă
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
fost restaurată din nou între anii 1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare în pronaos, s-a amplasat o pisanie nouă cu următorul text: "“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare în pronaos, s-a amplasat o pisanie nouă cu următorul text: "“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a zidit acest hram în numele
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe laturile pronaosului, cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
a necesitat multe reparații, atât la exterior, cât si la interior, sub îndrumarea preoților care s-au perindat prin parohie. Ca o încununare a lucrărilor, începând din anul 1967 a fost reparat clopotul cel mare care era crăpat, acoperișul din tablă, introducerea curentului electric, pictura în tempera executată de către pictorul Aurel Țîra din Bistrița. Toate aceste lucrări sub îndrumarea preotului paroh Dumitru Moldovan și binecuvântate de către P.S. Episcop Vicar Irineu Bistrițeanul la data de 11 octombrie 1992, din donațiile credincioșilor. În
Biserica de lemn din Măgurele () [Corola-website/Science/316672_a_318001]
-
de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 1962-1963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă zincată. În prezent, biserica veche de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua
Biserica de lemn din Vermeș () [Corola-website/Science/316664_a_317993]
-
observație al pompierilor. Violentul incendiu din 1854 a pustiit întregul oraș Suceava, fiind distruse atunci acoperișul bisericii, cu acel turn fals plasat pe pridvor, iconostasul pictat în 1788 și pictura murală interioară. Acoperișul a fost refăcut de Mendel Eisenberg din tablă de calitate inferioară și a fost construit un fronton în partea de vest a bisericii. Iconostasul a fost înlocuit în anul 1876, cu un altul pictat în parte de pictorul Epaminonda Bucevschi. În perioada 1850-1855, ca urmare a scăderii populației
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
cu noi scene executate în maniera secolului XVI. În scopul unei protejări mai bune de intemperii a frescelor exterioare și a contraforturilor, în anii 2007-2010 s-a realizat o reparație capitală a acoperișului, prin extinderea șarpantei și acoperirea bisericii cu tablă de cupru, după proiectul arh. Virgiliu Polizu. Lucrările au fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
au fost executate de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de Primăria municipiului Suceava, de Consiliul Județean Suceava și de enoriașii parohiei. Primăria orașului Suceava a alocat în 2009 o sumă de 45
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de firma RESTACO, condusă de ing. Mihai Bradu, printre meșteri aflându-se o echipă din Mălini. Șarpanta a fost extinsă cu un metru, folosindu-se lemn de stejar. Apoi, s-a înlocuit circa 1.100 mp de tablă zincată cu tablă de cupru achiziționată de la un furnizor din Brașov. Cheltuielile de reparație au fost suportate de Primăria municipiului Suceava, de Consiliul Județean Suceava și de enoriașii parohiei. Primăria orașului Suceava a alocat în 2009 o sumă de 45.000 de lei
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
dendrocronologică. La mutarea în Fânațele Silivașului s-a refăcut exact cum a fost, doar s-a înlocuit șindrila cu țiglă și s-au tăiat spații pentru geamuri, până atunci neavând decât mici orificii pentru aerisire. Clopotnița a fost acoperită cu tablă zincată. Din anul 1938, când a fost adusă, au avut loc mai multe reparații. În 1994 s-a introdus curentul electric, iar în 1998 s-a reparat pridvorul căzut. S-au înlocuit și câțiva corni din acoperiș care au căzut
Biserica de lemn din Fânațele Silivașului () [Corola-website/Science/316668_a_317997]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice . Biserica parohială din Luncșoara, filia Vojdoci cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost construită în anul 1830 din contribuția credincioșilor. A fost construită din lemn de stejar și acoperită cu țiglă iar turnul cu tablă. În anul 1870 s-a făcut o inscripție care se află și în prezent deasupra ușii dintre biserica bărbaților și cea a femeilor, care arată că a fost pictată în ulei de către pictorul Demetrovici, cu contribuția credincioșilor Luca Gavrilă, Popovici
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
Șarpanta este de dată recentă. Ferestrele inițiale mici (asa cum se vede una la altar) au fost mult mărite. Turnul cu bulbi este și el un rezultat al ultimei renovări, când învelișul din sindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă. Planul Navei dreptunghiulare i se alătură o absidă pe plan dreptunghiular la bază, dar rotunjită la pereți. O astfel de soluție nu se întâlnește în restul vâii Crișului Alb. În Transilvania absida de plan circular o întâlnim foarte rar. Un
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
deodată cu cele două pridvoare deschise, corespunzătoare laturilor de vest și de sud. În 1928 pantele abrupte ale șarpantei navei și pridvoarelor au fost acoperite cu țiglă; în 1934 a venit rândul clopotniței și părții superioare a altarului, învelite în tablă. În cadrul ultimei renovări, desfășurată în 2001, edificiul a fost retencuit la exterior. Biserica beneficiază de un valoros decor pictural, rod al colaborării dintre un zugrav ardelean, Simion Silaghi din Abrud și un artist peregrin, Dimitrie Dimitriu din București: „S-au
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
de vest, biserica are un pridvor. Interiorul este acoperit cu o boltă semicilindrică în naos, iar pronaosul este tăvănit. Biserica a suferit mai multe renovări, fiind acoperită inițial cu șindrilă, apoi cu țiglă, iar din 1960 a fost acoperită cu tablă. În Ocoliș, biserica veche de lemn a fost înlocuită de un amplu edificiu din zidărie, ridicat în anul 1910. S-au păstrat totuși icoanele împărătești, pe lemn, ce au suferit, din păcate, o repictare stângace în 1910. S-au recopiat
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
(numit și Pasul Tătarilor) este o trecătoare din România, situată în Munții Tătaru din Carpații Orientali la 1340 m altitudine, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât în Antichitate cât și în Evul Mediu, pe aici trecea o importantă cale comercială care unea centrul Munteniei cu cel al Transilvaniei, motiv pentru care în perioada medievală s-a
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
nord trecătoarea a fost vegheată de castrele de la Cumidava, Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Boroșneu, Angustia. Tot romanii au construit un drum pavat cu lespezi de piatră care, urcând de la Măneciu pe valea Teleajenului și pe cea a Dracului, ieșea dincolo de munți tot prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Țara Românească și Principatul
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial, care a legat partea de est a Munteniei
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând doar un pichet de grăniceri. Până în secolul al XIX-lea Pasul Tabla Buții a fost după unele opinii unica sau - cel puțin principala trecătoare practicabilă din punct de vedere comercial, care a legat partea de est a Munteniei de Transilvania. După anul 1784, în contextul deschiderii (în momente diferite) a unor noi
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
leagă ridicarea cetății de pretențiile Regatului Maghiar (din secolul XIV) privind unu culoar prin Țara Românească între Brașov și Brăila, construcția jalonând - de fapt, capătul acestui drum. În documentele Țării Românești a fost cunoscută sub numele de "„Cetatea Buzăului”" sau "„Tabla Buții”". Acest nume provine de la „tablele” ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă cand se făcea vama. Alte opinii - mai vechi, susțin apariția cetății în documentele transilvănene și cele ale Regatului Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Maghiar (din secolul XIV) privind unu culoar prin Țara Românească între Brașov și Brăila, construcția jalonând - de fapt, capătul acestui drum. În documentele Țării Românești a fost cunoscută sub numele de "„Cetatea Buzăului”" sau "„Tabla Buții”". Acest nume provine de la „tablele” ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă cand se făcea vama. Alte opinii - mai vechi, susțin apariția cetății în documentele transilvănene și cele ale Regatului Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată de cavalerii Teutoni „de novo”. Năvălirile
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
ca trecătoarea să redevină teatru de operațiuni militare începând cu 15 august 1916. Efectivele Corpului III Armată alături de efective din Divizia a 5-a și Regimentul 8 Infanterie (3 batalioane) - cu un total 3.000 de oameni, au format "Grupul Tabla Buții" care a intrat în ofensivă spre Țara Bârsei și Brașov. În timpul contraofensivei Puterilor Centrale Tabla Buții a avut o importanță strategică mai mică decât Predealul, germanii alegând să dea în acest loc o lovitură secundară, menită să fixeze pe
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Armată alături de efective din Divizia a 5-a și Regimentul 8 Infanterie (3 batalioane) - cu un total 3.000 de oameni, au format "Grupul Tabla Buții" care a intrat în ofensivă spre Țara Bârsei și Brașov. În timpul contraofensivei Puterilor Centrale Tabla Buții a avut o importanță strategică mai mică decât Predealul, germanii alegând să dea în acest loc o lovitură secundară, menită să fixeze pe teren trupele românești. În luna noiembrie 1916 au continuat duelurile de artilerie și angajamente minore de
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
românești. În luna noiembrie 1916 au continuat duelurile de artilerie și angajamente minore de patrule și avanposturi, într-un context în care ofensiva Corpului 39 german a fost oprită. Soldații români s-au menținut - în mare, pe aliniamentele inițiale de la Tabla Buții până la retragerea generală a armatei române spre est de după 21 noiembrie/4 decembrie 1916, ca o consecință a Bătăliei de pe Neajlov-Argeș. În apropiere un cimitir militar unde sunt îmormântați atât soldați români cât și străini amintește de luptele purtate
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]