64,222 matches
-
creșterea eficienței organizației căreia îi aparțin. Din punct de vedere al stilului de redactare, conținutul manualului este temeinic și sistematic elaborat; fiecare teorie discutată în capitolele lucrării este exemplificată, pornind de la situații generate de mediul familial, școlar sau profesional. Exemplificarea teoriilor este realizată prin intermediul unui limbaj nepretențios, ce permite cititorilor nefamiliarizați cu termenii științifici ai psihologiei să-l studieze cu ușurință; de fapt, autoarea menționează de la bun început că accesibilitatea manualului pentru studenții și specialiștii din cadrul altor domenii precum științe economice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
emoții”, „dragoste” „sentimente”, „iubire” ca fiind „subiecte triviale”, ce nu pot face obiectul unor cercetări științifice serioase; așa cum precizează și autoarea, aceste fenomene „eterice”, precum dragostea, atașamentul, prietenia, au fost transpuse în situații experimentale și, ca urmare, au fost formulate teorii despre atracția interpersonală. O parte dintre aceste teorii le găsim în acest capitol al lucrării: vă invit, dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ce nu pot face obiectul unor cercetări științifice serioase; așa cum precizează și autoarea, aceste fenomene „eterice”, precum dragostea, atașamentul, prietenia, au fost transpuse în situații experimentale și, ca urmare, au fost formulate teorii despre atracția interpersonală. O parte dintre aceste teorii le găsim în acest capitol al lucrării: vă invit, dragi cititori ai revistei, să parcurgeți acest capitol dedicat atracției interpersonale!! „Comportamentul prosocial” este ce-l de-al unsprezecelea capitol al lucrării; în partea de început este realizată o prezentare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
social), dar și spre teme cunoscute ale domeniului: conflictul, schimbarea atitudinală, influența socială. Așadar, cercetările tradiționale asupra relațiilor interumane, cât și realități mai noi, cum ar fi schemele, reprezentarea socială și identitatea socială sunt evidențiate succint de autor prin expunerea teoriilor și experimentelor consacrate. Plecând de la ideea că psihologia socială reprezintă un cadru propice pentru înțelegerea comportamentului și interacțiunilor dintre oameni, autorul prezintă pe parcursul primului capitol perspectivele utilizate de psihologii sociali în explicarea comportamentului uman. Perspectiva rolului social, perspectiva cogniției sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
psihologia socială reprezintă un cadru propice pentru înțelegerea comportamentului și interacțiunilor dintre oameni, autorul prezintă pe parcursul primului capitol perspectivele utilizate de psihologii sociali în explicarea comportamentului uman. Perspectiva rolului social, perspectiva cogniției sociale sau cea a învățării sunt susținute de teorii ale unor recunoscuți cercetători ai domeniului: S. Stryker și A. Statham (1985), M. Snyder (automonitorizarea), B.F. Skinner (1953, 1974), J.W. Thibaut și H.H. Kelly (1978). Profesorul Tony Malim susține ideea unei abodări, în primul rând, didactice și face referire
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lui Stanley Milgram asupra obedienței, experimentul lui Muzafer Sherif denumit „Peștera tâlharului”. Modalitatea în care individul se poate percepe pe sine, cât și pe ceilalți, reprezintă problematica celui de-al doilea capitol. Autorul integrează în acest capitol cunoscute modele teoretice: teoriile implicite ale personalității, teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
obedienței, experimentul lui Muzafer Sherif denumit „Peștera tâlharului”. Modalitatea în care individul se poate percepe pe sine, cât și pe ceilalți, reprezintă problematica celui de-al doilea capitol. Autorul integrează în acest capitol cunoscute modele teoretice: teoriile implicite ale personalității, teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
individul se poate percepe pe sine, cât și pe ceilalți, reprezintă problematica celui de-al doilea capitol. Autorul integrează în acest capitol cunoscute modele teoretice: teoriile implicite ale personalității, teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile, atribuirea. Capitolul „Relațiile cu ceilalți oameni” surprinde nevoia oamenilor de a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
percepe pe sine, cât și pe ceilalți, reprezintă problematica celui de-al doilea capitol. Autorul integrează în acest capitol cunoscute modele teoretice: teoriile implicite ale personalității, teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile, atribuirea. Capitolul „Relațiile cu ceilalți oameni” surprinde nevoia oamenilor de a se afilia și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile, atribuirea. Capitolul „Relațiile cu ceilalți oameni” surprinde nevoia oamenilor de a se afilia și factorii care intervin în declanșarea și menținerea acestei nevoi. Principalele realități descrise: atracția și iubirea, prietenia, sunt integrate unor teorii amplu prezentate de autorul acestui compendiu. Problemele de grup, precum identitatea de grup, out-grupul și in-grupul, comportamentul agresiv, comportatmentul prosocial sunt găzduite de capitolul intitulat: „Conflict și cooperare”. Explicațiile teoretice oferite de autor asupra unor procese umane precum: frustrarea, altruismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Conflict și cooperare”. Explicațiile teoretice oferite de autor asupra unor procese umane precum: frustrarea, altruismul, empatia, dezumanizarea, dezinhibiția sunt susținute de exemple practice. Ipoteza empatie-altruism a lui C.D. Batson și modelul eliberării stării negative a lui Robert Cialdini reprezintă două teorii prezentate de autor care fac referire la un comportament uman foarte apreciat, altruismul. Autorul oferă o bază teoretică asupra diferitelor forme ale agresivității și evidențiază factorii sociali, individuali și de mediu care pot avea influențe asupra acestui comportament negativ. Atitudinile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra diferitelor forme ale agresivității și evidențiază factorii sociali, individuali și de mediu care pot avea influențe asupra acestui comportament negativ. Atitudinile și schimbarea atitudinilor reprezintă subiectul dezbătut în penultimul capitol al acestei lucrări. Definiția atitudinii, modelele teoretice ale atitudinilor, teoriile ce oferă explicații referitoare la formarea atitudinilor, cât și cele ce au în vedere schimbarea atitudinală fac obiectul acestui capitol. Autorul studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
alte procese individuale și de grup: depersonalizarea, gândirea de grup, lidershipul. Distincția între complianță și conformitate reprezintă un aspect dezbătut pe larg de autorul acestei lucrări. Un subcapitol este dedicat influenței mulțimii, ocazie cu care autorul face o referire la teoriile lui Gustave Le Bon (1908) și ale lui Sigmund Freud (1921). Prin ampla abordare a subiectelor specifice domeniului, prin accesibilitatea facilitată de îngemănarea explicațiilor teoretice cu cele practice. Psihologie socială este deosebit de atractivă. Lucrarea este de apreciat și prin faptul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lui Sigmund Freud (1921). Prin ampla abordare a subiectelor specifice domeniului, prin accesibilitatea facilitată de îngemănarea explicațiilor teoretice cu cele practice. Psihologie socială este deosebit de atractivă. Lucrarea este de apreciat și prin faptul că include cele mai recente cercetări și teorii ale psihologiei sociale, autorul vizând în mod special secțiuni inovatoare ale acestui domeniu sociouman. Nicoleta Uțică Potrivit datelor rezultate din ancheta la nivel național pe tema „Analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
biografie - Giordano Bruno (1911), Newton și atracția universală (1911), Viața anecdotică a învățaților iluștri, Viața și invențiunile lui Edison (1915), Eroii științei (1916) etc. Depășite, firesc, ca informație, aceste lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
ca scriitor a avut loc în 1967, în revista „Amfiteatru”, iar debutul editorial îl constituie volumul de versuri Duhul pământului, apărut în 1971. A publicat un studiu de istorie și critică literară (Mihai Ralea, vocația eseului, 1973) un curs de teorie a literaturii (Cuvântul și cuvintele, 1999), dar este consacrat ca romancier. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ramuri” ș.a. A îngrijit ediții și a semnat prefețe. Volumul de versuri Duhul pământului, în care realitatea este convertită
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
a istoricului și criticului literar, aplecat asupra literaturii române moderne, și ilustrează câteva teme și strategii ce vor fi continuate și amplificate în lucrările ulterioare. Se detașează, prin masivitate și noutatea punctului de vedere, studiul despre I. L. Caragiale, interpretarea urmând teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta, aplicată operei comice a scriitorului român, e însă preluată întrucâtva restrictiv, deoarece neglijează caracteristica de bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
al Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor din Iași. Un timp a funcționat ca lector al Universității din Dijon (1968-1971). A colaborat la „Cronica” (din a cărei redacție a făcut parte între 1966 și 1988), „Revista de istorie și teorie literară”, „Jahrbuch für östiche Latinität”, „Convorbiri literare”, „Limba română”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „România literară” „Timpul” (membru în colegiul de redacție) etc. A debutat în 1950 în „Iașul nou” cu o recenzie și în revista „Cum vorbim” cu un articol de filologie
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
Țânțu. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din Ploiești, absolvit în 1960, și cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvite în 1965, precum și cursuri de politologie la Institutul de Perfecționare și Conducere (1972) și de istoria și teoria artei (1974). A fost metodist la Casa de Creație Prahova, culegător de folclor, realizator de spectacole folclorice, prezentate la festivaluri internaționale, curator al unor saloane de artă și programe expoziționale internaționale, editor de cataloage și autorul unor studii de specialitate
ANTIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285383_a_286712]
-
cu titlul Preromantismul românesc); a făcut un stagiu de specializare în literatura comparată la Universitatea Indiana din Bloomington, SUA (1981). A lucrat la Biblioteca Centrală de Stat, la fondul de manuscrise, apoi a fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, unde între 1990 și 1994 a avut funcția de director cu delegație. Secretar al Societății de Științe Filologice (1961-1974), secretar general al Asociației de Studii Orientale din România (1973-1980), membru în Comitetul Român de Literatură Comparată, vicepreședinte
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
români (2000) ș.a. Este căsătorit cu Nadia Anghelescu, arabistă. A. a debutat publicistic în 1961, la revista „Contemporanul”. Mai colaborează la „Gazeta literară”, „Limbă și literatură” (secretar de redacție între 1965 și 1971), „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară” (redactor-șef adjunct în 1974-1979), „Steaua”, „Viața românească”, „Transilvania” (unde susține o cronică a edițiilor) ș.a. Editor al culegerii „Romanoarabica” (I-II, 1974-1976), publică studii despre relațiile româno-arabe în reviste din Siria, Tunisia etc. Colaborator la „Revue de littérature
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
limba română, t. XXVII, 1904-1905). O mențiune aparte i se cuvine studiului lui Ioan Slavici, membru corespondent (Așezarea vorbelor în românește, t. XXVII, 1904-1905), studiu ce atestă preocuparea deosebită a prozatorului în ce privește utilizarea eficientă a limbii, acesta elaborând chiar o teorie „avant la lettre” a receptării: „Atunci dar când, scriind, ne adresăm la toată lumea, și la cei prezenți, și la cei viitori, avem să facem nu numai alegerea și întrebuințarea, ci totodată și așezarea vorbelor potrivit cu deprinderea obștească”, pentru că „multe din
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
și Franța (Université „Paul Valéry”, Montpellier III) în diverse perioade cuprinse în intervalul 1993-1999, iar între 1997 și 2002 îndeplinește funcția de prorector la Central European University din Budapesta. Colaborează la „Echinox”, „Viața românească”, „Fahrenheit 451”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Contrapunct”, „22” ș.a. A. a coordonat volume colective, a tradus cărți de Alain Besançon, Pierre Manent și Katherine Verdery, a colaborat la volume precum La Révolution française et les Roumains (1989), Cultură și societate (1991), Romania vs. Romania (1996
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
pe modelul românesc: utopism și pragmatism în mentalitățile pașoptiste, utopie și revoluție, utopia eminesciană, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, Noica și, mai ales, Cioran, cel din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată la ideologii, la pedagogia socială și la jocul etnocrație/sincronie, izolaționism/europenism ș.a.m.d. de-a lungul ultimelor două sute de ani în geografia socio-mentală românească. Subiectele delicate (paseismul reacționar eminescian, adversitățile față de revoluția de la 1848, extremismul
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
of 1989 and Their Aftermath (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu (2001), Religion, Fiction and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu (I-II, 2001). A îngrijit (în colaborare cu Mona Antohi) antologia Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]