95,170 matches
-
unei societăți care discriminează violent. [caption id="attachment 1637" align="aligncenter" width="610"] Adrian Popescu, Alegra, 2013.[/caption] Problema identității a fost abordată de Lea Rasovszky prin subtilizarea identității masculine. O serie de portrete a căror privire fixează senzual, obiectul acestei priviri fiind unul mental, ascuns. Lea jonglează cu identități multiple ale individu-lui reușind să chestioneze discriminarea bazată pe orientarea sexuală. Masculinitatea poate fi dedusă din fizionomie, o identitate publică, recognoscibilă. Orientarea sexuală din spatele acestor portrete este misterul nerelevat, un subiect intim
De la experiența personală la arta politică şi activism anti-discriminare LGBT () [Corola-website/Science/295794_a_297123]
-
la fel. Aceiași jandarmi, aceleași afișe, aceiași agenți. Dacă vom adăuga că și în bună parte aceiași alegători guvernamentali (au votat la toate secțiile), se pierde și ultima caracteristică. În interior, așijderea: zece dulapuri la fel, agenți liberali imobili (în afară de privire și de ciomege) etc., etc. Există însă o oarecare deosebire în ceea ce privește animația. La Obor, în maidanul Dulapului, în Dudești, în Grand, nervozitate, îmbulzeală, coadă; la Școala Iancului, Clemenței, Mîntuleasa, calm, lume puțină, aproape monotonie. Supraabundența afișelor le anulează efectul. Spectrul
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
se construiește masiv. În spațiile publice est-europene, una dintre luptele asimetrice ale tranziției s-a dat între betonul blocurilor și imaginile digitale, făcute la calculator, așezate pe panouri comerciale, care au acoperit fațadele neîntreținute. Câtă vreme majoritatea locuitorilor își educaseră privirea, seara de seară, la televizoare alb-negru, blocurile fuseseră “argintii” și “noi”. Se purtau paltoane lungi, pulovere și rochii croite dintr-o bucată. Blugii în general, si blugii prespălați, în special, care se apropiau încă și mai mult de estetică betonului
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
a rămas întipărit pe retină grupul celor care scandau “București, unde ești?” sărind într-o îmbrățișare carnavalescă în apropierea <b>Caragialiaei,</b><i> </i>scăldată în lumina reflectoarelor. Imaginile din film, frust-realiste, au un impact foarte puternic, invită la o privire speculativă și critică. Vlad Petri a ales ca primul public să fie unul internațional, diferit de acela care va căuta tertipurile autohtone. Așadar, filmul se adresează oricui, deoarece funcționează perfect și fără recunoașterea unor elemente locale. Sunt diverse portrete-voci în mijlocul
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
față de manifestările din Brazilia, Thailanda, Turcia sau Ucraina). Vocile protestatarilor români erau necunoscute, iar cei mai mulți vorbesc despre o problemă care stă la baza tuturor mișcărilor sociale din lume: sărăcia. Întrebarea București, unde ești? pare, totuși, că ni se adresează nouă. Privirea mea asupra filmului, deși nu am luat parte la protestele din 2012 (absentă motivată), nu se poate opri la observațiile lui Vlad Petri. Având experiența altor proteste din București (cele legate de Roșia Montana, în special) filmul București, unde ești
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
cât rău poate să facă presa dacă prezintă lucrurile dintr-o singură perspectivă, fără să le nuanțeze deloc. Te gândești că tu, ca artist, într-o situație de genul acesta, ai putea să redefinești lucrurile și să compensezi o unică privire asupra lor. S-a întâmplat un lucru extrem de pervers: oamenii, după ce prezentam spectacolul și stăteam de vorbă cu ei, admirau modelul acestei profesoare, problema mare era că presa făcuse un rău foarte mare. Andreea Eșanu: Monica a punctat un lucru
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
n-avea să înceapă la timp. Nu se întâmplase asta cu nici unul dintre spectacolele tale. După două ore de așteptare, unul dintre „aleși” (un regizor român important), plictisit să mai aștepte în foaier, a ieșit din teatru, a aruncat o privire asupra celor rămași afară, s-a îndreptat spre mine și mi-a dat biletul lui. O fi văzut disperarea din ochii mei, altfel nu-mi explic gestul lui, mai ales că nu ne cunoșteam. „Intră tu, dacă te țin nervii
Scrisoare către Andriy Zholdak () [Corola-website/Science/295749_a_297078]
-
temele lunii decembrie fiind: Sesiune 1 / Vineri, 4.12, ora 16, etaj III, UNA / Genealogia naționalismelor Sesiune 2 / Marți, 8.12 / Orientalism și Balcanism Sesiune 3 / Vineri, 11.12 / Inventarea Europei de Est Sesiune 4 / Marți, 15.12 / Tipologii ale privirii în matricea coloniala a puterii: egopolitica Sesiune 5 / Vineri, 18.12 / Internalizarea privirii coloniale I. Stigma și rușine
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]
-
UNA / Genealogia naționalismelor Sesiune 2 / Marți, 8.12 / Orientalism și Balcanism Sesiune 3 / Vineri, 11.12 / Inventarea Europei de Est Sesiune 4 / Marți, 15.12 / Tipologii ale privirii în matricea coloniala a puterii: egopolitica Sesiune 5 / Vineri, 18.12 / Internalizarea privirii coloniale I. Stigma și rușine
Lansarea Gazetei de Artă Politică #12 /// „În numele periferiei” Hecate, Olari nr. 8 /// ora 19 () [Corola-website/Science/296057_a_297386]
-
în antichitate când se făcea o diferențiere - ierarhică - între sudul civilizat și organizat, și barbaria nordului. Odată cu Iluminismul, axa Europei se schimbă și dihotomia Occident/Orient devine activă. România se află în estul Europei, în acest Orient aproximativ, construit de privirea occidentală. În secolul al XX-lea ideea Europei Centrale - care apare încă din secolul al XIX-lea - a fost preluată și transformată într-un ideal care susținea apartenența culturală la Occident a țărilor aflate în fostul bloc sovietic. Ce reprezintă
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
atenția asupra schimbării de optică pe care un simbol o poate genera și faptul că anumite lucruri ce pot trezi suspiciuni sunt absolvite atunci când sunt puse sub influența unei imagini puternice. Occidentul - Tatăl Călăuzitor și Klaus Iohannis - fetișul Occidentului Întoarcerea privirii țărilor periferice către Occident pentru a obține soluțiile salvatoare în rezolvarea tuturor problemelor societății este o tendință ce durează de mai bine de un secol și pe care oamenii o perpetuează aproape fără a fi conștienți. Istoricul german (pentru a
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
discursul politic să se refere la modele străine pe post de exemple călăuzitoare pentru a argumenta schimbările în politica socială. Evident că aceste exemple sunt extrase din marea Istorie occidentală. Consider că alegerea președintelui Iohannis intră în aceeași logică a privirii către Occidentul salvator. După alegeri, electoratul învingător adoptase sloganul „Ne-am luat țara înapoi”. Dincolo de caracterul fantasmatic al unei astfel de afirmații, pare aproape paradoxal entuziasmul cu care, la câteva luni după alegere, era primită vestea îmbunătățirii relației dintre România
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
adoptase sloganul „Ne-am luat țara înapoi”. Dincolo de caracterul fantasmatic al unei astfel de afirmații, pare aproape paradoxal entuziasmul cu care, la câteva luni după alegere, era primită vestea îmbunătățirii relației dintre România și Germania. Pe cât de înduioșătoare este această privire blândă coborâtă asupra României de o cancelară ce acceptă, printre altele, agravarea războiului din Siria prin ajutorul pe care firmele germane l-au oferit în construirea armelor chimice, pe atât de „surprinzătoare” este direcția adoptată de simbolul prin intermediul căruia fantezia
Lumina vine din Occident () [Corola-website/Science/296071_a_297400]
-
Personajele feminine din Noul Cinematograf RomânescNoul Cinematograf Românesc propune un tip de camaraderie feminină care se diferențează de viziunea conservatoare a Hollywoodului. Filme precum 4 luni, 3 săptămâni, 2 zile alimentează dorința de cunoaștere/cucerire a Estului de către privirea occidentală, nuanțând în mod involuntar discursul asupra totalitarismului socialist. Dezbaterile despre feminism și feminitate au început să preocupe din ce în ce mai mult fandom-urile de pe internet. Comunitățile de fani de pe internet, pasionați de supereroi, din filme sau din seriale, au ajuns să se
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
și regizorii lor, par să evite discuțiile despre poziționare politică, e limpede că aceste filme și modul în care sunt structurate au un tip de discurs politizat. Despre avort în România comunistă s-a mai vorbit și în alte ocazii. Privirea Occidentală este familiarizată cu imaginea femeii române căreia i s-au interzis metodele contraceptive de orice fel și care este obligată să păstreze orice sarcină. Legea adoptată de Nicolae Ceaușescu în 1966 și abrogată abia în 1989, după Revoluție, legiferează
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
documentarele și reportajele de după '90. „Oamenii civilizați” din afara granițelor aflau cu groază și fascinație despre copiii din orfelinate, nedoriți de către un stat, nu-i așa, totalitar. În acest context, filmul lui Mungiu se înscrie într-un orizont de așteptare, înfățișând privirii colonizatoare occidentale spectacolul estului sălbatic. La prima vedere, 4, 3, 2, în modul său direct, dar și emoționant, pare o mărturisire făcută pentru a te împăca cu trecutul. Societatea a greșit în perioada aia, dar acum am depășit acele timpuri
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
renunțarea la salarii, taxe și drepturi sociale. Apelul nostru pentru periferializarea Europei, în schimb, indică posibilitatea de a porni de la acel spațiu reproductiv și de la cunoștințele sale pentru a submina relațiile de putere existente. A periferializa Europa înseamnă să respingem privirea dezvoltatoare insistentă care indică centrul ca viitor al periferiei. Înseamnă să recunoaștem că periferia este centrală și că pentru a construi rezistența și luptele pornim de la cunoștințele, practicile și rețelele de la periferie. Înseamnă să recunoaștem că centrul are propriile lui
Periferializarea Europei () [Corola-website/Science/296080_a_297409]
-
audă vorbindu-se, în aceste săli somptuoase cu catifea roșie și stucaturi aurii, despre “odioasele” lupte cotidiene, despre salarii, ziua de muncă, dividende și profit. Asta e treaba ziarelor. La teatru trebuie să domnească sentimentul și spiritul. Să se deschidă privirilor, dincolo de cotidian, perspectiva unei lumi a frumuseții, măreției și adevărului. Teatrul este o artă festivă. De altfel, muncitorul nu-și poate permite acest lux decât rar. Cultură, relații culturale - o ecuație care, la fel ca orice în această societate, poate
Erwin Piscator - Teatrul Politic (fragmente) () [Corola-website/Science/295621_a_296950]
-
și astfel ne oferă o istorie a unei ființe umane despre care nu știam prea multe.” (s.m.), spune secretara permanentă a comisiei premiului Nobel, Sara Danius, citată pe coperta patru a volumului. Dar această apartenență de la sine înțeleasă la o privire occidentală, căreia până acum i-au lipsit mijloacele de a cunoaște intim specificul identităților din spațiul ex-sovietic, și pe care excelența demersului lui Aleksievici o ajută să-l descopere, nu poate fi asumată de cititorii din Europa de Est decât printr-un
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
mai puternic. Și tot la el vedem clar că această perspectivă este una a confirmării subalternității. El privește istoria că Istoria Europeană, mare, hegeliana, a supraorganismelor politice transcedentale, statelor-națiune. Aceasta e o perspectivă tipică unei subiectivități colonizate, o interiorizare a privirii colonial, care spune că tu esti în afara istoriei și trebuie să faci ceva supranatural, să-ți depășesști condiția fundamentală ca să intri în istorie. D: Încerc să trec puțin mai departe în timp acum, mă gândeam și la care sunt specificitățile
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
Nu mi se pare normal să ceri cuiva să faca ceva ce tu nu faci, deși ar trebui. Nedelcu dă zgomotos din picior, tocul ei lunguieț scoțând un sunet sacadat, și se uită țintă în ochii directorului, care îi evită privirea taioasă. MARIA: Nu e normal și nici etic sau frumos. PROFA: Măi, copile! Nu crezi că ai cam sărit calul de mult?! Unde este respectul despre care vorbeai mai adineauri? MARIA: Înțeleg că, fiind elevă, trebuie să am o anumită
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295973_a_297302]
-
luptă trei sute de bărbați; Angela Jimenez, maestră în mânuirea dinamitei, care spunea că se numește Angel Jimenez; Encarnacion Mares, care și-a tăiat părul și a ajuns sublocotenent, ascunzându-se sub borul pălăriei, “ca să nu mi se vadă femeia din privire”; Amelia Robles, care a trebuit să fie Amelio, și a ajuns colonel; Petra Ruiz, care a trebuit să fie Pedro, cea care a tras cele mai multe gloanțe pentru deschiderea porților orașului Mexico; Rosa Bobadilla, femeie care nu a acceptat să fie
17 SEPTEMBRIE. ELIBERATOARE MEXICANE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295997_a_297326]
-
Încă nu pot să spun că am văzut îndeajuns de mult teatru încât să pot să aleg acum, dar cred că cel mai mult îmi place să vânez momentul acela de sinceritate la un om de pe scenă. Poate fi o privire, o tăcere, un gest, o respirație, o replică. Mă interesează spectacolele în care îi simt pe oameni că vibrează din dorința de a comunica sincer ceva. Nu știu cum se descrie asta. Simți, pur și simplu. Te electrocutează un pic în scaun
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
am ajuns la concluzia că nu pot face altceva. Le-am comunicat tuturor decizia și nu a fost niciunul dintre ei mirat. De ce-ai ales să dai la regie teatru? Mi se pare că aici aș putea avea o privire de ansamblu asupra a ceea ce presupune un spectacol de teatru. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu multi-tasking, să gândesc din mai multe perspective, să caut și să aflu lucruri care să mă uimească. Mereu m-am aruncat înainte, fără să
UN HAMLET ACCESIBIL ȘI PUȘTANILOR () [Corola-website/Science/296028_a_297357]
-
IRL pentru Irlanda, P pentru Portugalia, S pentru Suedia, UK pentru Regatul Unit. 4. In mijlocul acestui spațiu apare cuvântul "visa"(viză) scris cu litere mari de tipar în culori variabile din punct de vedere optic. In funcție de unghiul de privire, el va apare verde sau roșu. 5. Această casetă conține numărul vizei, care este pre-tipărit și începe cu litera sau literele care indică țara emitentă, așa cum s-a arătat la pct. 3 de mai sus. Se folosește un corp de
jrc6297as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91471_a_92258]