95,269 matches
-
Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANĂ București, 30 iunie 2010. Nr. 125. Anexa 1 MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE ȘANSE (ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT) CONTUL DE EXECUȚIE A BUGETULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT PE ANUL 2007 - SINTEZA - Anexa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224067_a_225396]
-
mulți demnitari francezi care s-au situat pe această poziție, dar au fost și mulți șovăielnici, iar unii dintre ei s-au dat de partea puterilor agresoare, revizioniste. Unul dintre aceștia a fost Pierre Laval. Inițial, om politic de stânga deputat socialist, a evoluat înspre dreapta. Ca prim-ministru a dus o politică de colaborare cu Italia și Germania și, împreună cu mareșalul Pétain, a condus guvernul de la Vichy (1940-1944). După eliberarea Franței, a fost judecat pentru colaboraționism și condamnat la moarte
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
de coordonator, pentru puțină vreme, din ianuarie până în mai 1897, al suplimentului literar „Adevărul ilustrat”. După 1900, părăsind „Adevărul”, se va dedica activității în presa conservatoare, căpătând încrederea unor fruntași ai partidului, care îi susțin candidatura pentru a fi ales deputat de Ilfov în două legislaturi (1911 și 1912). În acești ani va înființa, cu sprijinul lui P. P. Carp, la 5/18 mai 1900, cotidianul „Patriotul” (la care va fi, o vreme, redactor-șef), trecând apoi, după 1907, la foile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
o activitate impresionantă, este ales în 1919 președinte al Sindicatului Ziariștilor din București, calitate în care deschide în 1922 întâiul congres al asociațiilor de jurnaliști din România și prezintă un semnificativ raport asupra libertății presei. În 1935 era din nou deputat de Ilfov, ales pe lista liberală (fusese și președinte de vârstă al Adunării Deputaților) și unul dintre cei mai prețuiți colaboratori ai cotidianului „Universul”, a cărui linie agresiv-naționalistă nu o susținea totuși, optând pentru o atitudine mai moderată. B. s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
în care deschide în 1922 întâiul congres al asociațiilor de jurnaliști din România și prezintă un semnificativ raport asupra libertății presei. În 1935 era din nou deputat de Ilfov, ales pe lista liberală (fusese și președinte de vârstă al Adunării Deputaților) și unul dintre cei mai prețuiți colaboratori ai cotidianului „Universul”, a cărui linie agresiv-naționalistă nu o susținea totuși, optând pentru o atitudine mai moderată. B. s-a manifestat în literatură - cu totul sporadic - de foarte tânăr; a debutat în „Femeia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Național Liberal-Gheorghe Brătianu program politic și elemente de ideologie / 73 3.1. Elaborarea și perfecționarea programului Partidului Național Liberal-Gh. I. Brătianu / 73 3. 2. Elemente de ideologie / 82 4. Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție; activitatea parlamentară a deputaților georgiști / 99 4. 1. Guvernele României și regimul lor politic în viziunea georgiștilor / 99 4. 2. Georgiștii în fața politicii economice a guvernelor național-țărăniste / 112 4.3. Guvernarea liberală Gheorghe Tătărescu prin prisma PNL-Gh.I. Brătianu / 123 5. Activitatea electorală și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru congresul general câte 10 reprezentanți. Comitetul central al partidului era alcătuit din membri de drept și membri aleși. Membrii de drept erau președinții organizațiilor județene, președinții sectoarelor (culorilor) Capitalei și 7 membri, delegați de grupul parlamentar, din care 4 deputați și 3 senatori. Numărul membrilor aleși nu putea să depășească cifra de 60156. Noutățile cuprinse în proiectul de Statut al partidului georgist nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și organizația de sector), deveneau
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștii au încheiat un acord politic cu președintele Partidului Poporului, Alexandru Averescu, încercând să atragă și alte partide politice. Dificultăți privind organizarea formațiunilor georgiste au continuat însă să se manifeste și în perioada următoare. Astfel, în martie 1935, Aurel Neguș, deputatul georgist al județului Brașov, releva în Camera Deputaților că până la acea dată, nu a existase o organizație statutară a PNL-Gheorghe Brătianu în județul Năsăud și nu avusese loc un congres, care să stabilească organele de conducere ale acestei organizații, în conformitate cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Partidului Poporului, Alexandru Averescu, încercând să atragă și alte partide politice. Dificultăți privind organizarea formațiunilor georgiste au continuat însă să se manifeste și în perioada următoare. Astfel, în martie 1935, Aurel Neguș, deputatul georgist al județului Brașov, releva în Camera Deputaților că până la acea dată, nu a existase o organizație statutară a PNL-Gheorghe Brătianu în județul Năsăud și nu avusese loc un congres, care să stabilească organele de conducere ale acestei organizații, în conformitate cu statutul partidului 192. Totuși, în toate manifestările politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
existenței unei înțelegeri nedeclarate între partidul de guvernământ și georgiști. De altfel, presupusa înțelegere între PNL-Gheorghe Brătianu și partidul de guvernământ a fost intens mediatizată, în special de PNL tradițional, care a publicat dezbaterile purtate pe această temă în Camera Deputaților, pentru a-și demonstra afirmațiile 219. Prezența tânărului Gh.Gh. Mironescu în partidul condus de Gheorghe Brătianu este dovedită și pentru anul 1933, numele lui apărând pe lista de candidați din județul Storojineț, în preajma alegerilor generale din decembrie 220. Lunile iulie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
factor care îl determina acum să revină în politică, în acest partid, era legătura sa de rudenie cu fruntașul georgist Constanin C. Giurescu 228. Dacă în timpul campaniei electorale din noiembrie 1933 îl găsim printre candidații partidului pentru un loc de deputat în județul Neamț și apoi devine deputatul de Neamț al georgiștilor, în martie 1934 Gheorghe Brătianu anunță retragerea lui Simion Mehedinți din calitatea de deputat și înlocuirea lui cu D. Kiriac. Simion Mehedinți își va continua activitatea în organizația din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în politică, în acest partid, era legătura sa de rudenie cu fruntașul georgist Constanin C. Giurescu 228. Dacă în timpul campaniei electorale din noiembrie 1933 îl găsim printre candidații partidului pentru un loc de deputat în județul Neamț și apoi devine deputatul de Neamț al georgiștilor, în martie 1934 Gheorghe Brătianu anunță retragerea lui Simion Mehedinți din calitatea de deputat și înlocuirea lui cu D. Kiriac. Simion Mehedinți își va continua activitatea în organizația din București a partidului 229. În vara și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în timpul campaniei electorale din noiembrie 1933 îl găsim printre candidații partidului pentru un loc de deputat în județul Neamț și apoi devine deputatul de Neamț al georgiștilor, în martie 1934 Gheorghe Brătianu anunță retragerea lui Simion Mehedinți din calitatea de deputat și înlocuirea lui cu D. Kiriac. Simion Mehedinți își va continua activitatea în organizația din București a partidului 229. În vara și toamna anului 1934, presa de partid semnala înscrierea altor personalități, care se vor număra între liderii organizațiilor județene
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de graniță, prin colonizarea cu români, [...] de peste hotare [...], stabilirea principiului proporționalității de administrație în întreprinderi, spre a asigura românilor întâietatea ce li se cuvine"285. În domeniul politicii de stat, noul program al partidului preconiza respectarea libertăților constituționale, reducerea numărului deputaților, pregătirea reformei Senatului prin limitarea numărului senatorilor de drept și sporirea incompatibilităților de exercitare a mandatului de parlamentar, pentru asigurarea independenței puterii legislative. Se amintea și despre "o nouă reprezentare a intereselor profesionale" în Parlament, fără a se indica soluții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
căruia: "Dintre toate curentele politice, liberalismul național s-a instrumentat cel mai tare întru a determina emanciparea omului-cetățean, trăitor într-o țară menită a fi liberă"366. Capitolul 4 Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție; activitatea parlamentară a deputaților georgiști 4.1. Guvernele României și regimul lor politic în viziunea georgiștilor În iunie 1930, când s-a format partidul condus de Gheorghe Brătianu, lumea politică românească era nemulțumită de guvernarea național-țărănistă începută în noiembrie 1928, sub conducerea lui Iuliu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
participat la dezbaterile desfășurate la Cameră pentru majoritatea proiectelor de legi propuse de guvernul de uniune națională. Au atras atenția asupra faptului a la începutul guvernării, fără a aștepta părerea partidelor asupra politicii sale generale, guvernul a adus în dezbaterea deputaților "legi cu caracter mărginit", încălcând uzanțele parlamentare 380. În martie 1932, când la Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Cameră se discuta proiectul de lege pentru modificarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, participând la dezbateri, N. Constantinescu-Bordeni cerea o mai mare atenție pentru aplicarea principiului separării puterilor în stat, prin prevederile legii 381. Desfășurând o activitate parlamentară susținută, deputații georgiști au adus modificări și amendamente la proiectele de legi propuse de guvern și au depus, din inițiativă parlamentară, unele proiecte proprii 382. Desfășurată pe fondul agravării crizei economice, guvernarea N. Iorga s-a dovedit incapabilă să rezolve gravele probleme
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
includerea acestora între autorii morali ai asainatului, de către liberalii duciști 400. Georgiștii au continuat să manifeste o poziție critică la adresa guvernului și a regimului politic instaurat de acesta. În timpul discuțiilor purtate la Cameră pentru validarea noilor parlamentari, în februarie 1934, deputații georgiști au protestat față de metodele violente folosite de agenții electorali în timpul alegerilor din decembrie 1933. În declarația prezentată în numele PNL-Gheorghe I. Brătianu, N.Constantinescu-Bordeni atrăgea atenția asupra faptului că se instaurase "un regim de silnicie", în care libertatea individuală era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
agenții electorali în timpul alegerilor din decembrie 1933. În declarația prezentată în numele PNL-Gheorghe I. Brătianu, N.Constantinescu-Bordeni atrăgea atenția asupra faptului că se instaurase "un regim de silnicie", în care libertatea individuală era o ficțiune, iar principiile constituționale nu erau respectate. Deputatul georgist concluziona că guvernul care tolera astfel de manifestări nu putea să fie considerat liberal. În lunile care au urmat, protestele georgiștilor față de regimul politic al cabinetului condus de Georghe Tătărescu au fost din ce în ce mai numeroase. N. Constantinescu-Bordeni a vorbit la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
măsuri excepționale în luna martie nu mai era compatibilă cu doctrina unui partid liberal 401. În aprilie, când guvernul a adus în discuția Camerei proiectul de lege pentru apărarea ordinii în stat, observațiile georgiștilor au fost prezentate în Parlament de deputații Radu Lascu, A. Neguș, C.C. Giurescu și Atta Constantinescu 402. Analizând expunerea de motive, Radu Lascu ajungea la concluzia că guvernul dorea să guverneze prin teroare. Graba cu care se aducea în discuția Camerei proiectul de lege, chiar în ziua
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Când guvernul socotește nepotrivită o propunere a Coroanei, el trebuie să o spună, iar de nu izbutește, să-și depună mandatul" 404. În noiembrie 1934, PNL-Gheorghe Brătianu a intensificat campania împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare, protestând, în acest fel, față de prelungirea nejustificată a măsurilor excepționale. Pentru ziua de 16 noiembrie, au fost convocate întruniri de protest ale georgiștilor în toate capitalele de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de protest ale georgiștilor în toate capitalele de județ. Cu această ocazie, ei au adoptat moțiuni, în care acuzau guvernul că încălca regimul parlamentar constituțional 405. Acuzații asemănătoare au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii și a stării de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
anunțate de cabinet 407. În iarna anului 1936, în timpul discuției la Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
-se cont de interesele agricultorilor 426. Partidul liberalilor georgiști și-a exprimat poziția față de politica economică a Guvernului N. Iorga, prin cuvântul parlamentarilor săi și prin articolele publicate în presă. Astfel, în iulie 1931, N. Constantinescu-Bordeni intervenea în dezbaterile Camerei Deputaților, pe marginea proiectului de lege pentru rectificarea bugetului pe exercițiul 1931. El exprima convingerea georgiștilor că era necesară o reexaminare a asietei bugetare, în așa fel, încât prin modul de stabilire a impozitelor să sporească puterea de plată a contribuabililor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]