95,269 matches
-
unele completări. În opinia parlamentarului georgist, pentru redresarea activității Camerelor de agricultură, era necesară desființarea autonomiei acestor instituții și scoaterea lor sub orice tutelă politică. În decembrie, când guvernul a adus în discuția Camerei proiectul de buget pentru exercițiul 1932, deputatul georgist N. Constantinesacu-Bordeni a exprimat rezervele partidului său asupra eficienței măsurilor preconizate. Totuși, considerând că statul nu putea să rămână fără buget pentru anul care urma, georgiștii declarau că votarea lui devenea "un imperativ al momentului" 427. Unele din articolele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
6 luni. Debitorii agricoli care aveau proprietăți de până la 10 ha plăteau o dobândă de 4%, iar pentru cei cu proprietăți mai mari de 10 ha, dobânda era de 5%445. În timpul discuțiilor desfășurate la Cameră pe marginea proiectului guvernului, deputatul georgist Constantin Deleanu a arătăt că, prin lipsa de precizări privind situația debitorilor, moratoriul provoca o stare de nesiguranță și încuraja dezvoltarea corupției 446. Deputatul georgist a votat împotriva proiectului de lege propus de guvern. Totuși, legea a fost adoptată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ha, dobânda era de 5%445. În timpul discuțiilor desfășurate la Cameră pe marginea proiectului guvernului, deputatul georgist Constantin Deleanu a arătăt că, prin lipsa de precizări privind situația debitorilor, moratoriul provoca o stare de nesiguranță și încuraja dezvoltarea corupției 446. Deputatul georgist a votat împotriva proiectului de lege propus de guvern. Totuși, legea a fost adoptată în noua sa formulă, în octombrie 1932. În luna noiembrie, Curtea de Casație și Justiție a declarat neconstituționalitatea unor articole din legea pentru conversiunea datoriilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
taxe pentru exportul de grâu, determinând pierderea debușeurilor românești pentru cereale și pentru alte produse. "Creditul" era responsabil, potrivit vorbitorului, de dobânzile exagerate percepute de cămătari și de băncile din provincie, iar cetățeanul era răspunzător pentru faptul nu ceruse socoteală deputaților pentru felul în care aceștia și-au îndeplinit mandatul 449. În timpul guvernării național-țărăniste de sub conducerea lui Al. Vaida-Voevod, parlamentarii georgiști și-au continuat activitatea, participând activ la dezbaterea proiectelor de legi. Analizând la Cameră, proiectul de lege a impozitelor, N.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
10, cel mult 12% din totalul bugetului, deci el poate fi suportat fără nici un fel de greutate"463. Poziția georgiștilor față de acest proiect de lege a fost expusă în martie 1934, la Comisia mixtă a Camerei și Senatului, prin cuvântul deputatului de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni464. Pentru început, fruntașul georgist a reamintit cele trei principii de bază propuse de la început, pentru rezolvarea problemei datoriilor: conversiune generală, fără plafoane și categorii, automată, fără jertfe din bugetul statului; distribuirea creanțelor asanate asupra tuturor instituțiilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și categorii, automată, fără jertfe din bugetul statului; distribuirea creanțelor asanate asupra tuturor instituțiilor de credit, inclusiv asupra Băncii Naționale; extinderea conversiunii și la datoriile urbane. Recunoscând că, în mare măsură, proiectul guvernului îndeplinea dezideratele georgiștilor în materie de conversiune, deputatul georgist declara că partidul său își rezerva dreptul de a aduce amendamentele pe care le considera necesare. Într-adevăr, la discuția pe articole a legii, N. Constantinescu-Bordeni a prezentat mai multe observații ale georgiștilor, propunând modificări, dar a sfârșit prin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Giurescu exprima, în luna aprilie, cererea georgiștilor ca guvernul liberal să deschidă o anchetă parlamentară pe marginea afacerii Skoda 471. În luna mai, când afacerea Skoda a intrat în dezbaterile Camerei, punctul de vedere al georgiștilor a fost expus de deputatul lor de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni. Dezbaterile din Cameră au fost urmate de cererea formulată de Bruno Seletzki de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară. Pentru că majoritatea membrilor comisiei a refuzat audierea martorului, deputatul georgist a demisionat din acest
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiștilor a fost expus de deputatul lor de Prahova, N. Constantinescu-Bordeni. Dezbaterile din Cameră au fost urmate de cererea formulată de Bruno Seletzki de a fi audiat de Comisia de anchetă parlamentară. Pentru că majoritatea membrilor comisiei a refuzat audierea martorului, deputatul georgist a demisionat din acest for, în semn de protest 472. Partidul său a publicat un Comunicat, prin care a aprobat atitudinea lui N. Constantinescu-Bordeni și și-a exprimat hotărârea de "a folosi toate mijloacele pentru a descoperi pe traficanții
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
uzinele Skoda impuneau efectuarea plății prin bonuri de tezaur și dacă Banca Națională a României urma să garanteze plata la scadență a acestor garanții 481. În martie a fost convocată o ședință comună a comisiilor speciale pentru apărare națională a Senatului și Camerei Deputaților, pentru a li se aduce la cunoștință rezultatul negocierilor pentru încheierea noului contract cu uzinele Skoda. Cu această ocazie, Arthur Văitoianu a readus în discuție problema înzestrării aviației cu parașute și cu avioane de școală, arătând că exista posibilitatea ca
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bogățiilor subsolului, în scopul dezvoltării economiei și asigurării apărării naționale și participarea națiunii la exploatarea bogățiilor subsolului. Alte dispoziții referitoare la acest domeniu ar fi trebuit să fie precizate în regulamente speciale. Analizând politica guvernamentală referitoare la exploatarea bogătiilor subsolului, deputatul georgist arăta că s-au efectuat exploatări neraționale, care au avut ca urmare distrugerea zăcămintelor de gaze naturale, inundarea cu apă a puțurilor, pierderea a 70 % din cantitatea de petrol existentă în regiunile din Prahova, Câmpina, Băicoi, Moreni. De aceea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
reveneau celor care beneficiau de astfel de concesiuni. Cum existau terenuri care fuseseră valorificate de proprietari, deși conțineau zăcăminte miniere, fiind astfel exceptate de la prevederea Constituției, conform căreia "zăcămintele miniere, precum și bogățiile de orice natură ale subsolului sunt proprietatea statului", deputatul georgist susținea necesitatea naționalizării tuturor factorilor de energie, inclusiv a petrolului 490. În martie 1934, guvernul aducea în discuția Parlamentului, proiectul de lege pentru modificarea contribuțiilor directe și pentru înființarea impozitului pe venitul global. Acesta introducea reguli noi pentru stabilirea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-ar fi calculat în viitor veniturile bugetare. Proiectul de lege desființa impozitul pe venit global progresiv, înlocuindu-l cu un impozit suplimentar, adăugat la fiecare impozit elementar în parte, cu scopul de a împiedica evaziunea fiscală. Participând la dezbateri, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni aprecia că modificările aduse cotelor de impozitare stabilite în 1923 de Vintilă Brătianu, pentru fiecare din cele "6 clase de impozite elementare", au determinat modificarea proporției dintre ele, nedreptățind categorii sociale, precum cea a salariaților publici. Vorbitorul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concluziona că se menținea concepția guvernului asupra "statului polițist, birocratic și fiscal", opusă imaginii unui stat democratic și liberal. N. Constantinescu-Bordeni declara că proiectul dezbătut va obține de la partidul său "numai bile negre"493. Aprecieri asemănătoare au fost formulate de deputații georgiști și pentru bugetul pe exercițiul 1935-1936. În martie 1935, G. Deleanu protesta împotriva tendinței guvernului de a transforma discuțiile asupra proiectelor de buget în simple formalități. El aprecia că efortul cerut contribuabililor depășea puterea lor de plată și sugera
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
general pentru 1936-1937, N. Constantinescu-Bordeni demonstra că, așa cum fusese proiectat, bugetul era dezechilibrat, unele ministere, ca cel de Interne, al Justiției, al Sănătății și al Agriculturii fiind neglijate la repartizarea sumelor. Alte comentarii pe marginea bugetului au fost formulate de deputații georgiști Gheorghe Deleanu și Alexandru Procopovici. Dacă primul declara că vota, condiționat, bugetul 495, observațiile ultimului erau tranșante: "Un buget care trezește îngrijorarea unui dezechilibru viitor, un buget de robie și înăuntru și în afară nu poate fi votat de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spornică promovare a capacității de creațiune a neamului. Pe acela îl vom vota. Ni-l va da alt guvern decât al dumneavoastră"496. În aceeași manieră era apreciat de georgiști și proiectul de buget pe anul 1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist C. Zamfirescu aprecia că, pentru acceptarea bugetului, "de opoziție", ministrul de Finanțe, trebuise să acționeze ca "un om de partid" și nu ca un om al cifrelor. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni refuza
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de creațiune a neamului. Pe acela îl vom vota. Ni-l va da alt guvern decât al dumneavoastră"496. În aceeași manieră era apreciat de georgiști și proiectul de buget pe anul 1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist C. Zamfirescu aprecia că, pentru acceptarea bugetului, "de opoziție", ministrul de Finanțe, trebuise să acționeze ca "un om de partid" și nu ca un om al cifrelor. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni refuza să-și dea votul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist C. Zamfirescu aprecia că, pentru acceptarea bugetului, "de opoziție", ministrul de Finanțe, trebuise să acționeze ca "un om de partid" și nu ca un om al cifrelor. La rândul său, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni refuza să-și dea votul pentru proiectul de buget 497. Un alt proiect de lege asupra căruia gerogiștii și-au exprimat părerea, adus în discuția Camerei în februarie 1935, viza modificarea unor prevederi din legea cooperației. Legea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în martie 1929, introdusese principiul autonomiei cooperației, prin înființarea Băncii Centrale Cooperative 498. La rândul său, în februarie 1935, guvernul național-liberal a adus un proiect de lege care stabilea intervenția statului în finanțarea, îndrumarea și controlul cooperativelor. Comentând proiectul guvernului, deputatul georgist N. Constantinescu-Bordeni arăta că, spre deosebire de alte partide din opoziție care intenționau să mențină autonomia unităților cooperative, georgiștii optau pentru o "lege durabilă", care să îmbine cele două principii (al autonomiei și al controlului)499. Răspunzând unei anchete conduse de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
valorificarea producției, orientarea spre cultura unor plante mai rentabile, înzestrarea gospodăriilor agricole cu inventar modern. Ea introducea, de asemenea, măsuri privitoare la circulația pămâmtului, la succesiuni, la regimul învoielilor agricole 501. Participând la dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, deputatul georgist Radu Lascu a trecut sumar în revistă istoricul preocupărilor guvernamentale pentru "cauza țărănească", ajungând la concluzia că, atât guvernele național-țărăniste, cât și cele liberale, au dus în realitate, lupta pentru anumite capitaluri rezultate din comisioanele pe care le încasa
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
România era o țară "eminamente agricolă". El aprecia că orice lege de finanțare a agriculturii era sortită eșecului, atâta timp cât se păstra disproporția existentă, în acel moment, între prețul produselor agricole și cel al produselor industriale. Pentru diminuarea acestei diferențe, aprecia deputatul georgist, trebuiau încurajate numai acele ramuri ale industriei care prelucrau materiile prime indigene 503. Capitolul 5 Activitatea electorală și politica de alianțe a Partidului Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu 5.1. Participarea georgiștilor la alegerile din anii crizei economice; raporturi cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Severin, Storojineț, cu mai puțin de 2 %, din totalul voturilor exprimate, indicând existența unor organizații mai mici, mai puțin active 515. La nivelul întregii țări, georgiștii au obținut 173 586 voturi, reprezentând 5,93% din voturile exprimate. Lista celor 12 deputați georgiști desemnați în urma alegerilor generale din iunie 1931 îi cuprinde pe: Gheorghe Brătianu (Iași, Covurlui și Bacău)*, Gheorghe Ghițescu (Baia), Gh. M. Cantacuzino (Dolj), Nicolae Voiculescu (Romanați), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), C. Zamfirescu (R. Sărat), Ștefan Popovici (Cahul), C. Turtureanu (Tecuci
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cu județul Constanța. În Banat, Transilvania și Bucovina rezultatele obținute în aceste alegeri au fost mai modeste. La nivelul întregii țări, georgiștii au obținut în alegerile din 1932 locul al III-lea, cu 6,53% din voturi, trimițând în Camera Deputaților 14 reprezentanți: Gheorghe Brătianu, ales în Ilfov, Iași, Covurlui și Constanța, dintre care el optează pentru Constanța, Constantin Toma, (Iași), C.C. Giurescu (Putna), Constantin Deleanu (Covurlui), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Atta Constantinescu (Bacău), C. Turtureanu (Tecuci), G. M. Cantacuzino (Dolj), Constantin
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aspecte ale ideologiei sale, privitoare la respingerea comunismului și a relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică. Pe ansamblu, PNL-Gheorghe Brătianu s-a situat pe locul al patrulea, cu un procent de 4,96% din voturile exprimate, trimițând în Parlament 10 deputați: Gheorghe Deleanu (Covurlui), C.C.Giurescu (Putna), S.Mehedinți (Neamț), Alexandru Procopovici (Câmpulung), C. Zamfirescu (R. Sărat), Gheorghe Brătianu (Iași), Atta Constantinescu (Bacău), Radu Lascu (Brăila), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Aurel Neguș (Brașov)545. 5.2. Constituirea și activitatea "Frontului Constituțional" Uciderea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
urmăreau introducerea unor mari reforme politice și sociale, ci suprimarea libertăților publice și consolidarea influenței camarilei. Obiectivele urmărite de forțele oculte care cereau modificarea Constituției, erau, potrivit oficiosului georgist, întărirea puterii executive și trecerea pe un plan secund a Adunării Deputaților, lărgirea atribuțiilor Senatului, desemnarea unei treimi din numărul membrilor acestuia de către rege sau scoaterea unor ministere de sub controlul Parlamentului și trecerea lor sub controlul exclusiv al coroanei. În concluzie, se afirma în oficiosul georgist, se urmărea "o modificare radicală în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
indirect, simpatia pentru acțiunea comună a partidelor din "Frontul Constituțional"604. De altfel, activitatea politică intensă desfășurată de georgiști în direcția organizării și a propagandei a făcut ca în sesiunea ordinară 1935-1936, partidul să fie reprezentat în Parlament de 9 deputați: Gheorghe Brătianu (Iași), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Gheorghe Deleanu (Covurlui), C.C. Giurescu (Putna), Sandu Kiriac (Neamț), Radu Lascu (Brăila), Aurel Neguș (Brașov), Al. Procopovici (Câmpulung) și Constantin Zamfirescu (R. Sărat)605. După alegeri, se intensifică zvonurile referitoare la perspectiva unei fuziuni
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]