10,371 matches
-
va întra în bisearică cu inimă necurată de această sabie tăiată va fi. 1837 iunie 10.”" O altă însemnare se poate citi pe chenarul de jos al ușilor împărătești: "„Leat 7346 ... Popa Dumitru”", apoi: "„Dumitru ereu ...”". La dreapta ușilor spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
care este pictată crucea, Fiul, cu o cruce mare în mână și Sf. Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria; în medallioane Sfinții Cozma și Damian. În cele patru colțuri ale tavanului, cei patru apostoli. În altar un miel simbol al lui Iisus Hristos, tema paleocreștină.
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
Biserica de lemn din Cornești, comuna Călinești, județul Maramureș este una dintre cele mai vechi și mai remarcabile biserici din Maramureșul istoric și din Transilvania. Structura bisericii datează din 1615 iar cea a altarului este cu un secol mai veche. Spațiul interior păstrează caracterul unei biserici obișnuite în timp ce la exterior sunt două poale de acoperiș, o trăsătură atât de caracteristică bisericilor de lemn din Maramureș. Lăcașul are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
are hramul „Sfântul Nicolae” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod MM-II-m-A-04551. Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” a fost ridicată, conform rezultatelor cercetărilor dendrocronologice, în anul 1615, lemnul fiind doborât în iarna dintre anii 1614-1615. Conform acelorași cercetări, altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
altarul este cu un secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt numerotate la
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
secol mai vechi, ridicat în al doilea deceniu al secolului 16, fiind una dintre cele mai vechi structuri de lemn ferm datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt numerotate la exterior, indicând o demontare
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
datate și păstrate în Carpații românești. Elemente constructive păstrate la peretele despărțitor dintre naos și altar indică faptul că altarul, deși mai vechi decât restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt numerotate la exterior, indicând o demontare și reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
restul bisericii, este un adaus ulterior. Acest fapt este întărit și de tradiție, care indică aducerea altarului de la o altă biserică, de pe valea Izei. Chiar și lemnele din pereți sunt numerotate la exterior, indicând o demontare și reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice evidențiază o importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor” iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este de reținut imaginea lui Iisus spălând picioarele Sf. Petru, „Cina cea de Taină”, „Sf. Gheorghe omorând balaurul cu sulița”, „carul de foc al Sfântului Ilie”. Deși pictura interioară este destul de degradată, scenele și personajele care mai pot fi observate
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
mintale. La cutremurul din martie 1977 turla bisericii se fisurează grav. Preotul paroh Dumitru Gr. Popescu și preotul Cristide Floricel reușesc să o repare fără a aduce prejudicii monumentului istoric. Un pomelnic de lemn datat 25 august 1846, păstrat în altar, consemnează pe patru coloane numele tuturor ctitorilor de la Sfântul Constantin Brâncoveanu încoace și al tuturor monahiilor și preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
șiță. Butea este ridicată din bârne fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Altarul este acoperit de o boltă propie și în întregime pictat. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Sânculești, databilă 1864.
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Altarul este acoperit de o boltă propie și în întregime pictat. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Sânculești, databilă 1864.
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
fățuite din bardă, încheiate cu cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în 1864. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în 1864. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Chituci.
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se face prin trei uși. Și altarul este acoperit de o boltă propie. Altarul a fost în întregime pictat, odată cu tabloul ctitorilor din tindă, probabil în 1864. Se pot găsi asemănări cu pictura interioară din biserica de lemn din cătunul vecin Chituci.
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Mădulari-Beica, sat Bălșoara, jud. Vâlcea”". Înoirile din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice de la 1889. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
bisericile de zid din zonă. Evenimentele din secolul 20 surprinse în pisanie au avut menirea de a întreține construcția în trăsăturile ei caracteristice, de la 1896. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
Biserica Reformată-Calvină Sântămăria-Orlea, odinioară catolică, se numără printre cele mai vechi biserici din spațiul românesc, fiind ridicată către sfârșitul secolului al XIII-lea. Alcătuită dintr-o navă tăvănită, din turn pe fațada de vest și un altar dreptunghiular boltit în cruce pe ogive, prezintă forme arhitectonice specifice tranziției de la romanic la goticul timpuriu. În interior se află un valoros ansamblu de pictură murală. Biserica este clasată pe lista monumentelor istorice din județul Hunedoara cu . La sud de
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
este prevăzută, pe latura sudică, cu un portal romanic. În partea ei apuseană se află o tribună, adosată după 1447, așezată pe stâlpi de zid octogonali și separată de corpul clopotnișei. Spre răsărit, compoziția arhitectonică a monumentului cuprinde și un altar rectangular (6,24 x 6,40 m), boltit în cruce pe ogive, cu nervuri masive care se reazemă pe console cu un decor înflorat. Turnul pătrat, cu cinci niveluri, este prevăzut la parter cu un portal de tip romanic, cu
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
din piatră și dintr-o piramidă prelungită. Privită în ansamblu, biserica prezintă caracteristicile fazei de trecere de la romanic la gotic, fază care, în arhitectura transilvăneană, s-a consumat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin altarul dreptunghiular boltit în cruce pe ogive și prin fereastra circulară polilobă de pe latura sudică a altarului, ctitoria se înscrie în numeroasa familie a monumentelor derivate stilistic din formele goticului timpuriu (așa-numitul „gotic burgund”), răspândit în întreaga Europă de călugării
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
de la romanic la gotic, fază care, în arhitectura transilvăneană, s-a consumat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin altarul dreptunghiular boltit în cruce pe ogive și prin fereastra circulară polilobă de pe latura sudică a altarului, ctitoria se înscrie în numeroasa familie a monumentelor derivate stilistic din formele goticului timpuriu (așa-numitul „gotic burgund”), răspândit în întreaga Europă de călugării ordinului cistercian. Pornind de la aceste criterii stilistice, datarea monumentului în jurul anului 1280 este în deplină concordanță
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]