9,933 matches
-
său este moldovean, iar mama de etnie bulgară. Între anii 1981-1986, Leancă a studiat la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova. Și-a început cariera în serviciul diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost funcționar la ambasada Uniunii Sovietice din București, România, în calitate de secretar secund. Începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. În 1998 a fost ambasador cu
Iurie Leancă () [Corola-website/Science/315483_a_316812]
-
diplomatic sovietic, iar în perioada mai-octombrie 1989 a fost funcționar la ambasada Uniunii Sovietice din București, România, în calitate de secretar secund. Începând cu 1991, a fost încadrat în Ministerul de Externe al Republicii Moldova. Între 1993 și 1997 a fost ministru-consilier al Ambasadei Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii. În 1998 a fost ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană. Din 1998 până în 1999 a fost viceministru al afacerilor externe, iar din 1999 până în 2001 a fost prim-viceministru al afacerilor externe. În perioada 2001-2005
Iurie Leancă () [Corola-website/Science/315483_a_316812]
-
a folosit averea pentru a construi un clădiri regale (în stilul Manueline) și pentru a atrage oameni de știință și artiști la curtea sa. A încheiat tratate comerciale și alianțe diplomatice cu China și Imperiul persan. Papa a primit o ambasadă monumentală din Portugalia în timpul domniei sale menită să atragă atenția asupra bogățiilor nou dobândite ale Portugaliei întregii Europe. În timpul domniei lui Manuel, absolutismul regal a fost metoda de guvernare. Adunarea regatului s-a întâlnit doar de trei ori în timpul domniei sale de
Manuel I al Portugaliei () [Corola-website/Science/317388_a_318717]
-
de stat și publice (și anume: Parlamentul Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Banca Națională a Moldovei, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Națională a Pieței Financiare, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internațional (Chișinău), Ambasada SUA în Moldova, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasada Germaniei, Ambasada Franței, Ambasada Suediei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială (Chișinău) și International Financial Corporation Chișinău), prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie - august 2011 asupra
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
și anume: Parlamentul Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova, Banca Națională a Moldovei, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Națională a Pieței Financiare, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internațional (Chișinău), Ambasada SUA în Moldova, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasada Germaniei, Ambasada Franței, Ambasada Suediei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială (Chișinău) și International Financial Corporation Chișinău), prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie - august 2011 asupra a 4 bănci și
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
Republicii Moldova, Banca Națională a Moldovei, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Națională a Pieței Financiare, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internațional (Chișinău), Ambasada SUA în Moldova, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasada Germaniei, Ambasada Franței, Ambasada Suediei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială (Chișinău) și International Financial Corporation Chișinău), prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie - august 2011 asupra a 4 bănci și a companiei ASITO - pe Vlad
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
Națională a Moldovei, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Națională a Pieței Financiare, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internațional (Chișinău), Ambasada SUA în Moldova, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasada Germaniei, Ambasada Franței, Ambasada Suediei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială (Chișinău) și International Financial Corporation Chișinău), prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie - august 2011 asupra a 4 bănci și a companiei ASITO - pe Vlad Plahotniuc. După ce
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
Moldovei, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Națională a Pieței Financiare, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Fondul Monetar Internațional (Chișinău), Ambasada SUA în Moldova, Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii, Ambasada Germaniei, Ambasada Franței, Ambasada Suediei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială (Chișinău) și International Financial Corporation Chișinău), prin care îl acuzau de atacurile raider din iulie - august 2011 asupra a 4 bănci și a companiei ASITO - pe Vlad Plahotniuc. După ce cei doi
Vladimir Plahotniuc () [Corola-website/Science/321962_a_323291]
-
pentru a executa aceste amenzi. În cele din urmă, Carol a tolerat sau, mai rău, a dispus, expulzarea evreilor din Franța în urma "sperieturii leproase". Inițial, relațiile dintre Carol al IV-lea și Anglia au fost cordiale. Regele a trimis o ambasadă la regele Eduard al II-lea în vederea unei căsătorii între Marie, una din fiicele lui Carol, și prințul Eduard, viitorul Eduard al III-lea. Ambasadorii francezi chiar au fost de acord să participe la un război împotriva Scoției, în cursul
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
urmă la o revoltă împotriva regelui și a favoritului acestuia, Hugues le Despenser. Învins și închis în Turnul Londrei, el a reușit să scape și a găsit refugiu în Franța. În iulie 1323, Eduard al II-lea a trimis o ambasadă în Franța pentru a obține expulzarea lui Mortimer. Carol al IV-lea a refuzat și, susținând un grad prea mare de rudenie între soți, a pus capăt propunerii de căsătorie între Prințul Eduard și Marie de Valois.. În plus, regele
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
ședere. Pentru călătorii în regim liberalizat de vize este necesar un pașaport biometric (valabil cel puțin 6 luni de la data reîntoarcerii în țară). Aceste pașapoarte biometrice pot fi obținute la orice oficiu teritorial al Întreprinderii de Stat "Registru" sau orice Ambasadă/Consulat al Republicii Moldova de peste hotare. Informații depline pot fi găsite pe pagina www.registru.md/pa. Persoanele care nu au pașapoarte biometrice și continuă să utilizeze pașapoartele emise până la 1 ianuarie 2011 pot călători în spațiul Schengen doar în baza
Regimul de vize pentru cetățenii moldoveni () [Corola-website/Science/321443_a_322772]
-
Natalia Jascalevich - Thais. Adriana Ferrer - Adelfa. Brenda Gandini - Jasmin. Paula Chaves - Violeta. Sofía Zámolo - Tamara. César Bordón - Abdel. Victoria Tortora- Carla. Emilio Bardi - Juan Alberto. Juan Pablo Urrego - Tony. , o tânără inocentă și spontană, locuia cu bunicul în incinta unei ambasade. Se îndrăgostește de noul ambasador Tomás Parker, care are 4 copii (Martin, Chow, Chama Chan și Cece). Însă la inima diplomatului aspiră și secretara sa, Celina. Celina vrea să o distrugă pe Nini,pentru a-l avea pe ambasador. Însă
Niní () [Corola-website/Science/321502_a_322831]
-
într-un final, cu Nini, iubirea vieții lui. La nunta lui Nini și a lui Tomas, Victor(fratele lui Celina) dezvăluie secretul, acela că Nina Gomez este în același timp și Nicholas Zampanov. Thomas este furios și Nini pleacă din ambasadă, dar înainte de a face asta, are o discuție cu Tomas pentru a-i mărturisi iubirea, iar în cele din urmă cei doi se căsătoresc din nou. Serialul Nini , a apărut în România în perioada 2010-2011 dar serialul există din anul
Niní () [Corola-website/Science/321502_a_322831]
-
asemenea, Dimitrie Onciul sublinia că acest nume (ansonii) ar putea să aibă în vedere pe românii aliați cu bizantinii în contra ungurilor. De altfel, limba populației romanizate din spațiul nord-dunărean este înregistrată ca Ausonion fone și de către Priscus din Panion în Ambasadele sale. Cronicarul bizantin ne informează că unii oameni de la curtea lui Attila vorbeau această limbă, care nu poate fi decât a populației locale romanizate, din afara imperiului . Nucleul acestei insurecții antibizantine s-a aflat, la început, în zona Balcanilor Mici locuită
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
Evenimentul zilei”. Presa internațională a relatat pe larg acest conflict, care a escaladat prin demisia în semn de solidaritate cu Turturică a 80 de redactori ai celui mai combativ cotidian românesc la acea dată, precum și prin proteste de stradă în fața ambasadei Elveției. Iată ce a scris mass-media internațională despre acest incident catalogat ca unul dintre cele mai grave atacuri impotriva libertății presei din România:
Dan Turturică () [Corola-website/Science/316416_a_317745]
-
era susținută de „Afacerile rezervate” de la Quai d'Orsay, Ministerul Afacerilor Externe, animat de un tânăr diplomat, . Cursa înarmărilor a adus o atmosfieră de „spionită acută” în rândul contraspionajului francez începând cu 1890. Una dintre misiunile Secțiunii consta în spionarea ambasadei Germaniei din rue de Lille, Paris, în scopul de a dejuca orice tentativă de transmitere de informații importante acestui adversar. Mai multe afaceri de spionaj ajunseseră deja în ochii unei prese avide de scandal care a relatat povești în care
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
mod constant că în septembrie 1894, „calea obișnuită” a adus contraspionajului francez o scrisoare denumită în cele ce urmează „”. Aceasta, ruptă parțial în șase bucăți mari, scrisă pe hârtie subțire, nesemnată și nedatată, era adresată atașatului militar german postat la ambasada Germaniei, Max von Schwartzkoppen. Ea stabilea că documente militare confidențiale, dar de importanță relativă, erau pe punctul de a fi transmise unei puteri străine. Această captură a părut destul de importantă pentru șeful „Secțiunii de Statistici”, mulhousianul Jean Sandherr, l-a
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
de către SR, în urma unei anchete. Cum colonelul Sandherr s-a îmbolnăvit, locotenent-colonelul a fost numit în fruntea SR în iulie 1895. În martie 1896, Picquart, care urmărise afacerea Dreyfus de la început, a cerut acum să primească personal documentele extrase din ambasada Germaniei, fără intermediari. Între ele, el a găsit un document supranumit „micul albastru”: o carte de telegraf, netrimisă, scrisă de von Schwartzkoppen și interceptată la ambasada Germaniei la începutul lui martie 1896. Aceasta a fost adresată unui ofițer francez, maiorul
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
urmărise afacerea Dreyfus de la început, a cerut acum să primească personal documentele extrase din ambasada Germaniei, fără intermediari. Între ele, el a găsit un document supranumit „micul albastru”: o carte de telegraf, netrimisă, scrisă de von Schwartzkoppen și interceptată la ambasada Germaniei la începutul lui martie 1896. Aceasta a fost adresată unui ofițer francez, maiorul , din , nr. 27, Paris. Mai mult, o altă scrisoare scrisa cu creionul negru de către von Schwartzkoppen demonstrează chiar relațiile de spionaj întreținute de el cu Esterházy
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
și observând subțirimea lui, devine sigur de nevinovăția lui Dreyfus. Foarte afectat de descoperirea sa, Picquart comandă o anchetă în secret, fără acordul superiorilor săi. Ea demonstrează că Esterházy cunoștea elementele descrise de „borderou” și că era în contact cu ambasada Germaniei. S-a stabilit că ofițerul a vândut prusacilor multe documente secrete a căror valoare era în același timp redusă. Presa naționalistă lansează o violentă campanie împotriva nucleului dur, aflat în formare, al dreyfusarzilor. Într-un contraatac, statul major se
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
armatei în proces, mai dispunea de două moduri în care să influențeze evenimentele: să facă apel la o mărturie a părții germane sau să renunțe la acuzare prin decizia ministrului de război. Negocierile de culise nu au avut însă rezultat. Ambasada germană a refuzat politicos guvernul. Ministrul de război, generalul , a trimis un mesaj respectuos maiorului , comisarul Guvernului, cerându-i să rămână în spiritul hotărârii de revizuire luată de Curtea de Casație. Ofițerul s-a făcut că nu înțelege sugestia și
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
cazate în 2.400 adăposturi de necesitate 440.000 persoane; acolo se face deja simțită lipsa apei potabile și alimentelor. Peste 850.000 de locuințe din nord-estul Japoniei sunt, în ciuda temperaturilor în jur de 0 °C, fără energie electrică. Unele ambasade din capitala Tokio se reorientează spre sudul Japoniei, mai departe de centralele atomice avariate de la Fukushima. Tokio este la 250 km sud de Fukushima; are (împreună cu periferiile) peste 30.000.000 de locuitori. Spațiul aerian din raza de 30 km
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
română să înceapă curățirea teritoriului național de trupele rusești. Acest act legitim a fost interpretat de guvernul de la Petrograd ca fiind ostil statului rus. Ca reacție la hotărârea Consiliului de Ministri, la 13 ianuarie 1918, ministrul Constantin Diamandi, împreună cu personalul ambasadei române din Petrograd au fost arestați. Din fericire pentru ei un secretar al Legației Române (Ambasadei Române) a reușit sa scape și să alerteze ambasada Franței, iar aceasta a anunțat celelalte ambasade. Mai multi diplomați s-au adunat la sediul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
guvernul de la Petrograd ca fiind ostil statului rus. Ca reacție la hotărârea Consiliului de Ministri, la 13 ianuarie 1918, ministrul Constantin Diamandi, împreună cu personalul ambasadei române din Petrograd au fost arestați. Din fericire pentru ei un secretar al Legației Române (Ambasadei Române) a reușit sa scape și să alerteze ambasada Franței, iar aceasta a anunțat celelalte ambasade. Mai multi diplomați s-au adunat la sediul ambasadei S.U.A. unde fără a mai aștepta instrucțiuni de la guvernele lor, au semnat o notă prin
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
reacție la hotărârea Consiliului de Ministri, la 13 ianuarie 1918, ministrul Constantin Diamandi, împreună cu personalul ambasadei române din Petrograd au fost arestați. Din fericire pentru ei un secretar al Legației Române (Ambasadei Române) a reușit sa scape și să alerteze ambasada Franței, iar aceasta a anunțat celelalte ambasade. Mai multi diplomați s-au adunat la sediul ambasadei S.U.A. unde fără a mai aștepta instrucțiuni de la guvernele lor, au semnat o notă prin care își exprimau solidaritatea cu ministrul României și solicitau
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]