9,833 matches
-
totul aparte, fie ei filozofi de primă mărime, fie comentatori devotați. Sursa principală a acestor dificultăți o constituie probabil faptul că Wittgenstein a scris acest text urmărind doar propria sa lămurire. Spre deosebire de acele cărți de filozofie scrise fie pentru o audiență largă, fie pentru o categorie restrânsă de cititori, Tractatus-ul nu pare să fie o scriere adresată unui anumit public. Ceea ce autorul recunoaște în mod indirect. „Cuvântul înainte“ începe astfel: „Această carte va fi poate înțeleasă de acela care a gândit
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în mod repetat, în expuneri adresate unei audiențe științifice sau publicului mai larg, că descoperirea „naturii reale“ a fenomenelor fizice nu este un obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al numeroaselor sale lucrări despre subiecte de cel mai larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru literatură.) Scriitor cu mare audiență și mare succes, Russell a fost, totodată, până la adânci bătrânețe un susținător activ al cauzei celor nefericiți și neîndreptățiți. Albert Einstein era probabil singurul dintre contemporanii lui Russell care s-a bucurat de o reputație asemănătoare. I-a apropiat aspirația
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
destul de frivolă. Persoane apropiate erau neplăcut surprinse de tendința lui Russell de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell însuși admitea că nevoia de a câștiga bani prin scris, după ce în timpul războiului își pierduse poziția la
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
comunicării didactice în afara respectării normelor de ordin logic, sintactic sau în afara înțelegerii semnificațiilor unităților de învățare sau intervențiilor educative. Dacă în modernism accentul comunicării didactice era pus pe conținutul didactic și pe contextul producerii sale, în postmodernism accentul cade pe audiență/elevi și pe interpretare, în sensul (re-)construirii cunoștințelor. Importantă este viziunea asupra elevului ca subiect al propriei sale formări, la care se adaugă rolul comunicării didactice ca intervenție semnificantă. Impactul unei comunicări didactice eficiente pe parcursul anilor de studiu se
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
niciodată înainte, astfel încât acesta să aibă o dovadă pentru superiorii săi privind aceste apariții.“ Regina Ana nu a uitat ajutorul dat de fratele Fiacre și, șase ani mai târziu, l-a invitat la palat, iar când acesta a intrat în audiență, i s-a adresat:„Nu am uitat faptul că ai reușit să obții mila binecuvântatei Fecioare, care mi-a dat un fiu. Am un tablou în care este reprezentat în fața Maicii Domnului, oferindu-i acesteia coroana și sceptrul său“ (trad
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de un companion, care era prezent douăzeci și patru de ore, șapte zile din săptămână. Asemeni secretarilor miniștrilor, sufleurilor de la teatru, ordonanțelor ofițerilor, scutierilor cavalerilor, valetul regelui devine o persoană indispensabilă.„ El era cel care transmitea toate ordinele și mesajele secrete, intermedia audiențele neluate în seamă și pe care le introducea regelui, scrisorile ascunse ale regelui și de rege “. Memorialistul Saint Simon recunoaște că o serie din informațiile secrete privind intrigile de la curte le-a obținut prin intermediul unui personaj misterios, pe care îl
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Consiliile extraordinare se întruneau de două ori pe lună, în funcție de problemele care apăreau. în timpul consiliilor se făcea o excepție de la etichetă și miniștrii aveau dreptul să se așeze în fața regelui. Joia nu se ținea nici un consiliu, această zi fiind rezervată audiențelor particulare, în special arhitecților palatului și grădinarilor. Vinerea era dedicată confesorului său pe care îl reținea cât timp considera că este necesar. Uneori se confesa până la ora prânzului. Cu toate că regele utiliza cabinetul regal, mai ales pentru consiliile de stat, acesta
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
erau invitați niciodată ambasadori sau vizitatori de grad înalt din străinătate:„La Marly nu dorea să se respecte nici cel mai mic ceremonial. Nici ambasadorii, nici alți trimiși speciali nu aveau permisiunea de a veni aici; nu a primit niciodată audiențe; nu era etichetă, iar oamenii erau într-un talmeș-balmeș. În exterior regele a permis tuturor bărbaților să poarte pălării; iar în sufragerie, toată lumea, chiar și căpitanii, locotenenții și sublocotenenții avea permisiunea să stea jos. Acest obicei mă dezgusta atât de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
povestea unei anumite doamne din înalta societate, a cărei identitate nu a fost niciodată descoperită. Aceasta descoperă că este însărcinată tocmai când urma să sosească soțul său, plecat la război vreme de un an. Disperată, i-a solicitat Regelui o audiență secretă invocând că trebuie să discute cu el una dintre cele mai arzătoare probleme din lume. Audiența i-a fost acordată și i-a spus Regelui că a venit să ceară sfatul autorității celei mai în măsură să o ajute
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
că este însărcinată tocmai când urma să sosească soțul său, plecat la război vreme de un an. Disperată, i-a solicitat Regelui o audiență secretă invocând că trebuie să discute cu el una dintre cele mai arzătoare probleme din lume. Audiența i-a fost acordată și i-a spus Regelui că a venit să ceară sfatul autorității celei mai în măsură să o ajute din întreaga Franță. Regele a mustrat-o pentru complicațiile în care a intrat și a sfătuit-o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de singurătate și vom ști cum să ne menținem singuri plenitudinea emțiilor pozitive; • o mai mare putere de convingere când solicităm ceea ce dorim, deoarece știm să apreciem corect intensitatea stărilor emoționale pentru a ne întări mesajul și a ne atrage audiența; • capacitatea de a ne asuma riscuri mai mari; • legarea unor prietenii, dorite și necesare, deoarece ne putem gestiona teama ce însoțește adesea primul contact sau sentimentul de vinovăție pentru anumite dificultăți, nesincronizări, ratări sau dezamăgiri ale așteptărilor; • capacitatea de a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Sănătății; iar România prin inestimabilul tezaur natural de care dispune, cu peste 3600 de specii de plante medicinale, se află printre cele mai bogate țări ale lumii și totodată, printre țările În care medicina naturistă capătă o tot mai mare audiență. Adresându-se unui public larg, "Leacurile..." au și un scop educativsanitar, de a contribui la alcătuirea unei farmacii de casă, În vederea folosirii unor plante medicinale În caz de Îmbolnăviri ușoare, fiind mai utile și la Îndemână decât administrarea diferitelor medicamente
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la baza constituirii instituției din 183489. În toată luna februarie 1894 au continuat agitațiile, ceea ce a făcut ca pe 1 martie 1894 prelegerea lui Elisée Reclus, care totuși s-a ținut în cele din urmă, să se desfășoare în fața unei audiențe semnificative (550 de persoane se aflau înăuntru, iar alte 500 în afara sălii de conferința)90. În fine, pe 12 martie 1894 profesorii și studenții dizidenți au decis fondarea unei noi universități, ce purta în mod oficial numele de Școală Liberă
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cărți, cursuri ș.a. De cele mai multe ori, standardele, normele și procedurile sunt tratate laolaltă, dar nu este cea mai inspirată idee, fiindcă tratarea separată a lor este justificată de următoarele argumente: • fiecare dintre ele servește unei funcții diferite și are propria audiență; chiar și distribuția lor fizică este mai lejeră; • controalele securității pe linia confidențialității sunt diferite pentru fiecare tip de politică; • actualizarea și întreținerea politicii ar deveni mai anevoioase, prin prisma volumului documentației, dacă s-ar trata nediferențiat. Standardele Standardele specifică
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituției. În conformitate cu prevederile legii, sunt considerate informații publice: • actele normative privind organizarea și funcționarea autorităților sau instituțiilor publice; • structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare și audiențe al instituțiilor; • numele persoanelor din conducerea autorității sau instituției publice; • coordonatele de contact; • sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil; • programele și strategiile proprii; • lista documentelor de interes public; • lista categoriilor de documente obținute și/sau gestionate potrivit legii; • modalitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atentează la sănătatea noastră", se dădea cuvântul asociațiilor de locatari și cetățenilor, se recomanda ce trebuie făcut „pentru un oraș curat și civilizat" etc. Erau interesante și rubricile: breviar juridic, Bârladul în presa vremii (Din „Vocea Tutovei"-1942), programul de audiențe al autorităților, jocuri de cuvinte, anunțuri ș.a. Semnau: Gelu Tănase, Ion Chirvasă, Georgeta Florența, Cezar Emilian, Gh. Topor, prof. Toni Iosipescu, Teodor Stupu, prof. Iulian Arhire, Nica Andronache, ing. Viorel Neagu, pr. Costică Blănăru, Valentin Guzgan. Periodicul are o ilustrație
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
net calitativă, atât a conținutului, cât și a tematicii. Se poate spune că ambele publicații de joi se află într-o benefică întrecere ce se revarsă asupra cititorului. Urmăresc și revistele în limba română „Minimum" este o revistă cu multă audiență la public. La „Revista mea" apreciez îndeosebi editorialul bine scris și la obiect, rubrica prezentată rubrica de literatură. Dar aș propune conducerii revistei să nu publice fragmente de roman, cu urmări în numerele viitoare. La „Orient Expres" apreciez articolele documentare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
asistenței sociale în susținerea persoanelor cu tulburări mentale - Hanibal Dumitrașcu Suportul social și starea de sănătate - Iulia Mardare Legislație Elevii: între familie, școală și televizor - Ioan Drăgan Mass-media electronică și violența în televiziune - Poliana Ștefănescu Copiii și televiziunea. Studiu de audiență - Adriana Ștefănel Mediatizarea consumului de alcool, a tutunului și a drogurilor în programele televizate - Maria Livia Ștefănescu Metodologie - Planul de servicii - Emilia Chițu, Florin Lazăr Dicționar Eveniment științific Apariții editoriale SUMMARY Romanian employment policies - Eugen Blaga Policies for Roma - Mariea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
program unitar de cercetare vizând evaluarea modului în care televiziunea restructurează tripticul marilor agenți ai socializării: școala, familia și mass-media. Liantul ideatic al celor două proiecte - unul având ca obiect evaluarea conținuturilor violente ale programelor de televiziune, iar celălalt analiza audienței și receptării programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelesul unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții devin și la noi prima generație care, fizic și simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de programe, pe genuri de emisiuni). 3. Cum receptează copiii și adolescenții programele audiovizuale, mai ales de televiziune, pornind de la premisa că, în mare, văd aceleași programe (80% dintre programele vizionate de minori sunt destinate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
se crede îndeobște, după cei doi indicatori de bază (procentajul emisiunilor conținând violență și numărul secvențelor violente pe oră), ponderea violenței este mai scăzută în programele TV nord-americane, comparativ cu cele franceze (oarecum reprezentative pentru Europa), îndeosebi în orele de audiență ridicată, și cu cele canadiene. Tabelul 1. Scene violente. Comparație Franța, Canada, SUA (19993-1994; 1995), România (2004) (%) S.U.A ROMÂNIA FRANȚA CANADA Ansamblul rețelelor Canale private Canale publice Canale private Canale publice Rețele private Rețele publice Secvențe violente pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
PRO TV, Antena 1, Prima TV): EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 1. Frecvența schemelor de violență în intervalul prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce îi include și pe copii și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prime-time Se constată o densitate foarte ridicată a scenelor de violență în cele două intervale orare (cum arată studiile de măsurare a audienței copiilor și adolescenților), în care prezența copiilor și a adolescenților în fața micilor ecrane înregistrează cote mari de audiență (sunt orele de funcționare preferată a „televiziunii familiale” și de reunire a „marelui public” ce îi include și pe copii și pe adolescenți). Alte date sunt, de asemenea, importante: după 1993, conform evaluărilor bianuale efectuate de G. Gerbner în cadrul Cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ales ale echipei americanului G. Gerbner) - care este susținută și de studiile echipei noastre - constă în demontarea argumentului (cu care se apără radiodifuzorii și programatorii) că gustul și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și nonviolente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]