9,865 matches
-
stins fără urmași, o dată cu moartea Mariei Cîrcoaia. Prin Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, prin Toader Iurașcovici, prin Grigorie Iurașcovici și prin Nicoară, nepotul lui Iurașco, mai bine de două secole, nici un urmaș n-a primit numele de Iurașco, nici la botez, nici ca nume de familie. Dacă urmărim familia lui Luca Arbore, fiii și nepoții săi au fost tăiați, în luptele politice. Totuși, numele de familie, Arbore, s-a perpetuat, pentru că nepoți și strănepoți de-ai fetelor lui Luca Arbore au
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acolo de boier astupau gura Donțului și deschideau inima Paraschivei, așa că toți trei deveneau fericiți. În legătură cu cadourile, Paraschiva Donțului a lansat, printre fetele ei, o poveste, care a trecut și la nepoți. Matei Eminescu, într-o scrisoare trimisă lui Corneliu Botez, repetă acea poveste, cum că, după tratatul de la Adrianopole (1829, sept.), un rus, Jeltuhin, general de intendență, ar fi trecut iar pe la Sarafinești și i-ar fi adus Donțului patru valuri de pînză de borangic, lui Iurașcă o pușcă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
masiv, care a trecut în zestrea Ralucăi. "Și continuă Matei Eminescu de cîte ori o punea mama la gît, amintea că e adusă din Țarigrad și dată mamei sale, de generalul Jeltuhin 68. În altă scrisoare, trimisă tot lui Corneliu Botez, unde e vorba de portretul mamei sale, Matei Eminescu mai adaugă: Colierul de aur de la gît e acela adus bunică-mia de generalul Jeltuhin, iar briliantele de la cercei și inelele sunt de la Donțu. Tata le-a dat unui giuvaergiu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente de arhivă, a arătat, la judecătoria din Botoșani, în acei ani, următorul personal: În 1839 era prezident Mihalache Holban, căminar, pînă în martie, apoi Petrachi Asachi, agă, iar ca asesori, Dimitrie Botez și Gheorghe Senjorj, și tot ca asesor a apărut, în cursul anului, Mihalache Gherghel, căminar. În 1840, era prezident N. Vîrnav, ca asesori erau Mihai Dabija și Gh. Senjorj, iar director, Costache Bobeică, clucer 78. Probabil să mai fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de florini cheltuiți de Aglaia și Harieta la băile de la Teplitz, care sumă echivala cu venitul total al Ipoteștiului pe doi ani, plus călătoria lui Eminovici la Praga, ca să-și găsească fetele, apoi banii trimiși, după moartea lui Șerban, apoi botezul și cumătria unui copil al Aglaiei, apoi cheltuielile cu boala Ralucăi, fără a mai pune la socoteală cheltuielile casei. După atîtea cheltuieli, unele făcute nechibzuit, bătrînul Eminovici a rămas fără nici un ban. La 28 iulie 1876, deci înainte de moartea Ralucăi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
comuna Cucorăni, a fost de față, la Ipotești, și a verificat decesul, pentru eliberarea actului de înmormîntare 257. Despre cauza morții, s-a spus, "cu probabilitate", că ar fi fost paralizia pulmonară. Mai de crezut este cauza data de Corneliu Botez: "Afecțiune genito urinară, de care bătrînul suferea de mai mult timp". (Omagiu, pag. 33.). Această cauză rezulta și din mărturia lui Dumitru Gireadă, care locuia peste drum de Eminovici. Eminovici o murit în casa din ogradă, în fosta odaie a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1975, pag. 156-163. 22. Eminescu și Bucovina (citat), pag. 14-15. 23. LECA MORARIU, Note pentru o monografie, în vol. Eminescu și Bucovina, op. cit., pag. 156. 24. IDEM, ibidem, pag. 163. 25. Omagiu lui Mihail Eminescu, 1909, pag. 49-53. 26. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu (citat), pag. 54, 55. 27. T. V. ȘTEFANELLI, op. cit., în volumul Eminescu și Bucovina, (citat) pag. 114. LECA MORARIU, ibidem, pag. 165. 28. "Progresul" anul I, nr. 7, luni 11 martie 1863 (Foaia publicațiilor oficiale din resortul Curții
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
literară", anul VI, nr. 46, joi 22 noiembrie, 1973, pag. 7. 57. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS. vol. IV, pag. 392 (din poezia Urît și sărăcie). 58. IDEM, ibidem, vol. III, pag. 327-333, vezi și MIHAI EMINESCU, Poezii ediția C. BOTEZ, Editura Cultura națională, 1933, pag. 534 și 536. 59. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. V, pag. 48. 60. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 69; vol. V, pag. 58. 61. IDEM, ibidem, vol. I, pag. 465-466 și pag. 504. 62
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cumnata ei, Emilia Humpel, în "Convorbiri literare", pe ianuarie-mai, 1937, pag. 21. 256. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 185. 257. O copie corectă, la AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare, pag. 93-94. În copia scoasă de CORNELIU BOTEZ, pentru Omagiu, pag. 33, data morții e greșită. În loc de 8 ianuarie, el a pus, din fugă, 19 martie, 1884, pe care LECA MORARIU a considerat-o corectă, în "Glasul Bucovinei", anul V, 1922, nr. 1 pag. 156 și, astfel, greșeala
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
D-rei Cornelia Emilian, la I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 190, 191, 193. 274. Ibidem, pag. 219. 275. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, dosarul 14/188. Sunt 68 de semnături, pe petiție, nu 60, cum a scris Corneliu Botez. 276. "Curierul român" de vineri 29 mai 1887, pe prima pagină, și scrisoarea lui A. C. CUZA către IACOB NEGRUZZI, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 313. 277. "Curierul român" de vineri 5 iunie 1887, pe pagina a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și 218. 306. IDEM, ibidem, vol. IV, pag. 257. 307. Arhivele Statului Iași, Fondul autentic, Tribunalul Iași, Secția a III-a, pachetul nr. 538, Actul nr. 2405, din 12 oct. 1888. 308. GEORGE MUNTEANU, Hyperion I, pag. 341. 309. CORNELIU BOTEZ, în Omagiu lui Mihail Eminescu, 1909, pag. 72. 310. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunalul Iași, Acte autentice, secția a III-a, pachetul 543, pe luna martie, 1889, Actul cu nr. 743, din 22 martie, 1889. 311. AUGUSTIN Z. N. POP
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1889, Actul cu nr. 743, din 22 martie, 1889. 311. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 95. 312. "Curierul român" Botoșani, joi 19 oct. 1889. 313. GEORGE MUNTEAN, în Caietele Mihai Eminescu I, București, 1972, pag. 277. 314. CORNELIU BOTEZ, Omagiu, 1909, pag. 40. 315. Amintiri despre Eminescu, Edit. Junimea, Iași, 1971, pag. 94. 316. Arh. St. Botoșani, Fond Tribunalul Transcripții, 1890, vol. I, fila 193-197, actul 133. INDICE DE NUME (selectiv) A Agafton, mănăstire, 60, 72, 74, 81, 82
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
161, 162, 163, 165, 169, 267 Blanchin, 132 Blăjan, Olimpiu, 164 Bobeica, Costache, 13, 40, 100 Bodnărescu, Samson, 154, 199, 270 Bogdan, Alexandru, 136, 189, 192, 212 Bogdan-Duică, Gh., 136, 189, 192 Boldur-Lățescu, Teodor, 248 Bolintineanu, D., 25, 148, 185 Botez, Corneliu, 11, 12, 26, 69, 73, 235, 274 Botoșani, 9, 10, 11, 13, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 25, 27, 28, 31, 37, 39, 40, 47, 60, 68, 70, 71, 72, 73, 80, 81, 82, 83, 89, 91, 94
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă, Demonul om născut sub zodia apocalipsei: Din pântecul de mamă poale-n brâu,/ demonul făt iese în lumină,/ vânăt de ciudă se răspândește în lume/ A scăpat de înec la botez/ Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă pieirea a tot ce e bun pe pământ/ Pe cei vrednici i-alungă, iar cel/ ce-nvârtește sapa și plugul/ (povești de demult)/ e lătrat și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
marca Șerban Axinte sunt totuși demne de semnalat: "Rezum această boală/ printr-un mare piron/ înfipt în nebunia mea.// Acesta poate fi singurul meu răspuns./ O revanșă a celor câteva zeci de ciocane,/ o adevărată zestre carnală a binelui/ după botezul absolutizant al destinului". Pragurile Apeiron (Editura Outopos, Iași, 1999) este deja un pas înainte. Dacă nu i-au atenuat cu totul impulsul livresc, greu de controlat înainte, contactele biografice și culturale făcute în cei trei ani care s-au scurs
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care sunt acești dușmani nici naratorul (victima) nu știe. Femeie instruită (este arhitectă), Matilda cade periodic sub puterea acestui rău incontrolabil și atunci femeia tandră și atrăgătoare devine de nerecunoscut: dă un spectacol lamentabil în fața familiei reunite cu ocazia unui botez, își lovește soțul și sparge, spumegând de furie, niște frumoase vitralii. „Știu - justifică ea în stilul eroilor dostoievskieni - eu am în mine și ceva grosolan”, însă căința e scurtă și, după oarecare timp, violența și grosolănia pun din nou stăpânire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în limba maghiară din literatura română clasică și contemporană. Este prezent în paginile revistelor „Utunk”, „Művészet”, „Korunk”, „Új Élet”, „Igaz Szó”, „Művelődési Útmutató” cu traduceri din poezia scrisă de Florența Albu, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Radu Boureanu, Ion Brad, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Traian Coșovei, Ion Crânguleanu, Dan Deșliu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
și una de nopți (vol. 2), traducere de H. Grămescu și D. Murărașu, Editura Minerva, București, 1971 (n.t.). Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni, traducere de Pericle Martinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 (n.t.). Gustave Flaubert, Doamna Bovary, traducere de Demostene Botez, Editura Eminescu, București, 1983 (n.t.). Balzac, Crinul din vale, traducere de Lucia Demetrius, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967 (n.t.). Albert Beguin, Sufletul romantic și visul. Eseu despre romantismul german, traducere de Dumitru Țepeneag, Editura Univers, București, 1998
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și dezbaterile, 1900-1901; V. Cristeanu, „Din valurile vieței”, „Revista literară”, 1901, 18; G.I. Ionnescu-Gion, [„Amor criminal”], U, 1902, 33; A.D. Xenopol, „Din valurile vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1902-1903; Titu Maiorescu, „Tribunul poporului”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1903-1904; Botez, Scrieri, 265-272; G.C. Ionescu-Șișești, „Măria sa, Ogorul”, R, 1908, 9; P. Partenie, „La gura văiei”, R, 1908, 9; Mihail Dragomirescu, „Magistrații noștri”, CVC, 1909, 1; M. C. [Mihai Carp], „Povestirile lui moș Iftimie Hârobor”, VR, 1911, 5; A.R., „Orfanii neamului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
cognitive). Personalitatea lui Alain corespundea impulsului motivațional de autoafirmare (elevii harnici, conștiincioși învață din dorința de a se afirma). 8. Tendințe în filosofia educației 1. ED. SPRANGER, Zur Theorie des Verstehens und zur geisteswissenschaftlichen Psychologie, apud M. RALEA și CONST. BOTEZ, Istoria psihologiei, Editura Academiei, București, 1958, p. 552. 2. Ed. Spranger și a expus ideile pedagogice în numeroase lucrări din care reținem: Lebensformen (Formele vieții), 1911; Kultur und Erziehung (Cultură și educație), 1919; Psychologie des Jungendalters (Psihologia tineretului), 1924; Pädagogische
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
273, 291 BLONSKI, P. P., 111, 112 BLUM, E., 18 BOBOC, AL., 287 BODE, B. H., 95, 96 BOGDAN-DUICĂ, GH., 76, 277 BOLLNOW, O. P., 191-194, 288 BOLOGA, L., 279 BON, D. LE., 291 BONTAȘ, I., 262 BORCA, I., 262 BOTEZ, C., 280 BOTKIN, J. W., 266, 295 BOURDIEU, P., 225, 226, 230, 290 BOUTROUX, EM., 16 BOVET, P., 60, 85, 203 BOWLES, S., 227, 228, 230, 290 BÖHM, W., 53 BRAMELD, TH., 200, 288 BRANDZA, EM., 126, 154-156, 284 BRATU
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
introd. trad., Sibiu, 1943, Hippias Maior, pref. trad., Sibiu, 1943, Symposion, pref. trad., București, 1944, Sofistul, pref. trad., Sibiu, 1945, Scrisorile. Dialoguri suspecte. Dialoguri apocrife, introd. trad., București, 1996; Aristofan, Norii, București, 1924; ed. București, 1955 (în colaborare cu Demostene Botez), Păsările, Arad, 1926, Plutus, Sibiu, pref. trad., 1944; Lucian din Samosata, Dialogurile morților și dialogurile zeilor, pref. trad., București, 1924, Dialoguri și conferințe, introd. trad., București, 1925 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Euripide, Bacantele. Alceste. Ciclopul, pref. trad., București, 1925
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
cu Elefterie Bezdechi), Statul atenian, pref. trad., București, 1946; ed. 2, Iași, 1992, Metafizica, îngr. și introd. Dan Bădărău, București, 1965; ed. București, 1996; Thomas Morus, Utopia, București, 1958 (în colaborare cu Elefterie Bezdechi); Erasmus, Elogiul nebuniei, introd. C. I. Botez, București, 1959. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 542; N. I. Herescu, Pentru clasicism, Craiova, 1937, 62; Speranția, Figuri, 87-95; Lascu, Clasicii, passim; Mircea Muthu, Ștefan Bezdechi, RITL, 1988, 1-2; Dicț. esențial, 82-84. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
de educare religioasă care stimulează studierea materialului, cultivă stăpânirea de sine și satisface nevoia de afirmare în comunitate. Alegerea unor tineri în comitetele de conducere ale unităților de cult, organizarea cursurilor speciale de studiu biblic pentru tinerii care candidează la botez. Numai cultele neoprotestante înregistrează o creștere a numărului de copii și tineri atrași la viața de cult, creștere datorată, în primul rând, natalității ridicate în familiile de neoprotestanți și, în al doilea rând, pierderea credinței este minimă, iar în al
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
fostului preot greco-catolic L.S. din comuna C. față de care organele locale ale Sfatului nu au putut lua nici o măsură nefiind salariat al Statului. L.S. este unul dintre acei care mai întreține și astăzi legături cu cei rămași credincioși greco-catolici, săvârșește botezuri și slujbe religioase noaptea în case particulare, lucru ce nu-i cade în competență nemaifiind preot. Se exprimă în public ca oamenii să nu-și lepede credința, deoarece în curând lumea va scăpa de comuniști și altele de soiul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]