10,836 matches
-
Română cu gradul de sublocotenent. Avansează treptat pe scara ierarhică: căpitan (1893), maior (1899), locotenent-colonel (1908). În perioada 1908-1911, lt.col. Ioan Dragalina a fost comandant al Școlii Militare de Infanterie din București. La începerea Primului Război Mondial avea gradul de general de brigadă și comanda Comandamentul 3 teritorial. Pentru meritele dovedite în ridicarea nivelului știintific al școlii, pentru ordinea și disciplina instituită în învățământul militar, Ioan Dragalina este decorat cu Ordinul Steaua României, clasa V-a. În aprilie 1911 Ioan Dragalina este avansat
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
a. În aprilie 1911 Ioan Dragalina este avansat colonel și numit comandant al Regimentului 34 din Constanța. În această perioadă, a fost decorat cu Ordinul Coroana României, clasa IV-a. În anul 1915 este avansat la gradul de general de brigadă. În perioada neutralității României (1914-1916), s-a ocupat cu realizarea de lucrări de fortificații pe Valea Prahovei. În anul 1916, înainte ca România să intre în Primul Război Mondial de partea Aliaților, Dragalina a fost numit comandant al Diviziei I
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
Emil Constantinescu, îi conferă Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler. Reîntors în România, este promovat ca Șef al Direcției Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din MApN (2000-2004). Corneliu Dobrițoiu a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) începând cu 1 decembrie 2002 și apoi la gradul de general-maior (cu 2 stele) începând cu 1 decembrie 2004. Urmează apoi cursurile pentru ambasadori și generali ale Colegiului NATO din Roma (Italia), pe care le absolvă în
Corneliu Dobrițoiu () [Corola-website/Science/304799_a_306128]
-
postacademic superior (octombrie 1963 - septembrie 1964). După absolvirea Școlii de ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (mai 1949) și apoi la cel de locotenent (decembrie 1949), fiind numit în funcția de comandant de pluton, companie și batalion în Brigadă 9 Tancuri (1949-1950). Timp de doi ani urmează cursurile Academiei Militare, după care este avansat la gradele de locotenent major (iunie 1952) și căpitan (decembrie 1952) și numit că locțiitor pentru blindate, tancuri și mecanizate al comandantului Corpului 38 Armata
Vasile Milea () [Corola-website/Science/304805_a_306134]
-
asemenea verificări. Au fost făcute niste notițe de birou, care au ajuns, într-o formă care nu s-a putut stabili, în mass-media" . La data de 18 aprilie 2008 președintele Traian Băsescu l-a înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) . La data de 12 ianuarie 2017 a fost suspendat din funcția de prim-adjunct al șefului SRI, de către directorul civil al SRI, Eduard Hellvig, în urma dezvăluirilor făcute de fostul parlamentar Sebastian Ghiță, referitoare la faptul că acesta
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații, nominalizarea sa de către președintele României fiind confirmată prin votul camerelor reunite ale Parlamentului. Colonelul (r) Alexandru-Radu Timofte din Ministerul de Interne a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) în rezervă la 29 noiembrie 2001 . El a obținut titlul de doctor în securitatea națională la Academia de Poliție din București la data de 25 august 2004, cu teza de doctorat intitulata " Originile și mărirea, declinul și
Radu Timofte () [Corola-website/Science/304811_a_306140]
-
combaterea crimei organizate (2000-2004), antiterorism (2002-2003) și apoi protecție internă (2003-2004). Urmează în această perioadă o serie de programe de pregătire specifică organizate de servicii partenere euro-atlantice (2000-2003), în urma cărora este înaintat la gradul de colonel (2002) și general de brigadă - cu o stea (2004). După o scurtă perioadă (2004-2005), în care a fost șef direcție generală (contraspionaj și protecție internă), generalul Silviu Predoiu a fost numit la data de 18 noiembrie 2005 în funcția de adjunct al Directorului Serviciului de
Silviu Predoiu () [Corola-website/Science/304818_a_306147]
-
războiul polono-sovietic a fost un conflict în care mobilitatea cavaleriei a jucat un rol decisiv. Polonia a recunoscut avantajele mobilității, dar nu s-a dovedit dornică să investească masiv în noile invenții militare scumpe și netestate în luptă. În schimb, brigăzile cavaleriei poloneze erau folosite ca infanterie călare și, în timpul conflictului cu Germania, a înregistrat anumite succese limitate în luptele cu infanteria și cavaleria germane. Forțele aeriene poloneze erau net inferioare "Luftwaffe" german, deși, contrar unei păreri foarte răspândite, nu a
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
n. 14 iulie 1822, satul Prilipeț, județul Caraș-Severin; d. 16 iulie 1895, Caransebeș) a fost o personalitate de seamă a Banatului secolului al XIX-lea, militar de carieră român în armata habsburgică, care a avansat până la gradul de general de brigadă al Armatei Comune și politician, membru al Dietei Ungariei. Traian a fost un fiu ieșit din popor, dintr-o familie de grăniceri și țărani. Tatăl lui, tot cu prenume Traian, a fost sergent în administrarea regimentului de graniță valaho-ilir din
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
noiembrie 1866 a fost desemnat șef al Statului Major al Comandaturii Generale din Zagreb. În sfârșit a fost brigadier-colonel, mai întâi al diviziei de trupe nr. 13, apoi din octombrie 1869, al diviziei nr. 22. A fost numit general de brigadă la 30 aprilie 1870 (rangul de la 11 mai 1870) și comandant al brigăzii k.u.k. nr. 12 din Cracovia. A intrat la pensie pe ziua de 1 noiembrie 1872. După pensionare ca general s-a stabilit la Caransebeș și
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
Zagreb. În sfârșit a fost brigadier-colonel, mai întâi al diviziei de trupe nr. 13, apoi din octombrie 1869, al diviziei nr. 22. A fost numit general de brigadă la 30 aprilie 1870 (rangul de la 11 mai 1870) și comandant al brigăzii k.u.k. nr. 12 din Cracovia. A intrat la pensie pe ziua de 1 noiembrie 1872. După pensionare ca general s-a stabilit la Caransebeș și s-a dedicat activității politice de emancipare a românilor bănățeni. A susținut înființarea
Traian Doda () [Corola-website/Science/304868_a_306197]
-
000 lei, iar până la intrarea României în război la 838.841.215 lei. Conform planului de mobilizare, România putea mobiliza cinci corpuri de armată (15 divizii, dintre care zece active si cinci de rezervă), două divizii de cavalerie și cinci brigăzi de călărași; în total, o forță de 301 de batalioane (cu 260 de mitraliere); 99 de escadroane (cu 22 de mitraliere) si 227 de baterii (din care două de obuziere grele și nouă de asediu), cu un efectiv total de
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
în Transilvania. Armata 3, cu un efectiv total de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Comandant al Armatei 3 era generalul de divizie Mihail Aslan iar comanda diviziilor era asigurată de: general de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă), contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Comandant al Armatei 3 era generalul de divizie Mihail Aslan iar comanda diviziilor era asigurată de: general de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă), contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski), format din o
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
luptă de-a lungul frontierei, astfel: Comandant al Armatei 3 era generalul de divizie Mihail Aslan iar comanda diviziilor era asigurată de: general de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă), contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite de Corpul 47 Armată rus (comandant - generalul A.M. Zaloncicovski), format din o divizie de infanterie și o divizie de cavalerie
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
va mai ataca în acest punct, lăsând pentru apărarea defileului Jiului forțe total insuficiente. „"Cu masa formidabilă a patru divizii de infanterie, Falkenhayn reușise să rupă linia frontului român, într-un loc unde garda era ținută de trupele unei biete brigăzi."” La rândul său șeful de stat major al Misiunii Militare Franceze, colonelul Victor Petin arăta că "„lovitura a fost dură și neașteptată. Comandamentul român nu s-a gândit că la numai zece zile de la un eșec răsunător va reîncerca aceeași
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
compromis de viscolul puternic care a blocat trecătorile începând cu ziua de 14 noiembrie 1916. Bătălia de la Sibiu s-a desfășurat între 26-29 septembrie 1916, în ea fiind angajate forțele Corpului 1 Armată român (Diviziile 13 și 23 infanterie și Brigada 1 cavalerie) și forțele Armatei 9 germane (Corpul 39 rezervă și Corpul Alpin). Corpul 1 Armată român ocupa un front de 55 de km la sud - sud-est de Sibiu, pe aliniamentul Racovița-Avrig-Săcădat-Cașolț-Gura Râului, cu flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
flancurile sprijinite pe Munții Făgăraș la est și Munții Cibin la vest. Marile unități ale corpului erau dispuse astfel: Divizia 13 infanterie între Avrig și Dealul Gregori (23 km), Divizia 23 infanterie între Cașolț și Gura Râului (22 km) și Brigada 1 Călărași în zona Avrig. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțele principale ale Armatei 9: Corpul 39 rezervă cu trei divizii de infanterie - 76 rezervă, 187 germană și 51 honvezi - și Corpul Alpin. Bătălia de la Sibiu nu a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Munților Carpați pe „cel mai scurt drum spre București”. Forțele române erau reprezentate de elemente ale Armatei 2 respectiv Corpul 1 Armată care ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
de elemente ale Armatei 2 respectiv Corpul 1 Armată care ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu) în flancul drept și Divizia 21 Infanterie (comandant general de brigadă Dimitrie Lambru) în flancul stâng. Ambele divizii făcuseră parte din gruparea de forțe destinată operației de la Flămânda și fuseseră aduse pentru a înlocui resturile Diviziei 4 care se retrăseseră în debandadă după pierderea bătăliei de la Brașov. După cum arăta istoricul Constentin
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
din zona Bran-Câmpulung s-a desfășurat între 8-23 octombrie 1916 și a avut ca rezultat anihilarea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin Culoarul Rucăr-Bran. Forțele române erau reprezentate inițial din Divizia 22 Infanterie (comandant general de brigadă Aristide Razu) proaspăt intrată în dispozitiv de luptă după sosirea din zona operației de la Flămânda. Acesteia avea să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
22 Infanterie (comandant general de brigadă Aristide Razu) proaspăt intrată în dispozitiv de luptă după sosirea din zona operației de la Flămânda. Acesteia avea să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Forțele germane erau formate din trupele Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie germană și Brigada 8 Munte austro-ungară) comandate de generalul Curt von Morgen. Planul german prevedea executarea unei lovituri frontale cu
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Forțele germane erau formate din trupele Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie germană și Brigada 8 Munte austro-ungară) comandate de generalul Curt von Morgen. Planul german prevedea executarea unei lovituri frontale cu Divizia 76 Infanterie concomitent cu o manevră de învăluire dinspre vest executată de Brigada 8 Munte austro-ungară. Pe de altă parte, ordinul dat
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie germană și Brigada 8 Munte austro-ungară) comandate de generalul Curt von Morgen. Planul german prevedea executarea unei lovituri frontale cu Divizia 76 Infanterie concomitent cu o manevră de învăluire dinspre vest executată de Brigada 8 Munte austro-ungară. Pe de altă parte, ordinul dat forțelor române de către comandantul Armatei 2, generalul Averescu, cerea opunerea unei rezistențe puternice, precizând imperativ că: "Retragerea de pe pozițiunile actuale nu se va face decât prin ordine; ea se va executa
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
s-a desfășurat între 16 octombrie-26 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat blocarea încercării Armatei 9 germane de a trece Carpații pe văile Oltului și Topologului. Forțele române erau reprezentate de unități ale Corpului 1 Armată (comandant general de brigadă David Praporgescu), care ocupau un dispozitiv de luptă centrat pe râul Olt, cu Divizia 13 Infanterie (comandant general de brigadă Gheorghe Sănătescu) în flancul stâng și Divizia 23 Infanterie (comandant colonel Traian Moșoiu) în flancul drept. Suplimentar, Brigada 1 Călărași
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]