10,290 matches
-
satul Huta, obținându-se rezultate deosebite în stingerea focului, spre marea satisfacție a locuitorilor care l-au felicitat pe șeful de formație Ioan Hotcă, acum veteran. În urma unor rezultate bune obținute la o serie de intervenții și concursuri pompieristice, formația civică de pompieri a obținut steagul de fruntaș în paza contra incendiilor în anul 1947. Obținându-l de trei ori consecutiv, a rămas în patrimoniul formației în anul 1961 -vezi remiza F.C.P. Menționăm că în această perioadă formațiile civile din raionul
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
acapareze moșiile familiilor îndatorate. La sfârșitul secolului, potrivit datelor din cadastru, suprafața moșiilor astfel obținute a ajuns la 665 de iugăre. Aceste procese au dus la destrămarea rapidă a obștii sătești. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, mulțumită armenilor, evoluția civică totodată s-a accentuat. Lor li se datorează extinderea comerțul și accelerarea circulației masei monetare. Apariția artei dramatice de amatori, a cenaclul literar, înființarea bibliotecii comunale, introducerea tradiției sărbătoririi zilei de 15 martie și ajutorarea materială a elevilor talentați, dar
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
care știu să joace pe vre-un instrument, au avut legătură cu fanfara. Cu spectacolele culturate și ingenioase au ajuns de onoarea satului, așa cum a dorit fondatorul fanfarei Ferenc Zs. Portik. Teatrul amator are o tradiție bogată la Remetea. Cercul Civic de Cititori, înființat în a doua parte a secolului XIX, a prezentat spectacole în casa Mélik, urmate de baluri caritative. Sumele încasate au intrat în fondurile cercului. Inițiatorii cercului au fost familiile Zakariás și Kabdebó, dar un rol important au
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și-a pierdut cea mai mare parte a proprietăților, care până în momentul de față nu i-au fost restituite. Preoții Episcopiei Reformate de Piatra Craiului au jucat un rol important în declanșarea revoluției din 1989 prin comportamentul lor de nesupunere civică. La 31 octombrie 1988, cu prilejul Zilei Reformei (sărbătoare tradițională în Biserica Reformată), László Tőkés a organizat la parohia sa din Timișoara o manifestare culturală, la care au participat și membri ai trupei de teatru de limbă maghiară „Thalia” - trupă
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Lucia Turcea, sora cunoscutului poet Daniel Turcea. Au depus osebită trudă la înălțarea sfântului locaș Liță Constantin (Purice), Constantin Laurenția, Ilie Eugen și Stoica Marin. Locuitorii din Plopi au dat dovadă, de altfel, de-a lungul timpului, de un spirit civic mai accentuat în comparație cu cei din satele vecine. Astfel, în ultimii ani ai regimului comunist au realizat, cu propriile forțe, pietruirea străzii principale. De asemenea, au ridicat prin muncă voluntară biserica din sat și podul care leagă satul de comuna Beuca
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate și majoritatea instituțiilor publice și unde s-a conturat și centrul civic prin amplasarea „naturală” a gospodăriilor. Această parte a satului nu se înscrie într-o anumită „ordine” și are aparentă dezordonată, prin străzi întortochiate. Tot ce s-a construit ulterior s-a făcut în baza unui plan de sistematizare, cu străzi
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
de către organele de stat s-a făcut în mod autoritar, câteodată fără menajamente. Grupusculele stângiste au fost dizolvate, Odéonul și Sorbona evacuate, ziariștii greviști din cadrul radioului și televiziunii franceze (circa o treime din efectiv) au fost concediați. Comitete de acțiune civică, răspunzând la apelul lui de Gaulle, s-au constituit pentru a redacta liste negre ale greviștilor și agitatorilor notorii, iar poliția a reluat chiar acțiuni violente de tipul celor de la începutul lunii mai (cu un bilanț de patru morți în
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
Stănești. Grigore C. Popescu, învățător pensionar din satul Curpen ne relatează următoarele în lucrarea scrisă "Considerațiuni istorice, economice și sociale 1978" : Curpen este un sat în comuna Stănești din județul Gorj, Oltenia, România. A fost până la ultima reformă administrativă centrul civic al fostei comune Vălari. Este așezat pe o parte și pe alta a firului apei Șușița, pe linii cu nume de familii ale primelor așezări. De exemplu: Dudăi, Ciorăști, Udroi, Greci, Filipești etc. Curpen derivă din latina "Curpenue"- cuptoare cu
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Șușița erau mori de apa unde se măcinau cerealele și pe marginea apei cuptoarele unde coceau pâinea romanii. După necesitățile administrative din ultimul timp comuna Vălari cu toate satele ei au fost arondate în comuna Stănești. Când a fost centru civic, aici era un local de primărie din lemn care a fost demolat după al doilea război mondial și s-a construit altul din zid de piatră. În prezent în acel local funcționează cooperativa. În acest sat sunt trei biserici construite
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
(n. 13 aprilie 1956, Șeitin, județul Arad) este un scriitor, jurnalist, diplomat și activist civic din România. În 1981 a absolvit ca șef de promoție facultatea de Filologie a Universității Timișoara, secția română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 a devenit redactor al revistelor
Ioan T. Morar () [Corola-website/Science/298561_a_299890]
-
Filologie a Universității Timișoara, secția română-franceză. În perioada 1981-1986 a fost profesor de limba română la Liceul Industrial „Textila” din Lugoj. Din 1987 a devenit redactor al revistelor Viața studențească și Amfiteatru. După 1989 a lucrat la Cuvântul și Alianța Civică. Între 1990 și 1991 a fost redactor șef la Varietăți, TVR, de unde a demisionat. Este membru fondator al Academiei Cațavencu. Din toamna anului 2004 este și senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, pînă în 1996
Ioan T. Morar () [Corola-website/Science/298561_a_299890]
-
Chișinău și în alte localități ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea țăranilor cu pamânt. 19 august - În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetățenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică față de puciști și să asigure apărarea obiectivelor strategice ale statului. 27 august - Deputații FPM, sprijiniți de Alianța Națională pentru Independență „16 Decembrie”, organizează cea de-a treia Mare Adunare Națională, transmisă în direct de TVM și TVR. Adunarea impune Parlamentului
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
face în aceeași zi o declarație-apel în care se spune, printre altele, că atunci când țara se află în război cu o forță externă, orice conflicte interne (inclusiv cele dintre putere și opoziție) trebuie să dispară, trebuie să învingă sentimentul solidarizării civice și naționale. Membrii FPCD sunt chemați să răspundă la apelul președintelui republicii, continuând înrolarea în trupele de interne și în rândurile Armatei Naționale. 14 aprilie - „Țara” publică primele informații colectate de la martorii oculari despre atrocitățile comise de bandele de separatiști
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
Această acțiune electorală este singura soluție realistă în actuala situație politică”, se spune în Declarația Sfatului FPCD din 4 august 1996. 7 august - 17 formațiuni politice și obștești, printre care și FPCD, decid printr-o Declarație comună să constituie Mișcarea civică în susținerea candidatului Mircea Snegur la alegerile prezidențiale din 17 noiembrie 1996. 19 august - Demarează oficial campania electorală. 2 septembrie - CEC înregistrează primul candidat: Mircea Snegur. În următoarele zile, Buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale se completează cu alte nume
Cronologia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298563_a_299892]
-
vizită în Coreea de Nord (1971), Ceaușescu a inițiat o politică megalomană de schimbare a țării (1974), prin așa-numita „sistematizare a teritoriului”. O mare parte a Bucureștiului a fost demolată pentru a face loc unor proiecte faraonice precum Casa Poporului, Centrul Civic, Bulevardul Victoria Socialismului etc. Căderea regimului ceaușist după revoluția română din 1989 a stopat procesul de demolare a satelor și a orașelor, dar a lăsat neterminate numeroase construcții, precum Biblioteca Națională, Centrul Cultural Român (noua cladire a Operei) și Casa
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
locuințe în diferite orașe ale țării. În deceniul al nouălea, Ceaușescu a devenit obsedat de ideile returnării datoriei externe contractate în Occident și de construire a unui palat (Casa Poporului) cu dimensiuni uriașe, alături de un cartier monumental la fel de grandios (Centrul Civic și Bulevardul Victoria Socialismului). Acestea au dus la crize de aprovizionare cu alimente și bunuri de larg consum. După 1984, în ciuda unor ani buni din punct de vedere agricol și a unei producții mari de alimente, a fost introdusă raționalizarea
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
1689). Aceste distrugeri au afectat toate clădirile ridicate în decursul secolului al XVII-lea. Cu reconstrucția orașului a fost însărcinat imediat după devastare generalul de origine olandeză Menno van Coehoorn (1641-1704), expert în fortificații. Coehoorn a rezolvat problema unificării spațiului civic cu fosta citadelă printr-un sistem unic de fortificație, planificând reședința și viitorul Oraș de Sus (Oberstadt) pe arealul citadelei și preluând planul rectangular al rețelei de străzi de la fosta localitate. Populația de burghezi și meseriași s-a putut stabili
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
nr. 235, 27 mai 1945, p. 6). În cadrul procesului „lotului ziariștilor fasciști” (alături de Radu Gyr, Pamfil Șeicaru și alții), Tribunalul Poporului l-a condamnat în contumacie, prin Sentința nr. 2/4 iunie 1945, la "detenție grea pe viață și degradare civică pe timp de 10 ani, pentru crima de dezastrul țării, prin crime de război". Obosit, după trei ani de pribegie, și convins că după încheierea păcii de la Paris rejudecarea lui se va face mai puțin pătimaș, pe 24 mai 1947
Nichifor Crainic () [Corola-website/Science/298724_a_300053]
-
guvern doi lideri de mici partide de extremă dreaptă ... poetul Octavian Goga și profesorul A. C. Cuza, șeful unui partid axat exclusiv pe antisemitism”" și Ion Gigurtu, presa înregimentata fulminant-xenofobă, antisemita, prigoana, exproprierea cetățenilor români de etnie evreiască de toate drepturile civice și eclatările criminale provocate de această atmosferă: au făcut ca detașarea de România să fie primită că o rază de speranță - ulterior dovedită că înșelătoare - de o parte dintre evreii din teritoriul transferat. În momentul respectiv situația evreilor din Ungaria
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
de dreapta din România. Președintele partidului este Zsolt Bíró. În programul formațiunii este înscrisă autonomia Ținutului Secuiesc, precum și obținerea de drepturi mai generoase pentru minorități. PCM a fost înregistrat oficial în ianuarie 2008. Partidul a fost înființat de organizația "Uniunea Civică Maghiară (UCM)", înființată la rândul ei în anul 2001. Acesta se prezintă drept o alternativă față de Uniunea Democrată Maghiară din România. La alegerile locale din 2004 majoritatea candidaților simpatizanți ai UCM au participat ca independenți ori pe liste comune cu
Partidul Civic Maghiar () [Corola-website/Science/299655_a_300984]
-
ritm iambic, restul în dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu referire la evenimentele și problemele politice ale epocii, după modelul poetului grec Archilochos din Paros. Horațiu a scris patru cărți de ode, intitulate "" Carmina"", care cuprind 104 poeme pe teme civice, mitologico-religioase, politice, morale, erotice, bacchice, unele consacrate Romei sau lui Augustus, reprezentând o culme a măiestriei sale poetice. Primele trei cărți au fost realizate în anul 23 î.Hr., ultima în anul 13 î.Hr. Ca modele i-au folosit creațiile din
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
Tribunalul Municipiului București a autorizat funcționarea primului partid postcomunist, PNȚCD. Între 1990 și 1995, Coposu a fost președintele partidului . Corneliu Coposu a dovedit calități de strateg politic atunci cînd i-a convins pe liderii partidelor din opoziție și ai asociațiilor civice că singura modalitate de a învinge puterea hegemonică a președintelui Ion Iliescu și a Frontului Salvării Naționale era cea a opoziției unite (de unde și deviza ” Nu putem reuși decît împreună”). Pe 26 noiembrie 1991, s-a format coaliția/alianța electorală
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
și deviza ” Nu putem reuși decît împreună”). Pe 26 noiembrie 1991, s-a format coaliția/alianța electorală și politică cunoscută sub numele Convenția Democratică (mai tîrziu Convenția Democrată din România/CDR), care cuprindea drept membrii fondatori paisprezece partide și asociațiii civice (PNȚCD, Partidul Național Liberal, Pardidul Social Democrat Român, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Alianței Civice, Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat Creștină, Asociațea Foștilor Deținuți Politici din România, Alianța Civică, Sindicatul politic ”Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, Solidaritatea
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
și politică cunoscută sub numele Convenția Democratică (mai tîrziu Convenția Democrată din România/CDR), care cuprindea drept membrii fondatori paisprezece partide și asociațiii civice (PNȚCD, Partidul Național Liberal, Pardidul Social Democrat Român, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Alianței Civice, Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat Creștină, Asociațea Foștilor Deținuți Politici din România, Alianța Civică, Sindicatul politic ”Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, Solidaritatea Universitară, ”România viitoare”). Primul președinte al Convenției Democratice a fost Corneliu Coposu. În mai 1995 a fost
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
care cuprindea drept membrii fondatori paisprezece partide și asociațiii civice (PNȚCD, Partidul Național Liberal, Pardidul Social Democrat Român, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Alianței Civice, Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat Creștină, Asociațea Foștilor Deținuți Politici din România, Alianța Civică, Sindicatul politic ”Fraternitatea”, Uniunea Mondială a Românilor Liberi, Solidaritatea Universitară, ”România viitoare”). Primul președinte al Convenției Democratice a fost Corneliu Coposu. În mai 1995 a fost numit Ofițer al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție acordată de Republica Franceză
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]