9,955 matches
-
for Family and Community Connections with Schools. Jigău, M. (coord.) (2002). Învățământul rural din România. Condiții, probleme și strategii de dezvoltare. Editura MarLink. Leinhart, S. (1994). Social networks: a developing paradigm. New York: Academic Press. Putnam, R. (1993a). Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton: Princeton University Press. Putnam, R. (1993b). The Prosperous Community: Social Capital and the Public Life. The American Prospect, 13, 35-42. Putnam, R. (1995). Bowling Alone: America’s Social Capital. Journal of Democracy, 6, 1, 65-78
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dată protestele fiind mai rare, explicația găsindu-se și În resursele și măsurile pe care le-a adus cu sine implementarea SAPARD. Tuuli Toomore, În comunicarea Community Building an Estonian Village, remarcând funcționarea comunităților sovietice drept comunități care ucideau ințiativa civică și individualitatea, a abordat comunitatea ca un spațiu al securității, pentru noi fiind extrem de interesante sublinierile cu privire la schimbările În plan identitar, dezvoltarea legăturilor cu orașul și activismul ONG-urilor În susținerea dezvoltării comunitare pe fondul problematicii complexe generate de legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să se adâncească tot mai mult? Să amintim de problematica psihotehnicii, atât de dezvoltată În secolul trecut, inclusiv În țara noastră, unde au funcționat institute de psihotehnică. Capitolul 4 („Competența socială și profesională - interferențe”) descrie dimensiunile competenței - profesional, socioemoțional, intelectual, civic și moral -, aducând argumente din studii și cercetări. În fine, capitolul 5 („Cercetarea pihosociologică a competențelor sociale și profesionale”) include rezultatele celor două cercetări realizate de autoare. În prima cercetare, cea despre competența socială, după prezentarea problemei În literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a sistemului imunitar. Tentativele de „patrimonializare” a acestor teritorii pun, pe de altă parte, accent pe efectele perverse ale dezvoltării (Guillame Grandazii, Henri-Pierre Jeudy, Frédérick Lemerchand). Problema gestiunii riscului merge mână În mână, În această situație, cu cea a competenței civice (Solange Fernex și Jean Claude Autret), pusă În scenă de Bruno Boussagnoi după romanul Svetlanei Alexievici La Supplication. Chronique du monde après l’Apocalypse (Rugăciune. Cronica lumii după Apocalipsă), menționat În lucrare (Virginie Symaniec). Cuvântul Cernobîl Îl vedem „ Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Își doresc o cunoaștere aprofundată a socialului. Régis Malige (Poitiers, Franța) Traducere română, Loredana Ivan Index 2004 Autor Titlul articolului Nr. Pag. Abraham, Dorel Sondaje de opinie publică În România, azi 3 6-25 Abraham, Dorel (coord.) Influența media asupra comportamentului civic și electoral. Raport de cercetare final 3 26-49 Alexandrescu, Filip Elite și putere. Comentarii pe marginea lucrării lui Mattei Dogan, Configurații ale elitei la vârful puterii 1 156-166 Andrysek, Oldrich Grecu, Mihai Dreptul la educație În Regiunea transnistreană a Republicii Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
3 179-201 Stahl H. Paul, Stahl H.Henri Probleme actuale ale sociologiei Românești 1 5-15 Stoica, Aurelian Valoarea de adevăr a zvonurilor. Zvonurile din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial 4 109-117 Strâmbeanu, Marius Modele de participare civică a tinerilor din România 4 209-224 Șerban, Stelu Catolici și ortodocși În Moldova: aspecte ideologice și sociale În sate mixte confesional 1 117-140 Ștefănucă, Petre Obiceiuri și credințe de la Nișcani În legătură cu locuința 1 170-174 Tancău Magda, Iacov Sorina, Toth Cosmin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la Brusa. De profesie inginer, va lucra până în 1856 în cadrul administrației turcești. Chemat de Ion Ghica, bei al insulei Samos, Z. a condus aici lucrări de construcție și amenajare a șoselelor. Din 1859, întors în țară, va desfășura o activitate civică și publicistică bogată. A fost, printre altele, director în Ministerul Cultelor, director al Arhivelor Statului din București, a tipărit diferite documente istorice. Din 1866 îl va adăposti în casa sa pe D. Bolintineanu, pe care îl va îngriji cu devotament
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
destinul umanității, religia va fi înghițită de istorie sau cel puțin evaluată și studiată prin prisma acesteia din urmă. Raportul de autoritate între cele două se inversează. Religiei îi e recunoscut un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Începând cu 1982, democrația liberală Canadiană a asumat elemente de protecție constituțională a minorităților utilizând așa numita "diferențiere a drepturilor în funcție de grup" (Kymlicka, 1998, 1996) și o oarecare orientare redistributivă, în încercarea de a da un sens noțiunii de egalitate civică. Astfel, prin contrast cu practicile politice dominante și cu cultura politică a locului, timp de o generație, canadienii au experimentat un populism de piață hayekian (Sawer & Laycock, 2009), al cărui scop este acela de a arăta că acest sistem al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partide anticomuniste, Partidul Conservator - Blocul liber (KS-SB)1. Inițial SPR-RSČ s-a profilat ca un partid respectabil de dreapta, naționalist și anticomunist. Formațiunea a adoptat o poziție critică față de noul președinte al Cehoslovaciei, dramaturgul dizident Václav Havel și față de Forumul Civic, reproșându-i acestuia că nu constituie o "platformă electorală pentru lupta împotriva comuniștilor" (SPR-RSČ, 1990: 1). Cu toate acestea, o serie de elemente de șovinism și autoritarism, precum sprijinirea unui profil puternic de președinte sau ostilitatea afișată față de muncitorii africani
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în aer liber convocate de Sládek au mobilizat suficiente energii pentru a crea o mică organizație națională și pentru a-i crește sprijinul electoral 4. În iunie 1992, beneficiind de un mediu politic fluid și nesigur creat de destrămarea Forum Civic în mai multe partide, de lansarea reformelor economice și de tensiunile Cehia-Slovacia privind redesenarea Federației Cehoslovace, SPR-RSČ a făcut un rezultat electoral foarte bun, obținând puțin peste 6% din voturi la alegerile parlamentare, și dobândind astfel reprezentare atât în Adunarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și Gorbaciov, semnat în 1987 și organizată prin colaborarea KGB și CIA. Partidul lui Miroslav Sládek a folosit, de asemenea, și argumentul mai larg acceptat, destul de influent atât la dreapta anticomunistă radicală, cât și printre susținătorii de dreapta din Forumul Civic - care susținea că reforma politicii comuniste profesată de numeroși disidenți în 1960, le-a creat acestora o afinitate ideologică și politică inacceptabilă cu elitele ex-nomenclaturi comuniste. Astfel de argumente, cu toate că puteau fi formulate ceva mai subtil, au fost reduse rapid
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mobilizare a activiștilor, intenționa să construiască un ethos distinct al unității și al sacrificiului de sine (Sládek, 1992 :90), fapt care subliniază și mai mult conduita partidului de moralizare a politicii. În contrast cu "decența" și cu baza populară a SPR-RSČ, Forumul Civic și diferiții săi succesori politici au fost descriși ca vehicule pentru corupție, îmbogățire personală și manipulare din partea unei elite de funcționari excomuniști, disidenți și foști agenți pe piața neagră, care trebuiau epurați (Republika, 20-26 ianuarie 1992, septembrie 1992), pentru că deși
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Pentru Republicani, principalul rol al partidului era să se "lupte cu establishmentul" (Republika, 26 iunie- 9 iulie 1992) și să "intervină pentru a salva națiunea de la distrugere", aducând o autentică schimbare revoluționară de regim, de tipul celei pe care Forumul Civic doar a pretins că a făcut-o în noiembrie 1989. Republicanii își priveau partidul ca pe un vehicul de campanie a cărui principală sarcină era aceea de a mobiliza membrii și susținătorii prin demonstrații permanente, întruniri publice și mitinguri, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-o în noiembrie 1989. Republicanii își priveau partidul ca pe un vehicul de campanie a cărui principală sarcină era aceea de a mobiliza membrii și susținătorii prin demonstrații permanente, întruniri publice și mitinguri, fiind foarte aproape de modul în care Forumul Civic a lui Havel a procedat în timpul Revoluției de Catifea. Propunerile Republicanilor cu privire la tipul de democrație pe care intenționau să-l introducă, după reformarea sistemului politic sunt oarecum vagi și incoerente. Printre reformele instituționale propuse se numără: dreptul alegătorilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
democratică a Cehiei a avut mai puțin de suferit după destrămarea Federației Cehoslovace, de la sfârșitul anului 1992. Cu toate acestea, calitatea democrației cehe și, în special, calitatea raportului elite-mase au fost permanent puse sub semnul întrebării. Larga mișcare din jurul Forumului Civic, care a venit la putere în perioada Revoluției de Catifea, din noiembrie-decembrie 1989, a avut foarte curând de înfruntat critici cu privire la reprezentativitea sa, la structurile de conducere și privitor la adevăratul mandat al liderilor săi: foștii dizidenți. De asemenea, destrămarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lor internă și capabile să articuleze poziții programatice clare pentru alegători, numărul scăzut de membri ai partidele cehe, le-au transformat în organizații inchise, vulnerabile la influența informală a grupurilor de interese. În plus, consolidarea rapidă a Občanská Demokratická Strana-Partidul Civic Democrat (ODS), care s-a format în 1991, din aripa dreaptă a Forumului Civic și starea fragmentată a polului de centru-stânga, a permis partidelor de centru-dreapta să acapareze administrația publică și să închidă ochii la problema corupției, pentru cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
membri ai partidele cehe, le-au transformat în organizații inchise, vulnerabile la influența informală a grupurilor de interese. În plus, consolidarea rapidă a Občanská Demokratická Strana-Partidul Civic Democrat (ODS), care s-a format în 1991, din aripa dreaptă a Forumului Civic și starea fragmentată a polului de centru-stânga, a permis partidelor de centru-dreapta să acapareze administrația publică și să închidă ochii la problema corupției, pentru cea mai mare parte a anilor '90. În acest context, apariția partidului Česká Strana Sociálně Demokratická-Partidul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decizie politică, cu privire la modalitațile în care acestea ar putea să fie transformate în sisteme autonome, nonpolitice. Fenomenul Republican a dat glas unor teme și grupuri care nu își găsiseră o voce în mainstreamul discursului post-tranziție al elitelor asociate cu Forumul Civic. Este vorba de: anticomunismul radical, de naționalismul antigerman și de rasismul îndreptat împotriva rromilor (așa numita "problemă a țiganilor"). De asemenea, Republicanii au mobilizat și angajat politic un anumit segment al societății cehe: tinerii, slab educați, cu precădere de sex
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu doreau să țină seama. Poziții radical anticomuniste au apărut în arena publică foarte repede prin intermediul mai multor grupări bine structurate, cum ar fi: Confederația Deținuților Politici (KPV), Clubul Independenților Angajați (KAN) și, mai ales, prin diversele facțiuni ale Forumului Civic, care l-au propulsat pe Václav Klaus la conducerea Forumului, în octombrie 1990 și care au condus, în anul următor, la înființarea partidului de centru-dreapta Civic Democrat (ODS). Odată cu atenuarea anticomunismului ODS, care a fost întotdeauna mai mult retoric, au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Politici (KPV), Clubul Independenților Angajați (KAN) și, mai ales, prin diversele facțiuni ale Forumului Civic, care l-au propulsat pe Václav Klaus la conducerea Forumului, în octombrie 1990 și care au condus, în anul următor, la înființarea partidului de centru-dreapta Civic Democrat (ODS). Odată cu atenuarea anticomunismului ODS, care a fost întotdeauna mai mult retoric, au apărut noi partide, cum ar fi : Uniunea Democrată (DEU) și Blocul de Dreapta (PB), fondate în 1994 și 1996 - care au oferit vehicule suplimentare dreptei radicale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cehiei. Cu toate acestea, fără îndoială, după cum s-a sugerat mai sus, Republicanii au dat o mână de ajutor la cimentarea unui consens între partidele mainstream cu privire la susținerea normelor liberale asupra caracterului (non)etnic al statului ceh și asupra caracterului civic al naționalismului ceh și a identității naționale. Înțelegerea liberală a naționalismului era deja suficient de puternică și de încorporată în cultura politică a Cehiei (Auer, 2003), astfel încât este puțin probabil ca provocarea republicană, chiar dacă partidul ar fi fost mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1989 și reconfirmați de victoria răsunătoare de la alegerile din 1990, se bucura de un grad mare de legitimitate. În același timp, este foarte posibil ca mobilitatea politiciilor electorale a partidelor cehe, care a apărut după destrămarea, în 1991, a Forumului Civic să fi reprezentat un factor de frânare al dezvoltării SPR-RSČ. Chiar dacă această situație a oferit un cadru de oportunitate pentru ca Republicanii să-și stabilizeze o poziție hegemonică la extrema dreapta a spectrului politic, ea a dat posibilitatea și altor partide
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
atitudini neconstituționale, antidemocratice și extremiste, o soartă pe care Republicanii nu au avut-o. De asemenea, nu pare că Republicanii să fi lăsat vreo moștenire ideologică reală. La scurt timp după prăbușirea politică a Republicanilor, în 1998-1999, partidul de centru-dreapta Civic Democrat (ODS) al lui Václav Klaus a început să tatoneze retorica naționalismului antigerman - chiar dacă într-un stil diferit și mult mai moderat în comparație cu SPR-RSČ - ca parte a unei realinieri la "interesele naționale" și ca o apărare mai explicită a statalității
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Belohradský, 1992: 31-4). Asemenea tradiții antipolitice pot fi văzute ca modelând și perspectivele politice ale altor actori din politica cehă de după 1989, incluzându-l aici pe președintele Václav Havel, pe alți politicieni, foști dizidenți, grupările de indepenenți încă active, mișcările civice de protest, cum ar fi inițiativa "Mulțumim! Este timpul să plecați de la putere!", care a apărut în noiembrie 1999, ca o formă de protest împotriva clientelismului partidelor consacrate (Dvořáková, 2003), precum și partidele anti-establishment mai noi, cum este Věci Veřejné - Afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]