10,287 matches
-
El se înalță în hotarul satului Buceș-Vulcan, la granița dintre județele Hunedoara și Albă. Acest masiv izolat, constituit din calcare jurasice albe, reprezintă resturile unei clipe calcaroase cu caracter recifal. Calcarele de aici păstrează numeroase urme de fosile, caracteristice pentru fauna de corali, care a generat straturi uriașe în marile calde ale erei mezozoice (Marea Tetis). Masă de calcar a muntelui se înalță de la bază cu aproximativ 300 m, versantul dinspre Pasul Buceș fiind extrem de abrupt. Pe platoul de pe vârf s-
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
masivului Vulcan este formată predominant din făgete pure sau cu diseminații de brad. Pe platoul stâncos se dezvoltă exemplare izolate de pin și tisa. Versanții sudici și sud-estici abrupți adăpostesc plante saxicole, care cresc pe stânci sau în crăpăturile acestora. Fauna se remarcă în special prin prezența acvilelor de câmp, vultureilor și a șoimilor rândunelelor.
Muntele Vulcan () [Corola-website/Science/314569_a_315898]
-
de pădure ("Lacerta praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); specie protejată prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
al insulei a fost în anul 1960, când britanicii au intrat în negocieri cu Statele Unite pentru a transforma insula într-o bază militară aeriană. Propunerea a creat un protest al ecologiștilor și rugămințile lor au dus la abandonarea planurilor și fauna sălbatică a primit protecție majoră. Atolul este situat la 9° 24'S 46° 22'E / -9.4, 46.367 și aparține de Aldabra Group, unul dintre grupurile de insule din exterior al Insulelor Seychelles. Atolul se află la 265 mile
Atolul Aldabra () [Corola-website/Science/314616_a_315945]
-
Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de locuit, obiecte litice, vetre, simple sau amenajate, resturi de fauna. Cele mai multe unelte erau realizate prin tehnici de cioplire rudimentară. La Schela Cladovei au fost identificate câteva fragmente osoase ale unui craniu și o mandibulă, și două fragmente de omoplat, ce aparținuseră unui individ de 50 de ani, ce a murit
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
1750 mm în iulie și septembrie la 2500 mm în decembrie și aprilie. Temperatura medie anuală se situează între 26 °C - 26.7 °C. Maximul absolut este de 31.7 °C iar minimul este de 22 °C. Parcul protejează o fauna impresionantă, cu multe specii asociate cu sistemele de râuri cu apă neagră. Există o mare diversitate, cu 120 de specii de mamifere, inclusiv 20 specii de rozătoare și marsupiale, 470 de specii de păsări (aproximativ două treimi din numărul păsărilor
Parcul Național Jaú () [Corola-website/Science/314649_a_315978]
-
concurenți să pornească singuri un foc ori să câștige uneltele necesare pentru a porni focul in cadrul unei probe. Triburile sunt încurajate să își construiască adăposturi pentru a se proteja de capriciile naturii și să caute alimente prin flora și fauna locală. În unele sezoane, triburile au primit o rezervă de hrană (de obicei orez), pe când în alte sezoane triburile nu au primit nimic la startul jocului. În primele sezoane, concurenții au avut voie să aducăcu ei un "obiect de lux
Survivor () [Corola-website/Science/314707_a_316036]
-
socială, în istoria omenirii și în istoria naturală, perioadele de pace alternează cu perioade conflictuale numite "punctuații". În perioadele de pace, evoluția este graduală : un echilibru personal sau familial se formează, obiceiuri se statornicesc, regimul politic rămâne același, clima, flora, fauna se schimbă puțin și treptat. În perioadele de ponctuație, diverse incidente sau accidente, nașteri, decese, boli, căsătorii, divorțuri, schimbări de serviciu, deschideri sau închideri de întreprinderi, schimbări politice majore, revoluții, războaie civile sau internaționale, prăbușiri de state, schimbări teritoriale, catastrofe
Pace () [Corola-website/Science/313571_a_314900]
-
colțuri ale Bucovinei. În pădurile vechi de aici predomină specii de brad, molid și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
pe malurile lacului Buada. În interiorul insulei se întâlnesc reprezentanți ai genului "Hibiscus", dar și mini-livezi de vișin, migdal și mango. Câmpiile insulei sunt acoperite de verdeață deasă, alcătuită mai ales din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici, porci, câini, dar și găini. Dintre reptile pe insulă se întâlnește doar șopârla. Ornitofauna este mai variată; aici viețuiesc găinușe de baltă, albatroși
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
tortilis” și tufișuri (Aerva javanica, Euphorbia cuneată), în regiunile mai înalte cu cețuri se pot găsi ferigi, mușchi și plante suculente adaptate la regiuni aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile și numai o specie de amfibii. Dintre mamifere se pot aminti gazelele, antilopele și măgarul sălbatic. Păsările provin din regiunile tropicale vecine, aici fiind
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
vânătorilor-culegători în agricultori, carbohidrații fiind o sursă mai eficientă de energie. Un consens există însă asupra faptului că, deși dieta din paleolitic ar putea fi imposibil de reprodus în detaliu, fie din cauza limitelor cunoștințelor noastre, fie ca urmare a modificărilor faunei și florei, tranziția de la un regim alimentar bazat pe fructe la unul carnivor a fost factorul determinant în evoluția primilor oameni. Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
plutitoare (nuferi albi și galbeni - în special în partea de sud). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare (lebede, rațe, pescăruși ș.a.). Lacul este bogat în pește, aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în apele Ialpugului viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva specii de melci, viermi, larve de insecte, crustacei, moluște etc. Fauna de crustacei, moluște, viermi și larve constituie hrana peștilor ce populează lacul. Limanul Ialpug a început să fie exploatat încă cu câteva sute de ani în urmă, ca urmare a faptului că era foarte bogat în pește. În anul 1609
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
polițiștilor din orașe combinat cu cel al șerifilor comitatelor din restul Statelor Unite), se găsește în Sitka. The Island Institute sponsors an annual symposium that focuses on current social and ethical topics. Printre multele atracții turistice se pot menționa. Floră și fauna din Sitka, precum și din împrejurimile municipalității sunt foarte cunoscute printre iubitorii naturii. Călătoriile, croazierele și ascensiunile zilnice cu ghizi locali sunt printre cele mai solicitate activități turistice ale locului. Excursiile zilnice efectuate cu hidroavioane sunt foarte solicitate datorită frumuseților copleșitoare
Sitka, Alaska () [Corola-website/Science/314295_a_315624]
-
Anglia, vor conduce Cruciade împotriva musulmanilor. Polinezienii erau un popor deosebit, izolat de restul lumii, navigatori remarcabili care se aventurau în oceanul Pacific la mari depărtări în căutarea unor noi teritorii, orientându-se după stele, curenții oceanici, vânturi, floră și faună. Legendele lor spun că au venit din ceruri și că au poposit într-un ținut mistic, în Hawaii-ul de azi. Istoricii consideră că polinezienii sunt orginari din Taiwan și au migrat în canoe spre Filipine acum cinci milenii spre Arhipelagul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând zonei botanice antarctice. Fauna este limitată la foci, păsări de mare și pinguini. Bouvetøya are un climat polar moderat, cu temperaturi nu prea departe de la 0° C pe tot parcursul anului. Insula Bouvet a fost descoperită la 1 ianuarie 1739 de către exploratorul francez Jean-Baptiste
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
silicioase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Pietrei Craiului. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Specii de conifere: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
tenuifolius", "Dianthus giganteus ssp. banaticus", "Dianthus henteri"), bunghișor (din speciile: "Erigeron uniflorus", "Erigeron atticus" și "Erigeron atticus"), ghințură ("Gentiana clusii"), untul vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis ustulata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), pătlăgină ("Plantago atrata") sau darie ("Pedicularis exaltata"). Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: șase mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini") și liliacul comun ("Myotis myotis"); trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
Odontopodisma rubripes". La nivelul ierburilor vegetează șase specii floristice rare, enumerate în aceeași anexă, astfel: ruginița ("Asplenium adulterinum"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula serrata"), moșișoare ("Liparis loeselii"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea excesivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) sau concesionarea abuzivă a unor parcele din arealul parcului în scopul construirii unui sat de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]