11,589 matches
-
de valori și cu analizele cele mai adânci. Examinezi diversele contribuții și lucrări ale istoricilor literari, desigur onorabili și merituoși din trecut, cum ai asista la acordarea unui pian. Deschizi apoi Istoria literaturii române de G. Călinescu. Un compozitor de geniu, Beethoven, intră tumultuos în scenă. Începe marele concert. Alexandru PIRU, Postfață la G. Călinescu: Istoria literaturii române. Compendiu, Editura pentru Literatură, București, 1968. p. 397-398, 401-402.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amestecătură indigestă de limbi neolatine, de o sumă de idei luate fără nici un sistem de la străini și prin urmare nu-i găsesc nici un caracter original. Unde este dar romînismul? Unde să-l caut pentru ca să-mi fac o idee exactă de geniul romîn? 1 C. Negruzzi, Scrieri, III. Scrisoarea lui Ediade de la începutul traducerii Mariei Tudor. ăîn cazul lui C. Negruzzi, Ibrăileanu face trimiteri și citează după ediția Scrierile lui Constantin Negruzzi, vol. I-III, Buc., Socec, 1873.î 2 Tatăl lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acestei probleme putea să rezulte o organizare a țării nepotrivită cu nevoile acestui popor (și nu cu sufletul lui, căci organizările statelor se repetă la popoare deosebite ca suflet, dar asemănătoare în evoluția socială), o limbă schimonosită și neconformă cu geniul limbii românești, obiceiuri care să nu însemne un progres față cu morala fanariotă, o literatură care să nu fie conformă cu spiritul românesc și rezultat al acestui spirit. Era deci, încă o dată, nevoie de un spirit critic, care să cerceteze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care s-ar cuveni a se legiui de către un giudeț Amfiction, ce se poate închega din gramaticii români a Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei"1. În altă parte 2 se spune că "stropiarea" limbii, căreia i se siluiește geniul, seamănă cu o fată mare de la țară, naivă, adusă la oraș, sulemenită, înmănușată, "trasă în toate părțile de nemți, greci, francezi". Așadar, aci, opoziția împotriva acelor sisteme lingvistice care voiau să 1 "Albina romînească", 1839, 12. 2 Ibidem, 75. "stropieze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literat" trebuie să fie, după el, cunoscător de toate și inspirat de pretutindene 2, ceea ce ne arată că, în această privință, Asachi era mai nou și mai luminat decât unii contemporani de ai noștri, care, sub pretext de a feri geniul național de pervertire și "înstrăinare", au recomandat scriitorilor români să se ferească de cunoștința literaturilor străine! Iar când e vorba ce anume literatură străină să servească scriitorilor români ca model, Asachi, care învățase la Roma și scrisese și în italienește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-ți asimilezi partea materială a civilizației, dar cât e de greu s-o asimilezi pe cea sufletească. Ce n-avem noi? Toate instituțiile, toate darurile tehnicii moderne, dar cine reprezintă acele instituții! Cine se folosește de acele daruri! Gîndiți-vă cât geniu omenesc presupune un tren, și cine, ce barbar primitiv se lăfăiește într-un vagon-restaurant, în expresul care vine de la Vîr-ciorova la București. Această pătură socială e și adânc imorală, Caragiale are trei schițe (Cadou, Diplomație, Mici economii), în care ne
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în unicul său articol politico-social, din care am mai citat, Politică și cultură. "...această lume de strânsură ă clasele de sus î mișună aci deasupra unui element etnic hotărât. Sub tot acest Babel există o limbă românească, care-și are geniul ei; sub toată această vultoare, vecinic mișcătoare, există un popor statornic, care-și are calitățile și defectele lui specifice, bunul lui simț, o istorie plină de suferințe, nevoi, simțiri și gândiri proprii"1 . Încă o dată: din viața acestui popor a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini atât de vii și puternice, ca dânsele să poată avea o înrîurire enormă chiar asupra claselor vrăjmașe celei din care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
constată, treptat, conturarea unei orientări pluraliste în definirea supradotării, incluzând, deci, în noțiune, în afara capacităților intelectuale, mai multe categorii de aptitudini superior dezvoltate. Barierele indiferenței față de cultivarea valorilor au fost rupte, inițial, de o preocupare culturală generală, cea legată de geniu, de implicațiile și situarea sa în relație cu inteligența, considerată, la început, ca fiind unica dimensiune a conceptului. , pentru ca, treptat, să se adauge noi valențe ale conceptului de dotare supramedie. Dacă, multă vreme, supradotarea a fost asociată exclusiv cu inteligența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
două mutații esențiale. Mai întâi se constată o transferare a intereselor de cercetare de la creația artistică spre creația de tip științific. Cealaltă caracteristică constă în renunțarea la concepția esențială potrivit căreia creativitatea este un fenomen de excepție, apanajul oamenilor de geniu. Creșterea interesului pentru explicarea fascinantului fenomen al creativității a condus la elaborarea unui mare număr de definiții, cele mai reprezentative dintre acestea fiind menționate de Anca Munteanu, în lucrarea sa Incursiuni în creatologie (17, pp. 309 314). în 1950, J.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
priceperi și deprinderi pentru producerea de lucruri utile, dar lipsite de originalitate (tehnicienii); creativitatea inventivă - experiență generalizată în mod original, îmbunătățirea produselor; creativitatea inovatoare - modifică principiile de la baza unui domeniu, este realizată de persoane cu talent; creativitatea emergentă - întâlnită la geniile care revoluționează un domeniu științific sau creația artistică. Concluzii: Cele de mai sus sunt, bineînțeles, teoretizări făcute pe baza elementelor practice observate în comportamentul creatorilor și, cu toate că pare oarecum ciudat să diseci în amănunt un fenomen ale cărui origini au
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
literar este condiționat de nivelul cultural (dar nu întotdeauna, așa cum se afirmă cu aplomb). O cultură, oricât de bogată, este cu totul departe de a potența un talent firav, exemplul semnificativ fiind cel al lui George Călinescu. De asemenea, un geniu ca Nicolae Iorga, încercând să scrie literatură, a produs „creații” complet lipsite de forță artistică. în schimb, Ion Creangă, cu o școlarizare destul de precară și lipsit de orice cunoștințe de literatură universală, de cunoștințe în general, a scris cu un
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Viața fără membre). Ray Charles, pianist și cântăreț de jazz. A orbit la vârsta de 7 ani dintr-o cauză necunoscută și a început să compună după ce a urmat Școala Sf. Augustine pentru Persoanele cu Deficiențe de Vedere și Auz. Geniul său excepțional pentru muzică i-a adus 12 premii Grammy și, în semn de recunoaștere a talentului său, a fost inclus în “Rock Roll Hall of Fame”. Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, multiinstrumentalist. Orb la puțin timp de la naștere, a fost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus la studierea, în principal, a creativității bazate pe gândire și, reciproc, la acordarea unei minime importanțe studierii creativității din sferele artistice, legate, deci, de alte elemente ce intervin în performanță. Dintre ramurile creației artistice, cea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Viața fără membre). Ray Charles, pianist și cântăreț de jazz. A orbit la vârsta de 7 ani dintr-o cauză necunoscută și a început să compună după ce a urmat Școala Sf. Augustine pentru Persoanele cu Deficiențe de Vedere și Auz. Geniul său excepțional pentru muzică i-a adus 12 premii Grammy și, în semn de recunoaștere a talentului său, a fost inclus în “Rock Roll Hall of Fame”. Stevie Wonder, cântăreț, compozitor, multiinstrumentalist. Orb la puțin timp de la naștere, a fost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
matzele, raportați! (www.radioguerrilla.ro) − comandă: aruncă și șuieră o dată năpraznic: − Haida, hi, gloabelor... (E. Barbu, Groapa) − obiecție: B: Hai mă, că-i drăguță. A: E strâmbă rău. B: Nu e strîmbă (IVLRA: 80) − reproș: Dar trebuia să chemați un geniu ca să vă explice ceea ce știe tot elevul de clasa a X-a, măi fraților? Hai că m-ați dezamagit! (student.hotnews.ro) Expresii ale îndemnului (hortative) − sfat: Tineretul s-o risipit, hăt în lume. Da' părintele o rămas. Hai și
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
semite este interzisă carnea de porc. Pentru că este impură sau sfântă? realmente interesant este faptul că ceea ce este impur poate de asemenea deveni pur. Iată exemplele lui Durkheim: sufletul mortului, inițial sursă de frică și groază, devine, după încheierea doliului, geniu protector; cadavrul care inițial inspira teamă, nevoie de distanțare devine apoi relicvă venerată; animalul totemic este în mod cert o ființă sfântă, dar atunci când i se consumă carnea neritualic, totemul devine sursă sigură aducătoare de moarte. Ambiguitatea sacrului provine din
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii publice, triumfaliste desigur, în privința „asasinatului” comis în spital: „într-o revistă de strictă specialitate medicală (România medicală) printre alte articole interesante se găsește unul, în cel din urmă număr apărut, în care d.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
atunci ne dăm seama de nenorocirea marelui poet de-a nu fi apucat vremurile de azi, când ar fi fost îngrijit și mai bine și poate salvat. Căci nu poate fi durere mai mare decât aceea de-a pierde pe geniul poetic cel mai mare care l-a produs țara și rasa noastră la 40 de ani. D.Ibrăileanu în prefața ce-a scris-o la ediția completă a poeziilor lui Eminescu face o observație justă: Ce și cât ar mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acei înțelepți cari au lăsat și vor lăsa să moară un Eminescu.”! Hașdeu lovea crud și nedrept aici pe Titu Maiorescu, dar scoțând din cauză pe marele critic rămâne perfect adevărată constatarea că societatea nu face tot ceea ce trebuie pentru geniile ce le eternizează.” Din acest discurs ideologic („societatea nu face totul”, etc.) scoatem referirea la Titu Maiorescu, cu totul inadecvată (de altfel, Hașdeu nu-l considera nici în glumă „înțelept”) și restabilim adevărul în legătură cu G. Ibrăileanu: criticul Vieții românești era
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în Al. Vlahuță, Opere alese, Ediție critică de Valeriu Râpeanu, Vol.II, p.383 384) Luată în sine, această amintire este emoționantă, și abia dacă observi că Al. Vlahuță vorbește la tot pasul de „tehnică”, „mecanicism”, vrând să explice căderea geniului ca pe un motoraș rămas în funcție ce toarce aceleași armonii dar nu mai face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
prin intermediul lui Vlahuță? Este limpede că cei doi vor să instituie public ideea că au fost prietenii adevărați ai lui Eminescu. În realitate, pentru ei poetul a fost un experiment: au vrut să aplice pe cazul său doctrina după care geniul este nerăsplătit de societatea burgheză, au creat pentru prima dată la noi eveniment public din boala poetului, au conștientizat-o public împotriva voinței lui Eminescu încât Iacob Negruzzi va putea vorbi, în discursul său parlamentar din 1888 pentru acordarea unei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ziaristicii politice în tinerețe, etc. După un scurt stragiu la „Universul”, celălalt mare ziar din interbellicul românesc, G. Călinescu se va stabili între prietenii și continuatorii lui C. Mille. Este evident că, dacă a militat pe tărâm public pentru înțelegerea geniului bolnav încă din 1886-1887, Al. Vlahuță nu putea, în martie 1889, când îl vizitează pe poet, decât să și susțină acest punct de vedere. Și nu sunt acestea singurele motive pentru care privim cu rezerve, sub specie veritatis, amintirile sale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l sfințește astfel în chiar creațiunea lui. Și e nevoie de aceasta. înălțat până la geniu, coborât până la mizerie și nebunie, poet universal, profet, gânditor social și politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogățit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui genială și reprezenta în fața umanității, cu specificul nostru etnic
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându-i un monument în capitală, durăm un altar al cultului recunoștinței față de cel mai mare geniu al neamului. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU V. GOLDIȘ. Comemorarea lui Eminescu este un prilej de aducere aminte de cel mai mare geniu al neamului nostru. Eminescu, prin gândirea lui înaltă și simțirea-i adâncă, redate într-o formă impecabilă, a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]