10,090 matches
-
sfârșitul părții a doua, de exemplu, cel care își pune mama îmbunată de cumințirea vremelnică a fiului să-l binecuvânteze este un om bolnav, deja incurabil bolnav, care recurge parcă la o disperată încercare de exorcizare. Emoția (înecată imediat în glumă: „Și să nu credeți că nu mi-am ținut cuvântul de joi până mai de-apoi...”) se transferă aici mai degrabă din „timpul mărturisirii” în „timpul trăirii” decât invers. Cel care își amintește de rugăciunea mamei: „Dumnezeu să te înzilească
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
multe în cele patru părți ale Amintirilor...). Desigur, C. nu e un autor posac, care scrie o operă sumbră. Sunt în același timp total inacceptabile clișeul jovialității perpetue și imaginea cam nătângă a unui hâtru care se ține numai de glume. Trebuie citite Amintirile... în general și partitura lui Nică a lui Ștefan a Petrei în special cu întreaga biografie a lui Creangă în față, inclusiv cu biografia lui postumă. Considerând exagerată afirmația lui G. Călinescu potrivit căreia „În Amintirile lui
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
la înmormântări, botezuri, cununii, nu voia să ieie parte” (Grigore I. Alexandrescu), s-a și „înmormântat”, citindu-și prohodul. Cruzimea este alimentată și de micul Creangă, de Nic’a lui Ștefan a Petrei. De faptele și de atitudinea acestuia. Preacunoscuta glumă cu poștele, al cărei coautor este, apare nu numai vulgară (G. Călinescu), ci și crudă. De cruzime se leagă motivul distrugerii, în chip vădit și, s-ar putea adăuga, zgomotos prezent în Amintiri... . Nic’a lui Ștefan a Petrei produce
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
București, 2000; Repere în etnologia românească, București, 2002. Ediții: Miorița. Balade populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985; Mărturisiri
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
vocea primeia preluînd-o pe cealaltă și ironizînd-o: faptul de a deveni prost aparține deciziei locutorului, lui eu, În vreme ce prostia este un dat, o carență intelectuală independentă de liberul arbitru. Cum poți să te hotărăști să devii prost, altfel decît În glumă? Ori, deși poate să pară același lucru, enunțul francez cum am devenit prost este foarte serios. Există În plus acel adverb de frază, cum, care califică predicatul nominal: a existat adică un mod În care, cu sau fără voința mea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și mișcarea literară a revistei „Sămănătorul” (1936). Calitatea literaturii originale publicate este scăzută, chiar dacă adesea N. Iorga e cel care o susține. Din scrierile lui B.P. Hasdeu se reproduce poezia Bradul. Teatru publică N. Iorga: Prin vremuri și Trei școli (glumă într-un act) (1929). În numărul 10-12 din 1936, se anunță brusc: „De la 15 iulie revista va apărea săptămânal, sub conducerea d-lui N. Iorga, ca organ de luptă pentru literatura sănătoasă.” V.T.
CUGET CLAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286551_a_287880]
-
Redactor la „Gazeta literară” (1964-1968) și la Televiziune (1969), din 1970 nu se mai angajează nicăieri. A folosit și pseudonimele Iordan C. Galați și Giordano Rossi. Încă din ultimii ani de liceu (1941-1944) colaborează la reviste de satiră („Veselia”, „Epigrama”, „Gluma”) și scrie proză umoristică absurdă. Împreună cu câțiva colegi, printre care Gheorghe Ursu, asasinat de Securitate mai târziu, și Camil Baciu, viitor prozator SF, participă la un grup de contestare politică a realităților românești din timpul războiului, ceea ce îi atrage o
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
al monografiilor Folclorul și contemporaneitatea (1974, în limba rusă) și Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești (1978), aceasta din urmă despre contribuțiile marcante ale cronicarului Ion Neculce și ale cărturarului Teodor Stamati. A alcătuit de asemenea mai multe culegeri de snoave, glume și anecdote și a contribuit, fiind și redactor-secretar, la elaborarea corpusului Creația populară moldovenească. SCRIERI: Realizări ale folcloristicii timpurii moldovenești, Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace, Chișinău
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin Mihăilescu, Posteritatea „Istoriilor” călinesciene, ST, 1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 142-148; Săndulescu, Constelații, 288-306; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, îngr. Dinu Pillat, pref. George Muntean, București, 1999; Manolescu, Litere, 260-265; Cărtărescu, Postmodernismul, 288, 340-341; Durnea, Orizonturi, 177-185; Ionel
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
considerate tot atâtea metode terapeutico-pedagogice. În mod paradoxal, învățarea negativă prin inhibiție asociativă nu este delocț negativă! Dimpotrivă: „dezvățul” este cel puțin la fel de util în practică, în viață, ca și „învățul”. Prima modalitate poate fi numită, fie și doar în glumă, „tehnica puiului enervant”4. Ea a fost ilustrată deja prin exemplul jumulirii și al împăierii păsărilor de către elevi. Un exemplu și mai sugestiv propus de Guthrie a fost împrumutat de la fermierii americani. Aceștia obișnuiesc să agațe la gâtul ogarului care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
intercorelate, vom analiza mai jos câteva dintre caracteristicile definitorii ale tipurilor de brainstorming propuse de fiecare dintre acestea. În activitatea cu metoda asaltului de idei trebuie să ne ghidăm după un set de reguli care stabilesc că: - toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter de cunoștințe și vor fi privite ca atare de către membrii grupului; - exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de moderatorul discuțiilor, se va construi un grad ridicat de umor colectiv (se râde cuț, și nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aprilie 1877, aici debuta, cu poezia Domnișoarei Niculescu Aman. Dedicație, Duiliu Zamfirescu. În revistă se publică multe cronici și articole, în care chestiunile politice sunt tratate într-o manieră aparent frivolă, parodii în versuri și proză, anecdote culte și populare, glume, știri fanteziste etc. Uneori ironia e greoaie, alteori zeflemelele și umorul depășesc măsura, însă aceste exagerări nu sunt caracteristice. R.Z.
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
aceste noi "lumi posibile". Una dintre abordările interesante în conturarea acestui interes al SF-ului constă în a observa rolul jucat de mașină. Dar putem și să ne amuzăm de utilizarea stângace a referirilor la știință, care poate duce la glume involuntare. 1. Roboți, androizi și cyborgi Constrângerile materiale impuse omului de natură au fost mai întâi obiectul unor soluții imaginare pe care le regăsim în mituri și care adesea aduc în scenă animale. Ele propun scenarii în care zeii acționează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
prin ignorarea sau cel puțin desconsiderarea fenomenului. Unul dintre rezultatele acestei imagini colective asupra violenței domestice sunt glumele care se vehiculează în legătură cu aceasta și care sunt gustate de toți cei care împărtășesc mentalitatea care le-a generat. Mentalitatea îngăduie aceste glume, deoarece violența domestică nu este conștientizată ca o „problemă”care impune urgent soluții, iar suferința pe care o generează este complet ignorată. Putem spune că există în mentalitatea românească o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale. Un grup social
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a copilului. Colaborarea în acțiuni comune, cu un scop comun, dezvoltă sentimentul solidarității. Este o metodă importantă pentru dezvoltarea rezilienței copilului. Este de asemenea o metodă importantă pentru vindecarea copilului posttraumă. în aceste secvențe în care cei doi colaborează, umorul, glumele pe înțelesul copilului sunt balsam pentru psihismul copilului traumatizat și speriat permanent sau traumatizat și într-o permanentă agitație. 5. Narațiunea coerentă. Povestirile coerente sunt importante în povești, în mărturiile depuse în tribunal, precum și în istoria noastră personală. A avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-mă într-o zi pe bulevardele Parisului cu bardul României, îi ziceam că modestia lui n-are ce suferi când aplaudăm Doinele sale, fiindc-aceste poezii le-am făcut eu iar nu el. Râserăm negreșit amândoi și cu toate aceste gluma era un adevăr, căci ce este poezia! Manifestația simțimentelor celor mai bune, celor mai adevărate și celor mai sincere ce avem toți în noi exprimate de poet astfel încât fiecine să se poată recunoaște și zice: "Sunt ale mele" ș-atunci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care îmi băga mâncare prin geamul din spate, un geam de 20 de cm înălțime și 35 de cm lungime, ca să fie lumină în camera de izolare. Și n-o duceai rău în condițiile care erau, fără nici un fel de glumă. C. I.: Îmi vorbeați la un moment dat despre un anume sergent poreclit "câine al Bălții"... S. Ț.: Da, Andone Ioan, "căinele Bălții"... C. I.: A fost gardian la Salcia? S. Ț.: L-am avut gardian și am avut și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de vită, de ce-o fi fost, a stat și a tăiat cu un ferăstrău făcut dintr-o tablă și apoi cu o pilă, a pilit din bucata aia de os până și-a făcut un dinte, domnule! Muncă nu glumă, dar apoi cine știe cum a reușit să și-l fixeze de jurai că este dantura lui originală. Și a redevenit vechiul Loredan, vesel și cu o bună dispoziție permanentă. Pentru că, fiind om de scenă, vedea în lipsa acestui dinte un fel de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scenă la Iași, fusese prim-bariton la opera din Iași. C. I.: De ce fusese arestat? S. Ț.: A fost la Chișinău într-o excursie și a avut o întâlnire cu artiștii de la Opera din Chișinău. Acolo s-au făcut niște glume. Nu Ștefan Vasile a fost cel care a glumit, dar au făcut glume cei din grup. El trebuia, conform legilor, să se ducă la Securitate să spună că X a zis și toată lumea a râs. N-a denunțat. El a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fusese arestat? S. Ț.: A fost la Chișinău într-o excursie și a avut o întâlnire cu artiștii de la Opera din Chișinău. Acolo s-au făcut niște glume. Nu Ștefan Vasile a fost cel care a glumit, dar au făcut glume cei din grup. El trebuia, conform legilor, să se ducă la Securitate să spună că X a zis și toată lumea a râs. N-a denunțat. El a fost condamnat pentru omisiune de denunț: 8 ani! C. I.: Max Bănuș pentru
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
10 m, era izolarea despre care v-am spus, iar între acestea două erau puși frații Cerbu să stea aplecați cu câte un sergent călare pe ei, iar alt sergent îi bătea cu o bâtă la cur, dar bătaie nu glumă! Nu s-au clintit din decizia lor de a nu munci sâmbăta. I-au băgat într-o cameră și tot cu bătaie i-au pus să stea cu ochii deschiși la un bec aprins de 1000 de watti. N-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cuminte. Mi-a povestit că fusese luat pe front de pe la 18 ani și abia după 7 ani s-a dus acasă. Și când a ajuns acasă, mama lui mătura prin curte, el i-a zis pe românește, ca să facă o glumă: "Bună ziua, mămică!", iar maică-sa nu l-a recunoscut. Abia după ce a vorbit în rusește și i-a spus că el este Iașa maică-sa a leșinat și a căzut pe jos. Cum vă spuneam, Iașa și Grișa au făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-mi veneau 3-4 mulgători luam aparatele de muls și mulgeam eu, că mai lipseau mulgătorii, erau nunți, erau cumătrii. Luam aparatele și mergeam și pe stânga și pe dreapta, cu două aparate odată! Eu am muls animale, adică lapte nu glumă. Într-o iarnă era viscol, zăpadă mare. Mort, copt, în genunchi, în coate trebuia să ajung în fermă. Eu am locuit o perioadă în casa Adamachi, vizavi de casa lui Sadoveanu. De acolo am luat tramvaiul, apoi am mers o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o odaie și și-o suflecat sus poalele pentru a nu se feșteli. Tare îmi vine s-o fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar după câteva luni, mergând iar la Mircești, văzu acolo pe o tânără servitoare, destul de plăcută, bine îmbrăcată, despre care văru-său îi zise că este aceea pe care o văzuse la Târgu Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ei fac parte din categoria acelor gorile culturale, care mângâie cu evlavie capul lui Cicero, turnat în serie în cine știe ce fabrică nemțească, și nu văd în figurina modelată în miez de pâine surâzând eternității, geniul lui Rodin. E adevărat că gluma pe care o debitează uneori Tănase e iară trebuință grosolană și cupletul pe care-l cântă, de-a dreptul idiot. Dar asta e altă poveste. Nu despre revuistica română m-am îndemnat a scrie, ci numai (titlul o indică) despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]