15,723 matches
-
le ocupau, manifestînd toleranță doar față de ceea ce era grecesc. Dar, și în acest caz, ei s-au ferit la început să facă împrumuturi, preferînd un timp prelucrările și calcurile lingvistice. Situația s-a schimbat în epoca de aur a culturii latine, perioada secolelor I î.Hr. I d.Hr., cînd s-au preluat de la greci atît idei, cît și cuvinte și, în același timp, s-a produs o separație netă între limba latină literară (cultă) și limba latină populară. Limba literară a evoluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Situația s-a schimbat în epoca de aur a culturii latine, perioada secolelor I î.Hr. I d.Hr., cînd s-au preluat de la greci atît idei, cît și cuvinte și, în același timp, s-a produs o separație netă între limba latină literară (cultă) și limba latină populară. Limba literară a evoluat astfel independent de aspectul popular, de la care a încetat să mai preia elemente. A rămas astfel în atenție numai limba literară (clasică), singurul aspect învestit cu valoare de reprezentativitate pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epoca de aur a culturii latine, perioada secolelor I î.Hr. I d.Hr., cînd s-au preluat de la greci atît idei, cît și cuvinte și, în același timp, s-a produs o separație netă între limba latină literară (cultă) și limba latină populară. Limba literară a evoluat astfel independent de aspectul popular, de la care a încetat să mai preia elemente. A rămas astfel în atenție numai limba literară (clasică), singurul aspect învestit cu valoare de reprezentativitate pentru civilizația romană. O asemenea concepție
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În spațiul european, îndeosebi în zonele romanice și germanice, au apărut în epoca medievală (între secolele al VI-lea și al XV-lea) numeroase scrieri în limbile locale, dar de altă natură decît cele religioase (care erau scrise numai în latină), precum documente și contracte de diferite tipuri, iar apoi și opere literare (aparținînd genului epic), unele de o dimensiune apreciabilă. S-au creat astfel uneori tradiții locale ale scrisului, prin urmare limbi literare dialectale, corespunzătoare vorbirii din anumite centre economice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
spațiul pe care îl deținea, a generat în rîndul susținătorilor ortodoxiei -conducători politici și religioși refuzul de a dialoga cu lumea vestică și cu atît mai mult refuzul de a accepta ideile novatoare din această zonă. În acest context, limba latină era considerată și ea un pericol și tot astfel alfabetul latin 26. Ca atare, Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-conducători politici și religioși refuzul de a dialoga cu lumea vestică și cu atît mai mult refuzul de a accepta ideile novatoare din această zonă. În acest context, limba latină era considerată și ea un pericol și tot astfel alfabetul latin 26. Ca atare, Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte, s-a dezvoltat tipul cultural greco-bizantin și, pe de altă parte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popoarelor slave catolice (polonezi, cehi, slovaci), care au rămas astfel în circuitul de valori specifice Occidentului. Este revelatoriu în acest sens faptul că românii, în special moldovenii, au ajuns la cunoștința civilizației europene prin școlile poloneze, unde au învățat limba latină și au putut să constate că limba lor descinde de aici. Stilul biserici-lor maramureșene, cu turnul de inspirație gotică a putut fi sugerat de apropierea cehilor și tot în urma unei influențe venite de la ei, de data aceasta în spiritul Reformei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceasta se apropie de tipul european autentic și de civilizația de nivel superior. În acest context, s-au produs preluări de numeroase elemente lingvistice din limbile occidentale (îndeosebi din franceză, din italiană, din germană și din engleză) și din limba latină literară. Doar neogreaca, fiind beneficiara directă a tezaurului limbii grecești vechi, a rămas reticentă față de împrumuturile din latină, dar acceptă elemente din limbile occidentale moderne (îndeosebi din italiană, franceză și engleză). În epoca modernă, de după Renaștere și Reformă, limbile literare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pot genera și prefaceri în unele compartimente ale morfologiei, iar preocuparea orientată spre perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă, încît efectul înnoitor antrenează, în ultimă instanță, limba în întregime. Așa s-a întîmplat, de exemplu, cu limba latină literară, care a preluat din vechea greacă nu numai elemente lexicale, ci și unele tipuri morfologice (clase substantivale), iar engleza și germana păstrează încă desinențe de plural divergente sistemului lor tradițional, preluate îndeosebi din latină, o dată cu elementele lexicale pe lîngă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întîmplat, de exemplu, cu limba latină literară, care a preluat din vechea greacă nu numai elemente lexicale, ci și unele tipuri morfologice (clase substantivale), iar engleza și germana păstrează încă desinențe de plural divergente sistemului lor tradițional, preluate îndeosebi din latină, o dată cu elementele lexicale pe lîngă care apar. În cazul limbii literare un rol important are scrierea, care asigură deopotrivă conservarea formei originare a operelor culturale și stabilitatea pentru perioade îndelungate a elementelor și formelor limbii. Pe de altă parte, prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cărora însă numai unele se remarcă în mod deosebit prin acest rol. Familiile de limbi Limba este un fenomen istoric, o realitate cu început și sfîrșit, deși nu pentru orice limbă aceste repere, începutul și sfîrșitul, sînt cognoscibile. Despre limba latină, de exemplu, nu se poate ști cînd își are începutul, dar sfîrșitul aspectului ei popular este în secolul al VI-lea d.Hr., cînd latina și-a pierdut identitatea și s-a transformat în limbile romanice. Ca atare, începutul limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vechiul francez enjener, provensalul enganar, catalanul enganyar, spaniolul și portughezul enganar. Aceste cuvinte se aseamănă foarte mult din punctul de vedere al formei și al conținutului, iar fenomenul nu poate fi explicat decît de faptul că pornesc de la același element latin, care, potrivit regulilor de evoluție, a fost probabil cuvîntul latin *ingannare. Opinia este susținută și de faptul că în latină este atestat substantivul gannator "cel care își bate joc", deci un sens apropiat cu cel al presupusului *ingannare, și de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
enganar. Aceste cuvinte se aseamănă foarte mult din punctul de vedere al formei și al conținutului, iar fenomenul nu poate fi explicat decît de faptul că pornesc de la același element latin, care, potrivit regulilor de evoluție, a fost probabil cuvîntul latin *ingannare. Opinia este susținută și de faptul că în latină este atestat substantivul gannator "cel care își bate joc", deci un sens apropiat cu cel al presupusului *ingannare, și de alte cuvinte atestate, din aceeași familie, precum: gannat, ingannatura, gannire
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
formele din latina populară și cele din latina clasică. Astfel, găsind it. coda, prov. coza, sp., pg. coda, v.fr. coe, coue (> fr.mod. queue [kö]), rom. coadă și aplicînd legile fonetice de evoluție a acestor limbi se ajunge la forma latină *coda (cu o închis), iar nu la latinul clasic cauda. Dacă această formă clasică ar fi fost punctul de plecare pentru cuvintele romanice, provensala și româna ar fi păstrat diftongul au, portugheza l-ar fi transformat în ou, iar celelalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clasică. Astfel, găsind it. coda, prov. coza, sp., pg. coda, v.fr. coe, coue (> fr.mod. queue [kö]), rom. coadă și aplicînd legile fonetice de evoluție a acestor limbi se ajunge la forma latină *coda (cu o închis), iar nu la latinul clasic cauda. Dacă această formă clasică ar fi fost punctul de plecare pentru cuvintele romanice, provensala și româna ar fi păstrat diftongul au, portugheza l-ar fi transformat în ou, iar celelalte limbi ar fi avut un o deschis, franceza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin originea lor și să ateste această înrudire prin elementele lor principale. Aceasta a fost situația în cazul unor limbi indo-europene, precum latina și germanica comună, încît latina a devenit limba-bază pentru limbile romanice, iar germanica limba-bază pentru limbile germanice, latina și germanica reprezentînd la rîndul lor fragmentări ale limbii indo-europene. Această origine comună a germanicei și a latinei le conferă, desigur, unele similitudini, precum radicalii cuvintelor de bază și tipul de structură morfologică, dar între ele există și numeroase deosebiri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atribuie identitate proprie și le delimitează unele de altele. Aceste deosebiri sînt rezultatul evoluției specifice fiecărei limbi și nu afectează înrudirea dintre ele dacă provin din aceeași limbă-bază. În consecință, clasificarea genealogică a limbilor stabilește, pe de o parte, că latina și germanica sînt limbi înrudite, fiindcă ambele își au originea în indo-europeana comună, și, pe de altă parte, că ele reprezintă la rîndul lor limbile-bază pentru două grupuri de limbi europene: limbile romanice și limbile germanice. Această înrudire de principiu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din mediul propriu de viață etc.). În sfîrșit, tot din limba-bază vin și principalele mijloace derivative (afixele) și flexionare (desinențele). Suma acestor elemente care provin într-o limbă din limba-bază alcătuiesc stratul acelei limbi. Ca atare, suma elementelor din limba latină populară păstrate în limbile romanice reprezintă stratul acestor limbi, iar suma elementelor păstrate din limba germanică comună de limbile germanice este stratul acestora. Limbile din aceeași familie, unite prin limba-bază sau limba-strat, în măsura în care sînt răspîndite pe spații extinse și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbit în antichitate greaca veche, încît se poate observa că ea nu a cunoscut acțiunea substratului (factorului etnologic) în transformarea spre forma modernă. Într-un mod asemănător s-ar putea însă pune problema și în cazul spațiului originar al limbii latine din Peninsula Italică sau al zonelor în care se vorbesc limbi germanice și care coincid cu patria primitivă a germanicilor. Pe de altă parte, ca populație indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceste ele-mente reprezintă substratul limbii grecești în toate fazele existenței ei. Desigur, toate elementele pătrunse în greacă după faza bizantină din alte limbi (din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc. Limba latină și limbile romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc. Limba latină și limbile romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale fondului principal lexical (pronume, adverbe de comparație, prepoziții, conjuncții, verbe auxiliare, articole etc.) cu aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al XIX-lea de unele universități europene, avînd toate trăsăturile și posibilitățile unei limbi literare moderne. Acest aspect al latinei, denumit latina savantă, a înrîurit și înrîurește în mare măsură limbile literare europene, indiferent de originea lor. În sfîrșit, limba latină literară este folosită uneori și acum ca limbă de comunicare, iar, pentru statul eclesiastic Vatican, este limbă oficială (alături de italiană). Latina arhaică reprezintă prima fază a latinei, de pînă la formarea unui aspect literar al ei, fază din care s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea î.Hr. După aceea, în secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., latina a suferit transformări profunde, dobîndind trăsături care-i vor marca identitatea în mod definitiv. După ce în secolul al VII-lea î.Hr. s-a creat alfabetul latin, pornind de la cel etrusc (care, la rîndul lui, era o prelucrare a alfabetului grecesc), treptat se inițiază o activitate literară și se formează o limbă literară, care cunoaște o perioadă arhaică, ce cuprinde secolele al III-lea și al II
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o prelucrare a alfabetului grecesc), treptat se inițiază o activitate literară și se formează o limbă literară, care cunoaște o perioadă arhaică, ce cuprinde secolele al III-lea și al II-lea î.Hr. În aceste condiții, latina arhaică reprezintă limba latină din faza preliterară și din prima perioadă a fazei literare (cînd s-au afirmat scriitori precum Titus Maccius Plautus și Titus Lucretius Carus). Latina literară s-a realizat pe baza graiului vorbit la Roma prin valorificarea tradiției creațiilor populare, a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și Titus Lucretius Carus). Latina literară s-a realizat pe baza graiului vorbit la Roma prin valorificarea tradiției creațiilor populare, a stilului politico-oratoric din dezbaterile senatului și a modelelor din codurile de legi și din actele oficiale. Deși dezvoltarea literaturii latine beletristice s-a produs în perioada expansiunii romane în bazinul mediteranean și, deci, în condițiile unor intense relații cu lumea și cultura grecească din perioada elenistică, perioada arhaică a limbii latine literare s-a caracterizat printr-o pronunțată reticență în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]