9,860 matches
-
În decursul istoriei sale culturale, nebunia a avut, printre altele și rolul de a „prelua” culpabilitățile colective ale societății. Societatea este cea care proiectează, transferă asupra „nebuniei” propriile sale „probleme” ca în cazul unei catarsis colectiv, similar unui scenariu tragic. Nebunia este, dincolo de faptul clinico-psihiatric, un fenomen socio-cultural care absoarbe culpabilitatea socială. Ea are un rol esențial, de menținere, în mod paradoxal, a stării de echilibru și puritate socială. Tot ceea ce este impur, străin valorilor morale este proiectat în registrul nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Nebunia este, dincolo de faptul clinico-psihiatric, un fenomen socio-cultural care absoarbe culpabilitatea socială. Ea are un rol esențial, de menținere, în mod paradoxal, a stării de echilibru și puritate socială. Tot ceea ce este impur, străin valorilor morale este proiectat în registrul nebuniei. Nebunia absoarbe răul și vinovăția purificând în felul acesta societatea. Orice societate evită nebunia. Caută să o ascundă. În orice societate există boli care sunt recunoscute și de care se vorbește (bolile somatice) și boli care nu sunt recunoscute, care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este, dincolo de faptul clinico-psihiatric, un fenomen socio-cultural care absoarbe culpabilitatea socială. Ea are un rol esențial, de menținere, în mod paradoxal, a stării de echilibru și puritate socială. Tot ceea ce este impur, străin valorilor morale este proiectat în registrul nebuniei. Nebunia absoarbe răul și vinovăția purificând în felul acesta societatea. Orice societate evită nebunia. Caută să o ascundă. În orice societate există boli care sunt recunoscute și de care se vorbește (bolile somatice) și boli care nu sunt recunoscute, care se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un rol esențial, de menținere, în mod paradoxal, a stării de echilibru și puritate socială. Tot ceea ce este impur, străin valorilor morale este proiectat în registrul nebuniei. Nebunia absoarbe răul și vinovăția purificând în felul acesta societatea. Orice societate evită nebunia. Caută să o ascundă. În orice societate există boli care sunt recunoscute și de care se vorbește (bolile somatice) și boli care nu sunt recunoscute, care se ascund și de care nu se vorbește (bolile psihice). Tendința societății de „a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de care se vorbește (bolile somatice) și boli care nu sunt recunoscute, care se ascund și de care nu se vorbește (bolile psihice). Tendința societății de „a ascunde” bolile psihice și bolnavii mintali are în primul rând o semnificație morală. Nebunia este infamată întrucât de ea se leagă o anumită atitudine etică dată de rușine, teamă, culpabilitate. Dar, în egală măsură, orice societate se simte răspunzătoare de nebunie, de proprii săi nebuni. Acestea apar în interiorul societății respective ca un produs al
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ascunde” bolile psihice și bolnavii mintali are în primul rând o semnificație morală. Nebunia este infamată întrucât de ea se leagă o anumită atitudine etică dată de rușine, teamă, culpabilitate. Dar, în egală măsură, orice societate se simte răspunzătoare de nebunie, de proprii săi nebuni. Acestea apar în interiorul societății respective ca un produs al acesteia. Nici o societate nu este pură. Nici o societate nu poate evita nebunia. Culpabilizând nebunia și pe nebuni, societatea devine responsabilă de prezența acestora. Din aceste considerente, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dată de rușine, teamă, culpabilitate. Dar, în egală măsură, orice societate se simte răspunzătoare de nebunie, de proprii săi nebuni. Acestea apar în interiorul societății respective ca un produs al acesteia. Nici o societate nu este pură. Nici o societate nu poate evita nebunia. Culpabilizând nebunia și pe nebuni, societatea devine responsabilă de prezența acestora. Din aceste considerente, ea urmărește să-i ascundă. În unele situații aceștia sunt pedepsiți sau excluși din societate. Ceea ce se desprinde din cele discutate este faptul că „germenii” nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rușine, teamă, culpabilitate. Dar, în egală măsură, orice societate se simte răspunzătoare de nebunie, de proprii săi nebuni. Acestea apar în interiorul societății respective ca un produs al acesteia. Nici o societate nu este pură. Nici o societate nu poate evita nebunia. Culpabilizând nebunia și pe nebuni, societatea devine responsabilă de prezența acestora. Din aceste considerente, ea urmărește să-i ascundă. În unele situații aceștia sunt pedepsiți sau excluși din societate. Ceea ce se desprinde din cele discutate este faptul că „germenii” nebuniei sunt virtual
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nebunia. Culpabilizând nebunia și pe nebuni, societatea devine responsabilă de prezența acestora. Din aceste considerente, ea urmărește să-i ascundă. În unele situații aceștia sunt pedepsiți sau excluși din societate. Ceea ce se desprinde din cele discutate este faptul că „germenii” nebuniei sunt virtual existenți în societate. Din acest motiv ei nu pot fi nici evitați, nici anulați atunci când există. Sunt forme naturale. Să vedem în continuare ce face societatea, în plan psihologic și moral, ca atitudine față de nebunie și bolnavii psihici
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
faptul că „germenii” nebuniei sunt virtual existenți în societate. Din acest motiv ei nu pot fi nici evitați, nici anulați atunci când există. Sunt forme naturale. Să vedem în continuare ce face societatea, în plan psihologic și moral, ca atitudine față de nebunie și bolnavii psihici. Sublimarea psiho-morală a nebuniei Dacă societatea este cea care generează nebunia, tot ea este cea care pune în acțiune mijloacele de anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în societate. Din acest motiv ei nu pot fi nici evitați, nici anulați atunci când există. Sunt forme naturale. Să vedem în continuare ce face societatea, în plan psihologic și moral, ca atitudine față de nebunie și bolnavii psihici. Sublimarea psiho-morală a nebuniei Dacă societatea este cea care generează nebunia, tot ea este cea care pune în acțiune mijloacele de anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere psiho-moral, prin actele de sublimare ale formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi nici evitați, nici anulați atunci când există. Sunt forme naturale. Să vedem în continuare ce face societatea, în plan psihologic și moral, ca atitudine față de nebunie și bolnavii psihici. Sublimarea psiho-morală a nebuniei Dacă societatea este cea care generează nebunia, tot ea este cea care pune în acțiune mijloacele de anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere psiho-moral, prin actele de sublimare ale formelor sau manifestărilor sociale ale nebuniei. În plan
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic și moral, ca atitudine față de nebunie și bolnavii psihici. Sublimarea psiho-morală a nebuniei Dacă societatea este cea care generează nebunia, tot ea este cea care pune în acțiune mijloacele de anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere psiho-moral, prin actele de sublimare ale formelor sau manifestărilor sociale ale nebuniei. În plan formal, direct și deschis, societatea nu poate respinge, refuza, nici nebunia și nici pe bolnavii psihici. Ea are datoria de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care generează nebunia, tot ea este cea care pune în acțiune mijloacele de anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere psiho-moral, prin actele de sublimare ale formelor sau manifestărilor sociale ale nebuniei. În plan formal, direct și deschis, societatea nu poate respinge, refuza, nici nebunia și nici pe bolnavii psihici. Ea are datoria de a-i accepta și proteja. Vom vorbi mai departe despre aceste aspecte. Faptul de a-i accepta pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anulare sau de „mascare” ale acesteia. Refuzul social al nebuniei se manifestă, din punct de vedere psiho-moral, prin actele de sublimare ale formelor sau manifestărilor sociale ale nebuniei. În plan formal, direct și deschis, societatea nu poate respinge, refuza, nici nebunia și nici pe bolnavii psihici. Ea are datoria de a-i accepta și proteja. Vom vorbi mai departe despre aceste aspecte. Faptul de a-i accepta pe bolnavii psihici, presupune însă o schimbare de opinie față de nebunie. Aceasta s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
respinge, refuza, nici nebunia și nici pe bolnavii psihici. Ea are datoria de a-i accepta și proteja. Vom vorbi mai departe despre aceste aspecte. Faptul de a-i accepta pe bolnavii psihici, presupune însă o schimbare de opinie față de nebunie. Aceasta s-a realizat prin transferul nebuniei din planul cultural și moral în planul medical și științific. Medicalizarea nebuniei, nu a fost numai un fapt firesc de a-i recunoaște statutul de boală mintală în raport cu cel de sănătate mintală. A
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavii psihici. Ea are datoria de a-i accepta și proteja. Vom vorbi mai departe despre aceste aspecte. Faptul de a-i accepta pe bolnavii psihici, presupune însă o schimbare de opinie față de nebunie. Aceasta s-a realizat prin transferul nebuniei din planul cultural și moral în planul medical și științific. Medicalizarea nebuniei, nu a fost numai un fapt firesc de a-i recunoaște statutul de boală mintală în raport cu cel de sănătate mintală. A reprezentat totodată din punct de vedere moral
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vorbi mai departe despre aceste aspecte. Faptul de a-i accepta pe bolnavii psihici, presupune însă o schimbare de opinie față de nebunie. Aceasta s-a realizat prin transferul nebuniei din planul cultural și moral în planul medical și științific. Medicalizarea nebuniei, nu a fost numai un fapt firesc de a-i recunoaște statutul de boală mintală în raport cu cel de sănătate mintală. A reprezentat totodată din punct de vedere moral o anulare a atitudinii rejective prin adoptarea unei atitudini de înțelegere și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de boală mintală în raport cu cel de sănătate mintală. A reprezentat totodată din punct de vedere moral o anulare a atitudinii rejective prin adoptarea unei atitudini de înțelegere și acceptare științifică a acesteia de către societate. Ce a reprezentat de fapt medicalizarea nebuniei? Din punct de vedere psihanalitic un proces de sublimare prin care atitudinea societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moral o anulare a atitudinii rejective prin adoptarea unei atitudini de înțelegere și acceptare științifică a acesteia de către societate. Ce a reprezentat de fapt medicalizarea nebuniei? Din punct de vedere psihanalitic un proces de sublimare prin care atitudinea societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment conflictul dintre societate și nebunie/bolnavi psihici este anulat. Ce sublimează medicalizarea nebuniei: frica de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihanalitic un proces de sublimare prin care atitudinea societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment conflictul dintre societate și nebunie/bolnavi psihici este anulat. Ce sublimează medicalizarea nebuniei: frica de nebuni și de boala psihică, anulează ideea că nebunul este o persoană infamată, conferindu-i statutul de bolnav, de om în suferință, anulează „rușinea de a fi nebun” înlocuind-o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societății față de nebunie și bolnavii psihici era transferată din planul eticii în cel al medicinei. Povara culpabilității era convertită în boală și recunoscută ca atare. Din acest moment conflictul dintre societate și nebunie/bolnavi psihici este anulat. Ce sublimează medicalizarea nebuniei: frica de nebuni și de boala psihică, anulează ideea că nebunul este o persoană infamată, conferindu-i statutul de bolnav, de om în suferință, anulează „rușinea de a fi nebun” înlocuind-o cu respectul și grija datorată bolnavului, anulează culpabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferință similară oricărei alte boli, societatea, din acest moment, își asumă responsabilitatea față de bolnavii psihici și de boala mintală, de a-i ocroti și de a le acorda îngrijiri de specialitate ca oricărei alte categorii de bolnavi. Sublimarea psiho-morală a nebuniei prin schimbarea atitudinii societății față de aceștia, restabilește o stare de echilibru între societate și nebunie. Recunoscând demnitatea umană și pierdută pentru nebuni, societatea se eliberează de faptul de a-i fi culpabilizat. Remarcăm prin aceasta că de fapt vinovăția de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de boala mintală, de a-i ocroti și de a le acorda îngrijiri de specialitate ca oricărei alte categorii de bolnavi. Sublimarea psiho-morală a nebuniei prin schimbarea atitudinii societății față de aceștia, restabilește o stare de echilibru între societate și nebunie. Recunoscând demnitatea umană și pierdută pentru nebuni, societatea se eliberează de faptul de a-i fi culpabilizat. Remarcăm prin aceasta că de fapt vinovăția de „a fi nebun” aparținea societății care proiecta asupra acestora propriile sale tare negative. Anulând aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umană și pierdută pentru nebuni, societatea se eliberează de faptul de a-i fi culpabilizat. Remarcăm prin aceasta că de fapt vinovăția de „a fi nebun” aparținea societății care proiecta asupra acestora propriile sale tare negative. Anulând aspectul infamat al nebuniei, societatea se reabilitează din punct de vedere moral, sfârșind prin a se disculpabiliza la rândul său. Din acest moment societatea nu-i mai „ascunde” pe nebuni, ci va institui măsuri de protecție ale acestora, care nu sunt altceva decât formele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]