10,102 matches
-
postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea n. C.), care are o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
legii morale și consecințele ce decurg în privința intervenției "moralității" în sfera de legiferare a rațiunii teoretice. O anume dislocare a acestei situări pare a se produce prin postulatul existenței lui Dumnezeu. Poate nu direct, ci prin faptul că acest postulat reface unitatea de existență a omului. Oricum, legea morală mai este vizată doar indirect. Pe de o parte, fără ea nu putem înțelege omul în genere, ca ființă rațională; pe de alta, în constituția umană desăvârșită, în unitatea de existență a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu are "realitate", nefiind dat în experiență, neexistând un obiect al acestui concept (sau Idei). În prima Critică, el argumentase "imposibilitatea dovezii fizico-teologice" a existenței lui Dumnezeu, dovadă ce viza însăși imposibilitatea existenței divine ca Arhitect Suprem.83 Trebuie să refacem acum structura formală a conceptului kantian al finalității. Premisa necesară a acestui demers este ideea că, în genere, structura formală a unui concept reprezintă: a) schema logică alcătuită din forme și operații logice în care îi este așezat (turnat) înțelesul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără scop", în termenii săi, elimină ipoteza unei intenții preexistente procesului evolutiv-finalist: "Termenul (finalitate relativă n. C.) are aici semnificația unei finalități fără scop, adică a unei potriviri de facto în realizarea căreia nu intervine neapărat vreo 'intenție' ".92 Blaga reface aici un gând mai vechi despre finalitate. Neîndoielnic, conceptul acestui tip de finalitate "finalitatea relativă", care face inutilă ipoteza prezenței în lume a Arhitectului Divin are o origine prekantiană, însă Kant este cel care îl așază în structura logic-formală potrivită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu; primul are eu, celălalt nu are; omul se proiectează pe sine în viitor, animalul trăiește doar în prezent. Consecințele diferenței esențiale dintre om și animal (diferența după locul lor în evoluție) determină, pentru fiecare, modul propriu de existență. Animalul reface specia, fără să atingă pragul personalizării energiei. Dimpotrivă, omul se definește prin personalizare. Conștiința sa este instrument de adaptare, "organ produs de nevoie", un organ care se dezvoltă pe măsură ce este întrebuințat. Acesteia i se adaugă eul, prin care este început
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său, în supoziția Absolutului. A concepe personalitatea energetică asemenea unei unități de echilibru al omului, unitate care adună ființa fizică și pe cea culturală a acestuia, înseamnă a dezvălui "locul natural" al omului în ordinea universală și, totodată, a-i reface unitatea de existență ca "sinteză" între natură și Absolut. Libertatea poate fi privită și dinspre actul creației. Acesta din urmă reprezintă "suprema categorie a muncii", după cum socotește C. Rădulescu-Motru. Privită ca un act liber în mod absolut, ea aparține lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
părțile alcătuiesc un tot armonios 'ca și cum' ar fi întocmite de o inteligență în vederea realizării unui ideal și a conservării acestui tip specific"133. Cu adaosul că eul tematizat de personalismului energetic este moment prim în procesul personalizării și că el reface întreaga ordine a formelor de actualizare a energiei, dându-i, de fapt, acesteia, sens într-o ordine de finalitate. De altminteri, finalitatea personalității este condiționată regulativ, nu constitutiv, spune C. Rădulescu-Motru, sub inspirație kantiană de finalitatea eului. b. Poziția specială
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cea organică întâi) căci finalitatea, ca o cauzalitate inversă, în care efectul ca scop determină cauza, este legată de ființa organizată ce "se organizează pe sine însăși și care, din acest motiv, poate fi numită scop natural"138. Principiul finalității reface unitatea omului; el leagă "conceptele naturii" de conceptul libertății, rațiunea teoretică de cea practică, persoana de personalitate. Autorul personalismul energetic procedează la aceeași deplasare a semnificațiilor conceptului finalității, acesta desemnând atât raporturi ale totalității "cu indivizii din care ea se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
causa eficiens și la causa finalis, în cele ce urmează, respectând sensurile cu care folosește termenii C. Rădulescu-Motru, acest termen va sta numai pentru causa eficiens; iar termenul "finalitate" va sta pentru causa finalis.) Odată produsă anticipația, determinismul prin finalitate reface ordinea naturală însăși, dar nu în sine, ci integrată evoluției universale care a trecut energia în faza sa personalizată. Desigur, anticipația, ca fapt psihic ce aparține unității eului, își dobândește rolul potrivit contextului personalizat în care este cuprinsă. Forma sa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale personalității și vocației. Schița formală a conceptului determinismului prin finalitate, prin cele două momente, al negării valabilității absolute a determinismului prin cauzalitate (de fapt, al delimitării zonei de acțiune a cauzalității) și al afirmării valabilității finalității pentru ordinea universală, reface structura formală a conceptului kantian al finalității. Prima operație îngăduie și în personalismul energetic și în filosofia kantiană un discurs despre om, iar a doua, pe temeiul celei dintâi, face posibilă o disciplină al cărei principiu este finalitatea: teleologia, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura sufletească a copilului. Într-un fel, individul uman reface, în evoluția lui psihică, istoria omenirii. Pentru primul sens, C. Rădulescu-Motru aduce argumente sistematice subordonate schemei determinismului prin finalitate și acordate ipotezei personalismului energetic, așa cum a fost ilustrat în acest capitol și cum va fi ilustrat mai departe, dar și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual de personalitate aduce o extindere a finalității asupra naturii, refăcând astfel unitatea lumii. O unitate nestabilă totuși, prin urmare relativă, neîmplinită, dar care este necesară evoluției personalizate a energiei către forma sa finală: personalitatea energetică. Forma socială a tipului este cultura. Tipul-cultură, ca personalitate a poporului, se are pe sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici o condiționare naturală, atunci umanizarea ar fi fost un accident de felul unui diluvium, al unei calamități, care ar fi schimbat forțat ordinea naturii. Legată fiind însă de natură, existența umană constrânge în sine toate liniile de evoluție a energiei, reface universul însuși prin structura sa, dă sens nou, personalizat, evoluției lumii (existenței-ca-energie). Nu avem de-a face cu impunerea unei așezări noi a energiei ca natură, ci cu reordonarea sa firească printr-un element zămislit de ea însăși. Astfel, determinismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formele personalității și privit sub aspect istoric, omul este o sinteză a liniilor de evoluție a energiei, trecute în regimul personalizării. Privit dinspre sistematica factorilor săi sufletești, el apare ca microcosm, ca o structură de elemente "energetice" prin care este refăcută structura universului (a întregii evoluții a energiei); sau, cu vorbele lui Vasile Băncilă relativ la concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru: "dacă atunci când am considerat lucrurile sub raportul adevărurilor istorice, omul apărea ca o sinteză, acum apare ca un fel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural. Fapta oamenilor mari este culturală, dar rostul ei este de a reface unitatea natură-cultură. Ideile, ca inovații ale oamenilor mari din prima categorie amintită (oamenii mari ai ideilor), își intră în rolul lor prin orientarea deprinderilor voluntare. Dar numai atunci când oamenii din a doua categorie (oamenii mari ai faptelor) se ridică prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orizont non-natural, dar este și dovada unității lumii, pentru că geneza sa este legată de evoluția energiei și de fondul sufletesc (energetic). Fapta vocației mărturisește deplin desprinderea omului de natură, înscrierea sa pe linia unui destin propriu; dar prin ea este refăcută unitatea lumii. Formele istorice ale personalității fiecare la timpul ei istoric stau sub o determinare măsurată destinal: nici una dintre ele nu vine înainte de timpul hotărât prin evoluția personalizantă a energiei. Vocația confirmă însă spontan intrarea într-o altă ordine decât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului este justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte concepte: profesie, creație, noroc, ideal, mesianism; educarea vocației; referiri la vocația românilor. În cele ce urmează, vom porni de la această enumerare, fără a reface in extenso argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mod cultural. Așadar, creatorul de cultură corespunde în cea mai mare măsură modelului ființei culturale. De altminteri, creatorul de cultură, care este omul de vocație, se află în identitate cu acest model; el este chiar modelul. Fiecare individ tinde să refacă, prin personalitatea sa, modelul ființei culturale, adică tinde către statutul omului de vocație. Cultura este ordinea de finalitate ca atare, dar numai datorită vocației, care impune principiul finalității prin chiar faptul producerii ei. De asemenea, personalizarea energiei se află, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două orizonturi: al trecutului, în seria căruia el este punct final; al reevaluării, în care el este autorul actului originar, fiind el însuși de condiția originarului. Odată așezat în limitele propriei lucrări, legiuitorul reface ordinea trecutului; omul însuși capătă îndreptățire existențială prin actul său. Cele patru idei fundamentale ale filosofiei lui Nietzsche, potrivit unor interpreți ai acesteia (E. Fink, de exemplu) moartea lui Dumnezeu, voința de putere, veșnica reîntoarcere a Aceluiași, supraomul semnifică împreună
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
limită, prin educație. Ea se definește prin recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de viață fiind centru de energie, dar ea vine pe lume nu pentru o corecție, pentru a reface ceea ce s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
comentând ideile lui Ostwald este supraordinată celor de forță și materie, le cuprinde pe amândouă într-o unitate superioară"270. La Ostwald nu regăsim, în privința conceptului de finalitate, utilizat pentru a explica apariția omului, gândul lui Kant, într-un fel refăcut de C. Rădulescu-Motru, despre om ca scop final al existenței, ca "ființa" care își propune scopuri și extinde asupra naturii un principiu propriu. Finalitatea este legea de evoluție a energiei, dar ea apare implicată ca un "mecanism" în interiorul lumii fenomenale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relațiilor dintre om și Dumnezeu. Concentrat, discursul pornește de la ideea că omul a fost perfect la început, că a comis păcatul apoi, "căzând"; însă căderea sa nu este veșnică, fiindcă, în anumite condiții, el se va reumaniza, adică își va reface "persoana primitivă", originară. De fapt, trei "creații" suportă omul. Prima, divină în esența sa, este în orizontul binelui, al justiției perfecte și fericirii personale sub comendament sacru; omul se află sub ascultarea totală a sfaturilor divine; desigur, este vorba de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi atins individual, prin persoană, în sânul societății umane"289. Doar dincolo de istorie la sfârșitul ei ar fi posibilă împlinirea programului existențial uman, anume identitatea întru justiție și bine a omului cu Dumnezeu. Persoana are, la Renouvier, rolul de a reface ordinea divină a justiției, pierdută la un moment dat. Prin urmare, ea are un statut dublu: este existența umană perfectă, pe suport individual și posibilă prin creația a treia; este forma istoric-umană de existență, sensul lucrării ei fiind, din această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noi, ceea ce e mai profund decât eul nostru cel mai adânc.) Transcendența afirmată de filosoful creștin contemporan este lăuntrică, dar, totodată, ea este și "în afară". Cum ar putea fi altfel, atâta vreme cât, ieșind din sine întru comunitatea persoanelor, persoana se reface pe sine, ca în-sine? Acest personalism pare a fi fatalist, dar omul nu se află sub fatalitate, ci este liber, adică pornit, fără constrângere, către autocreație. Libertatea nu este nici absoluta independență (dezlegare de orice), nici condamnare; este "libertatea sub
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reconstrucție de ontologie a umanului prelungită într-o teorie a educației. Em. Mounier reconstruiește filosofic, pornind îndeosebi de la surse teologice, ajungând la un "proiect personalist" care are sensul unei metode de ameliorare a persoanei, de pregătire a ei pentru a reface modelul divin. Prin realizarea sa, persoana se depășește pe sine; ea lucrează nu pentru desăvârșirea propriului sine, ci pentru altceva care o depășește continuu. Fără îndoială că și persoana energetică evoluează către o mai profundă personalizare, către o mai bună
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]