10,776 matches
-
Silviu Stănculescu care n-a lipsit la nici una dintre lansările mele de carte (recitând împreună cu Anda Caropol) pe când mai făceam parte de Filiala București al Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Zaciu sau aici Wolf von Aichelburg și mulți care spre rușinea mea nu-mi vin momentan în minte. Nu pot uita prietenia de trei decenii cu poetul, dramaturgul, scriitorul, eseistul Valeriu Anania (fost mitropolit al Transilvaniei) care ne-a părăsit la începutul anului 2011 lăsând un gol imens... "Am închis ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
actorul Silviu Stănculescu care n-a lipsit la nici una dintre lansările mele de carte (recitând împreună cu Anda Caropol) pe când mai făceam parte de Filiala București al Uniunii Scriitorilor din România. Mircea Zaciu sau aici Wolf vonAichelburg și mulți care spre rușinea mea nu-mi vin momentan în minte. Nu pot uita prietenia de trei decenii cu poetul, dramaturgul, scriitorul, eseistul Valeriu Anania (fost mitropolit al Transilvaniei) care ne-a părăsit la începutul anului 2011 lăsând un gol imens. A.B.De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Se bea Însă cu discreție. Într-un an Întreg, trecând prin 28 de state, am Întâlnit un singur om beat tare, În San Francisco, În seara de 23 August 1936. Al doilea nu am Întâlnit. Băutura era considerată ca o rușine În 1935/36. În familiile la care am stat, la care am fost invitați la masă, la congresele și reuniunile la care am participat, nu ni s-a servit alcool sub nici o formă; În afară de cea mai bună apă, se beau
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
găseau, de regulă, singurul sprijin în credință. Or, după participarea la liturghiile negre, întreaga lor credință era zguduită din temelii, nu pentru că ar fi participat afectiv la aceste mizanscene, majoritatea acționând robotizat, ci dintr-un sentiment firesc de vinovăție și rușine. Preotul P.K., unul dintre cei mai batjocoriți deținuți din Gherla, i s-a confesat printre lacrimi lui Octavian Voinea, care încerca să îl încurajeze: ' Domnule Voinea, am coșmaruri. Nu pot dormi noaptea. Am păcătuit împotriva lui Dumnezeu comparându-mă cu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru că toți foștii deținuți politici erau filați și ținuți sub observație strictă, dându-li-se senzația că s-au transferat dintr-o închisoare în alta, în loc să se elibereze. Nu este de neglijat nici explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și rușinea îndurate în timpul acțiunii au fost suficient de puternice încât să inducă o stare de dezamăgire viscerală față de natura umană și de destinul lor. Ei și-au refulat amintirile traumatizante, nedorind să le dezgroape, și reprezintă majoritatea supraviețuitorilor după 1989, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
existență. Cazurile cele mai spectaculoase sunt cele ale victimelor care și-au revenit fie rapid, fie total, fie în amândouă modurile. Părintele Gheorghe Calciu este primul dintre cei care, deși constrâns la compromisuri serioase în timpul bătăilor, s-a scuturat de rușine și spaimă și a ridicat glasul împotriva făptuitorilor. Intervenția sa din cel de-al doilea proces al deținuților, în care a acuzat Partidul Comunist și Securitatea de înscenarea și manipularea acțiunii, a dat peste cap planurile anchetatorilor. Tot aici pot
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acțiunii, a dat peste cap planurile anchetatorilor. Tot aici pot fi trecuți și cei care au acceptat să vorbească deschis despre acțiune după 1989, să participe la conferințe ori să își publice memoriile despre acest subiect, învingându-și teama și rușinea implicării în evenimentele sinistre de la Pitești și Gherla. Mărturii aflate în arhiva personală a autorului Bâgu, Gheorghe, interviu realizat în București, 9 noiembrie 2007. Calciu-Dumitreasa, Gheorghe, pr., interviu realizat în Cluj-Napoca, 20 august 2006. Cornea, Corneliu Ioan, interviu realizat în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
am răspuns provocării Dianei de a face o plimbare la Olt, apoi fata ne-a propus vizionarea casetei cu Profetul trădat, casetă pe care nici acum nu știu cum de am ratat-o la Brăila. Pentru cine nu știe - nu e o rușine! - Profetul trădat este piesa prezentată de sahaja yoghini anul trecut la Cabella, în fața lui Shri Mataji, cu ocazia pujei pentru Sahasrara. Cunoștințele mele de limbă engleză sunt limitate, dar am putut să-mi dau seama de mesajul și valențele artistice
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
picioarele Mamei! Se dădea în mine o luptă între dorință și umilință. A învins dorința. M-am așezat la rând, am așteptat un minut dar... o întrebare apăsătoare nu-mi dădea pace: meritam? Meritam eu acest privilegiu? Mi-a fost rușine când am ieșit din rând: dacă voi fi interpretat greșit... sau... corect... Nu, nu mai avea importanță: luasem decizia ce o consideram potrivită în acel moment! Puțin mai târziu aveam să primesc și răspunsul Mamei: n-aș fi ajuns să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
că este cel mai potrivit moment pentru a O fotografia pe Shri Mataji! Am înțepenit locului! Mă aflam într-o mare de sahaja yoghini cu fețele transfigurate de măreția momentului, cu mâinile întinse spre scenă, iar eu... Mi-a fost rușine! Am reușit astfel să ratez și plecarea Mamei... Am văzut multe chipuri frumoase - unele cunoscute, altele necunoscute - dar aceasta nu avea importanță; importantă era bucuria și lumina radiată de acele figuri și senzația de rubedenie apropiată ce o simțeam în preajma
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prin puterea exemplului propriu, a frumuseții interioare reflectată pe chipul meu. Și nu dintr-un calcul prestabilit, ci dintr-o pornire firească, umană și pură! Practic, comportându-mă astfel, mă întorc la starea primordială a frumuseții creației, când nu exista rușinea, dar nici păcatul! Observați: am folosit persoana I-âi singular, pentru că nu am curajul și nici calitatea de a generaliza și a da sfaturi. Concluzionând și revenind la temă, la un moment dat am înțeles că, trăind în cercul concret, material
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în această țară sfântă a lui SHIVA? Îmi doresc atât de mult un scaun în țara sfântă a lui SHIVA! Shri Mataji îmi și spune ce trebuie să fac: este suficient să fiu umil! Umilința: o virtute pentru Spirit - o rușine (lipsă de demnitate) în lumea materială. Ce aleg? În care lume să mă manifest? Ce sunt eu, în realitate: Spirit sau... un simplu om? Pot deveni, cu adevărat, un locuitor al țării sfinte a lui SHIVA sau mă înșel singur
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-le (în același timp) pe ale mele? Unde se situează umilința când îi judec pe alții, uitând că și eu sunt un muritor de rând, cu multe erori în cârcă? Și - vai! - câte erori îmi cunosc de care îmi este rușine chiar și să-mi aduc aminte! Cum s-O urmez pe Shri Mataji și să devin umil? Nu cred că există un răspuns-definiție. Umilința, consider că trebuie să devină a doua noastră natură, să ajungem la stadiul în care aceasta
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
votat pe Câmpeanu, iar fiul nostru - era prima oară când vota - l-a votat pe Rațiu. L-am întrebat de ce. „Nu știu. Mie mi-e simpatic.“ A.M.P. : Și eu l-am votat tot pe Câmpeanu. Nu mi-ar fi rușine nici astăzi cu niciunul dintre ei. V.A. : V-aș spune un lucru pe care poate că nu-l știți. A doua sau a treia zi de Crăciun eram la Editura Cartea Românească, unde aveam în manuscris un roman depus
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Cum au publicat mai târziu despre Horia Patapievici. Numai că eu nu le-am republicat pe ale mele. Nu sunt așa cunoscute. Dar Ierunca mi-a scris un text din acela că-ți vine să te ascunzi sub pat de rușine că te laudă cineva așa de tare. Și au fost buni cu mine, au fost extraordinar de buni și de protectori cu mine. Ei apre‑ ciau oamenii după lipsa lor de înclinație către compro‑ mis. Iar eu nu eram înclinată
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
această tinerețe ne va da entuziasm și mai ales ne va da putința de a spune adevărul fără înconjur. Apărem cu încrederea ce ne-o dă dreptatea cauzei pe care vrem să o servim. Dacă ne vom opri la mijlocul drumului, rușinea nu va cădea asupra noastră, ci asupra acelora care prin nepăsarea lor, vor stânjeni realizarea unei fapte românești. Nu suntem prinși în 42 angrenajul angajamentelor politice. Nu suntem decât români și numai români.” Mai românește nici că se putea. Un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dispărut fițuica, dar aceeași, „conduși de mânuitorul politic Dr. N.D. Costeanu editează un nou ziar cu titlul Crainicul Bucovinei”... Mai apoi, participanții la prohodul Crainicul Bucovinei - cei de la Timpul - scriau la 17 ianuarie 1932: „Oficiosul guvernului și-a dat duhul. Rușinea presei românești din Bucovina, editată cu banii primăriei Cernăuți și condusă de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit în valea plângerii. E un succes
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Te-a ales senator satul Tot în strigăte și-n chiu, Căci băuse fiecare Câte-o ocă de ... rachiu. Ridicându-se împotriva birocratismului și bacșișurilor, la 24 iunie 1923, Poporul publica tot în prima pagină: „Vrem rânduială! Sistemul bacșișurilor - o rușine națională. Un avocat se oferă să facă în trei zile ceea ce două ministere n-au făcut în șase luni. Cerem sancțiuni împotriva funcționarilor abuzivi.” Era vorba de moș Axânte Penteleiciuc care aștepta să-i vină din America moștenirea rămasă de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în privința vocabularului, a modului de a se adresa mai ales celor acuzați într-o problemă sau alta. „Presa primarului Costeanu” se intitulează un articol din 11 octombrie 1931 unde citim: „Dl Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pohoață e însărcinat cu conducerea ziarului Informatorul Bucovinei. O rușine a presei cum e redactat. Guvernul dlui Iorga nu merită să aibă asemenea oficios, o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar Trahanche Costeanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o prostie care supără; e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Kososchi, Siona Dora, Fr.Flinker, T. Munteanu, Al. Mitric, R.I. Pîslea, dr.Caius Bardoși, Mia Licea ș.a. „Problema generației tinere” ocupă un loc central în toate discuțiile publice” inițiate de revistă (nr.5-6 octombrie 1933). „Hitlerismul, o eroare și o rușine” se intitulează articolul semnat de Pavel Pavel, la numai câteva luni după instaurarea hitlerismului în Germania și în care se spune: „Mișcarea hitleristă este o diversiune a marelui capital, după cum fascismul a fost o contrarevoluție a clasei burgheze în plină
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țin la această muncă, dar știu că pentru moment dvs. aveți o vedere de ansamblu asupra literaturii mai bună decât majoritatea savanților. O știu mai ales prin intermediul cărții dvs. Le Chamanisme, pe care am răsfoit-o doar, spre nespusa mea rușine, dar pe care mi-o rezerv ca lectură aleasă - pentru când voi avea libertatea de a aprofunda alt lucru... În fine, în șoaptă, pot să vă întreb dacă vă mai gândiți la romanul dvs.? Dar va avea critici mai bune
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai bune gânduri ale sale. Credeți-mă, dragă prietene, al dvs. devotatș,ț Mircea Eliade XXIIItc "XXIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 29 septembrie ș19ț52 Dragă prietene, Am primit astăzi scrisoarea dvs. din 27 septșembrieț și constat cu rușine că nu v-am răspuns încă la scrisoarea din 7 august, care conținea atâtea lucruri interesante. Ar fi trebuit să răspund imediat propunerii dvs. de a-mi rambursa volumul lui Abrahamsson, eu îl primesc gratuit de la biblioteca universității, dar puteți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]