10,956 matches
-
să-și apropie urechea de gura lui. Și-i spune În șoaptă - dar tare: - Așa! Chiar așa! Cu nimereala - dar cu numărul! Cu tăvălugul!Îi doare-n cur de oameni, unde noi numărăm cu omul, ei numără cu divizia - divizia rusească, să ne-nțelegem! Eh, Rușii, ce popor!... dă din mână, nu se Înțelege dacă e admirație sau lehamite. Hai să bem! Ca să uităm - ’ Căci ea, uitareaaaaarea...’ - Însă tata numai atâta mai știe din romanță sau ce-o fi. Mama Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
au venit, singure-singurele, să-i mănânce din palme grăunțe de plumb? - Numai una, șoptește-gâjâie ofițerul. Cealaltă avea un glonte În coloana vertebrală, a zis că tot e netransportabilă... - A zis ea că-i netransportabilă? Ea, Rusoaica? Cum se zice, În rusește, la netransportabil? - Nu știu, nu ea a zis. Ea n-a zis nimic, el a zis că ea ar fi zis... Că tot degeaba, ce să ne mai ostenim... Așa a zis șeful... Dar și mie: doi băieți... Cu unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la Vatici, să fac pe dolmecerul... M-am dus o dată, de două ori - a treia, nu. Vine el la Mana: «De ce nu execuți ordinul, dom’ director?» Îi răspund că nu sunt sub ordinele lui, apoi el știe mult mai bine rusește, doar e rus - și nici nu mă simțeam obligat... «Ți-e frică să nu te dovedesc», zice el. Îi spun că n-are cu ce mă „dovedi”: Întâi mă cernuse Gestapoul; după aceea SSI-ul, după aceea Siguranța - dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
avea. Se grăbea, candela lui de timp... La urma urmei, trebuia să zic mersi că cineva care știa românește Îmi spusese ce-i cu mine, fiindcă de la Sapșa sunt dus În alt birou, unde altul de la ei Îmi boscorodește pe rusește ceva și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva? M-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
urmei, trebuia să zic mersi că cineva care știa românește Îmi spusese ce-i cu mine, fiindcă de la Sapșa sunt dus În alt birou, unde altul de la ei Îmi boscorodește pe rusește ceva și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva? M-ar fi liberat? Buuun - bună să-mi fie mie inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
unde altul de la ei Îmi boscorodește pe rusește ceva și mă pune să semnez o hârtie rusească. Și o semnez, domnule! De ce nu?!, vorba Înțelepciunii poporului. Ei și dac-aș fi Înțeles ce spune Rusul, ce spune hârtia aceea, În rusește? S-ar fi schimbat ceva? M-ar fi liberat? Buuun - bună să-mi fie mie inima... De la Orhei sunt trimis la Balta, În Ucraina, acolo era un mare lagăr de triere. Știi că Balta a fost o vreme, după 1924
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un „camarad de arme”, un Ungur: «Bine, dar cum de ne-au transformat În... contrariul?» «Ține-ți gura, altfel te transformă În contrariul contrariului!», zice Ungurul. Buuun... Ți-am povestit cum a fost cu „frontul”, cum se desfășurau, dragă-doamne, atacurile rusești... N-am avut timp să-mi fie milă de Ruși, În unitățile noastre numai comandanții și politrucii erau ruși - Însă, mai târziu, În lagăr, la Slobozia am aflat că și unitățile lor erau trimise la abator tot ca noi, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de nume, hârțogarii din lagăre lungeau vorba; lungind-o, aflau că sunt... prafiesăr (nu eram eu singurul... Învățător, dar ceilalți n-aveau nume latinești) și mă Întrebau dacă... știu carte! Dacă, de bine de rău, Începusem să mă descurc În rusește, la... oral, În scris eram bocnă! Noroc Însă că nu mă scoteau din brigăzile de lucru - și de moarte - ca să mă pună undeva, Într-un „post” În care trebuia să scriu rusește: la servicii nu era nevoie de diplomă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine de rău, Începusem să mă descurc În rusește, la... oral, În scris eram bocnă! Noroc Însă că nu mă scoteau din brigăzile de lucru - și de moarte - ca să mă pună undeva, Într-un „post” În care trebuia să scriu rusește: la servicii nu era nevoie de diplomă de profesor, nici măcar de Învățător - la latrine; nici la bucătărie - nu vorbesc de bucătăriile propriu-zise, unde-se-făcea-mâncarea, acolo nici chiar „latinii” nu aveau acces, dar la cărat alimente, cu spinarea, la adus lemne pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vorbesc de bucătăriile propriu-zise, unde-se-făcea-mâncarea, acolo nici chiar „latinii” nu aveau acces, dar la cărat alimente, cu spinarea, la adus lemne pentru cazane... - dar și munca asta era viață, nu moarte. Am profitat de aceste „slujbe”, am Învățat să scriu rusește și, la prima ocazie, am avansat: am devenit felcer! Adevărat, examenul l-am trecut În... latină, În prezența unui ofițer de-al lor, care zicea că și el e doctor, turuind: «Radius, cubitus, calcaneu, astragal...» Cât Îmi aduceam și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și nu Calverde, ci Calalb... - Ce mi-i alb, ce mi-i verde... - Și n-o s-o citez pe prietena mea, Tamara, ci pe neprietenul nostru, Atlasul Lingvistic al URSS! - Ca să citezi, trebuie să știi să citești - tu nu știi rusește. - Literele, cât să pot silabisi numele unui sat de pe malurile-valurile Amurului, le știu. - Nu cumva Chiștelnița?, se interesează tata. - Dac-aș avea o hartă amănunțită, poate că aș da și de o Chiștelniță - de la noi au fost deportate vreo cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Îl băteam, de-l rupeam - când Îl găseam. Alergam și eu, În stol, În ceată, cu băieții, prin păpușoaie. Dădeam peste cartușe, arme, gropi cu grenade În jur - tranșee din acelea În potcoavă - ba o dată am nimerit peste o uniformă rusească Învelind niște oase Învelite bine În piele (bietul rus: avusese vreme să se umfle, În pielea lui, apoi să se dezumfle - mama nu-l găsise), dar peste Hantut, nu; Încă nu. Parc-ar fi fost frate geamăn cu Cazimir. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sat... Da’ lasă, Dumnezeu e mare, nu ne-o lăsa El de izbeliște... Dumnezeu e mare, nu ne lasă, El - de astă dată, refugiul e bine organizat: slujbașii au primit din vreme repartizări În provinciile cele mai... din partea opusă năvalei rusești. Ai mei nu „cunosc” pe-acolo, nu mai fuseseră, Însă dacă tunul vine-ncoace, trăgând, după obiceiul rusesc, drept În fața ochilor, o să avem cu toții prilejul să cunoaștem și Transilvania și Sibiul. Și Gusu. Bun. Avem hârtii pentru noi; avem hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lasă, El - de astă dată, refugiul e bine organizat: slujbașii au primit din vreme repartizări În provinciile cele mai... din partea opusă năvalei rusești. Ai mei nu „cunosc” pe-acolo, nu mai fuseseră, Însă dacă tunul vine-ncoace, trăgând, după obiceiul rusesc, drept În fața ochilor, o să avem cu toții prilejul să cunoaștem și Transilvania și Sibiul. Și Gusu. Bun. Avem hârtii pentru noi; avem hârtii și pentru bagaje; avem și experiența celuilalt refugiu, ratat și consecințele lui În Siberia. De astă dată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-i construiască eroului său o asemenea biografie. Comisarul a fost eliberat din închisoare în 1965 (probabil nu întâmplător în 1965) de un general de Securitate (interpretat de Ion Dichiseanu) doar pentru că, în cea de-a 12-a folosire a ruletei rusești, a supraviețuit. (Timpul petrecut în închisoare s-a măsurat după ruleta rusească, pe comisar pariind aceiași securiști gălăgioși, fiecare victorie asigurându-i condiții mai bune de viață.) Dacă pentru adevărații deținuți politici condamnarea la închisoare era deja o condamnare la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
închisoare în 1965 (probabil nu întâmplător în 1965) de un general de Securitate (interpretat de Ion Dichiseanu) doar pentru că, în cea de-a 12-a folosire a ruletei rusești, a supraviețuit. (Timpul petrecut în închisoare s-a măsurat după ruleta rusească, pe comisar pariind aceiași securiști gălăgioși, fiecare victorie asigurându-i condiții mai bune de viață.) Dacă pentru adevărații deținuți politici condamnarea la închisoare era deja o condamnare la moarte, comisarul Moldovan ne-ar sugera că pentru autorul său opțiunile au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
fiecare victorie asigurându-i condiții mai bune de viață.) Dacă pentru adevărații deținuți politici condamnarea la închisoare era deja o condamnare la moarte, comisarul Moldovan ne-ar sugera că pentru autorul său opțiunile au avut în viață efectul unei rulete rusești. Ego-ul autorului e supradimensionat Probabil că Sergiu Nicolaescu chiar crede asta, așa cum crede că a fost nominalizat la Oscar sau că a avut o carieră strălucitoare în străinătate. Supraviețuitorul e, cum o spune clar titlul, un soi de profesiune de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
abia acum reușesc să-ți răspund, când tu ai scăpat de sunetele pikamerelor electorale și alergi zglobiu prin Târgul de Carte de la Londra. Sper să cumperi toate copyright-urile pe care ți le dorești, iar când te întorci, vorba bancului rusesc, „ia Idiotul cu tine, ca să nu ne plictisim în tramvai“, că pe aici e mare repetiție electorală. Mă bucur că Makanin (cel cu Spaima), despre care scrii atât de savuros, a început să convingă și cititorii români, căci rușii erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
se întoarcă. Eroul principal merge la moarte de bunăvoie, fiind convins că taina vieții poate fi înțeleasă doar prin astfel de abordări radicale. Romanul se înscrie perfect în linia marii literaturi de la care se revendică, încercând să răspundă „veșnicelor întrebări rusești“, cu diferența că o face în cel mai direct stil antiutopic, adecvat limbajului și conceptelor vremurilor proletcultiste. Platonov face ceea ce nu mai făcuse nimeni până la el: povestește și începutul „orașului soare“ Cevengur, dar și finalul lui, modul în care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a avut o opinie diferită de a directorului general. Jurnalistul afirmă că Sorin Roșca Stănescu era deranjat de prezentarea suspendării lui Traian Băsescu din funcție drept o lovitura de stat a oligarhiilor prin care se încearcă aservirea Administrației Prezidențiale intereselor rusești. Organizațiile civice au reacționat prompt. Astfel, Convenția Organizațiilor de Media (COM) condamna decizia ziarului Ziua de a-i cere jurnalistului Victor Roncea să părăsească redacția, după ce acesta a redactat și semnat, în calitatea sa de lider al unei organizații neguvernamentale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
s-a terminat într-un mare rahat balcanic. În loc de concluzie: la 800 de kilometri mai la vest, Halele acoperite ale orașului Budapesta sunt o mândrie arhitectonică și un punct de atracție pentru turiști. Noi, repet, am moștenit knut-ul și administrația rusească, agrementată cu ceva țâfnă tipic balcanică. Mirel 21 mai 2006 Și am fost la București. După două luni de la ultima mea vizită în capitala unei Românii care se va alătura UE peste mai puțin de șapte luni. Dar ce oraș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sunt sigură, majoritatea nu găsesc. Nu știu dacă aș putea sta aici tot timpul, dar, Doamne, e un loc incredibil de interesant de vizitat. Fata care ne servește e o brunetă superbă, cu o față perfectă și accent străin. Poate rusesc. E atât de slabă încât parcă o să se rupă. Înțelege când refuzăm sosul. Sunt sigură că nu pune vreodată gura pe așa ceva. Bineînțeles, cred că nu e de fapt chelneriță. Probabil e una din miliardele de femei superbe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
care eu le ador și care trimit perfect la această lume falsă, în care, Dumnezeule!, trăim și noi, dar cu care ne-am obișnuit atât de mult încât ne pare aproape normală. Apropo de Dumnezeu, dacă tot suntem pe tărâm rusesc și ăsta e subiectul lor predilect. Dumnezeu a fost declarat mort cam în perioada în care apare poșliak-ul. Teza mea legată de acest subiect e simplă: Dumnezeu a murit în ziua în care a auzit prima rugăciune a poșliak-ului. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de la Ateneu (Enescu, Mozart, Dvorak - strălucitor și fără fițe). O surpriză plăcută Filarmonica din Oslo, două zile cu Stravinski, Bartók, Ravel și un Enescu - Suita 3-a, traspusă absolut remarcabil, și cu pianistul Boris Berezovski „en vedette“, făcând un Grieg „rusesc“, patetic și spectaculos. Moment de mare emoție pentru închiderea primei săptămâni, Arta Fugii într-o excelentă și tensionată variantă orchestrală sub bagheta maestrului Cristian Mandeal. Bach cu Mandeal, o seară-noapte de neuitat. reSourcing. Platformă critică Artiștii recuperează istoria culturală recentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
tocmai pentru că în interiorul ei descoperă cele mai adânci tristeți. Înfășurată în veșminte de divă, în timp ce vinde imaginea unui zâmbet perfect și a celor mai ademenitoare mișcări de șolduri, Marilyn e torturată, paradoxal, de aflarea propriei identități. E ca o păpușă rusească, ascunzând mereu o altă păpușă la adăpostul rece al celeilalte păpuși; asta transmite perfect romanul lui Schneider. Așa cum puteți citi aici de-a dreptul, adică nu printre rânduri, problema lui Marilyn nu era de natură sexuală, ci, mai degrabă, ținea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]