10,155 matches
-
că o astfel de fibră suportă mai multe moduri de propagare. Rezultatul modelării fibrelor multimodale cu optică electromagnetică se apropie de predicțiile opticii geometrice, dacă fibra este suficient de mare și suportă un număr mare de moduri. Analiza ghidului de undă arată că energia luminii în fibră nu este complet păstrată în miez. În schimb, mai ales la fibra monomodală, o fracțiune semnificativă de energie se transferă tecii sub formă de unde evanescente. Cel mai frecvent folosit tip de fibră monomodală are
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
fibra monomodală, o fracțiune semnificativă de energie se transferă tecii sub formă de unde evanescente. Cel mai frecvent folosit tip de fibră monomodală are un diametru al miezului de 8-10 micrometri și este gândit pentru a fi utilizat la lungimi de undă vizibile apropiate de infraroșu. Structura modului depinde de lungimea de undă a luminii folosite, astfel că această fibră suportă de fapt un număr mic de moduri adiționale la lungimi de undă vizibile. Fibra multimodală, prin comparație, este produsă cu diametru
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
formă de unde evanescente. Cel mai frecvent folosit tip de fibră monomodală are un diametru al miezului de 8-10 micrometri și este gândit pentru a fi utilizat la lungimi de undă vizibile apropiate de infraroșu. Structura modului depinde de lungimea de undă a luminii folosite, astfel că această fibră suportă de fapt un număr mic de moduri adiționale la lungimi de undă vizibile. Fibra multimodală, prin comparație, este produsă cu diametru al miezului de la 50 micrometri până la câteva sute de micrometri. Frecvența
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
este gândit pentru a fi utilizat la lungimi de undă vizibile apropiate de infraroșu. Structura modului depinde de lungimea de undă a luminii folosite, astfel că această fibră suportă de fapt un număr mic de moduri adiționale la lungimi de undă vizibile. Fibra multimodală, prin comparație, este produsă cu diametru al miezului de la 50 micrometri până la câteva sute de micrometri. Frecvența normalizată "V" pentru această fibră ar trebui să fie mai mică decât primul zero al funcției Bessel "J" (aproximativ 2
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
s-au făcut numeroase cercetări atât pentru limitarea atenuării, cât și pentru maximizarea amplificării semnalului optic. Atenuarea este cauzată în primul rând de împrăștiere și absorbție. Propagarea luminii prin miezul unei fibre optice se bazează pe reflexia internă totală a undei de lumină. Suprafețele neregulate, chiar și la nivel molecular, pot reflecta razele de lumină în direcții aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau împrăștiere, și este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
neregulate, chiar și la nivel molecular, pot reflecta razele de lumină în direcții aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau împrăștiere, și este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde de lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau împrăștiere, și este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde de lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul sutelor de nanometri și micronilor, centrele de împrăștiere vor avea dimensiuni similare. Astfel
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul sutelor de nanometri și micronilor, centrele de împrăștiere vor avea dimensiuni similare. Astfel, atenuarea provine din împrăștierea incoerentă a luminii pe suprafețele de contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
de contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea suprafețelor interne sunt de forma limitelor intergranulare care separă regiuni mici de cristal. Dacă dimensiunea centrului de împrăștiere se reduce sub dimensiunea lungimii de undă, împrăștierea nu mai are o amploare semnificativă. Acest fenomen a dat naștere producției de materiale ceramice transparente. Similar, împrăștierea luminii în fibră de sticlă este cauzată de neregularitățile la nivel molecular ale structurii sticlei. Sticla este văzută de unii fizicieni
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
observă ca factor limitator al transparenței domurilor de rachete cu infraroșii. La puteri optice mari, împrăștierea poate fi cauzată și de procesele optice neliniare din fibră. Pe lângă împrăștierea luminii, atenuarea poate apărea și din cauza absorbției selective a anumitor lungimi de undă, într-o manieră similară cu cea răspunzătoare pentru apariția culorilor obiectelor: 1) La nivel electronic, depinde dacă orbitalii electronilor sunt spațiați de așa natură încât să poată absorbi o cuantă de lumină de o anumită lungime de undă în spectrul
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
lungimi de undă, într-o manieră similară cu cea răspunzătoare pentru apariția culorilor obiectelor: 1) La nivel electronic, depinde dacă orbitalii electronilor sunt spațiați de așa natură încât să poată absorbi o cuantă de lumină de o anumită lungime de undă în spectrul ultraviolet sau vizibil. Aceasta dă naștere la proprietatea de culoare. 2) La nivel atomic sau molecular, depinde de frecvențele de vibrație moleculară sau de legăturile chimice, de cât de apropiați sunt atomii între ei și moleculele între ele
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
de vibrație moleculară sau de legăturile chimice, de cât de apropiați sunt atomii între ei și moleculele între ele și dacă atomii sau moleculele prezintă ordine pe scară mare. Acești factori vor determina capacitatea materialului de a transmite lungimi de undă mai mari (în spectrul infraroșu, radio și cel al microundelor). Designul oricărui dispozitiv transparent impune alegerea materialelor pe baza cunoașterii proprietăților și limitărilor lor. Caracteristicile de absorbție ale structurilor cristaline observate în regiunile de joasă frecvență (infraroșu mediu spre infraroșu
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
microundelor). Designul oricărui dispozitiv transparent impune alegerea materialelor pe baza cunoașterii proprietăților și limitărilor lor. Caracteristicile de absorbție ale structurilor cristaline observate în regiunile de joasă frecvență (infraroșu mediu spre infraroșu îndepărtat) definesc limita de transparență la lungime mare de undă a materialului. Aceste caracteristici sunt rezultatul cuplărilor interactive dintre mișcarea vibrațiilor termice ale atomilor constituenți și moleculelor structurii solidului și radiației luminoase incidente. Astfel, toate materialele sunt limitate de regiuni de absorbție cauzate de vibrațiile moleculare și atomice din infraroșul
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
sau un multiplu întreg al frecvenței) la care vibrează particulele acelui material. Întrucât atomi și molecule diferite au frecvențe naturale de vibrație diferite, toate vor absorbi selectiv frecvențe diferite (sau porțiuni diferite de spectru) de lumină infraroșie. Reflexia și transmisia undelor de lumină au loc pentru că frecvențele undelor de lumină nu sunt frecvențele naturale de rezonanță ale obiectelor. Când lumina infraroșie la aceste frecvențe lovește un obiect, energia este fie reflectată, fie transmisă.
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
care vibrează particulele acelui material. Întrucât atomi și molecule diferite au frecvențe naturale de vibrație diferite, toate vor absorbi selectiv frecvențe diferite (sau porțiuni diferite de spectru) de lumină infraroșie. Reflexia și transmisia undelor de lumină au loc pentru că frecvențele undelor de lumină nu sunt frecvențele naturale de rezonanță ale obiectelor. Când lumina infraroșie la aceste frecvențe lovește un obiect, energia este fie reflectată, fie transmisă.
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
a acordat o importanță mai mare, considerând telepatia o funcție de sincronizare și a descoperit prin experiențele sale că aceste fenomen ne influențează visele. N. Wiener, cunoscut cibernetician de origine americană, consideră că suportul material al telepatiei îl constituie, de fapt, undele cu frecvența de 10 Hz, adică cele corespunzătoare ritmului alfa și că acestea ar fi active în stare de relaxare maximă. Însă psihofiziologii nu sunt de aceeași părere. Ei susțin că telepatia este o funcție a inconștientului care se manifestă
Telepatie () [Corola-website/Science/297285_a_298614]
-
își păstrează validitatea științifică cum ar fi cele privitoare la studiul efectelor descărcării apelor calde de la CNE Cernavoda, modele de simulare a turbulenței cu aplicații în predicția jeturilor poluante și a auto-curățirii magistralelor de canalizare urbană, modele de prognoză a undelor de viitură. În 27 decembrie 1989 CFSN îl numește Prim Ministru al Guvernului Provizoriu iar apoi, după alegerile din mai 1990, este desemnat de președintele Ion Iliescu și votat de Parlament ca Prim Ministru al României, funcție pe care o
Petre Roman () [Corola-website/Science/297339_a_298668]
-
om, prin osteneală, Pământul, El a zămislit. Și bulgăre pentru căldură Pe cer a vrut și a pus Soare I-a spus să dea lumină pură Căci sfântă viață va apare. A pus și pomi și floare a pus Și undă a făcut să curgă, Din răsărit până-n apus, Pe sfânta rocă demiurgă. A pus și lupi și căprioare Să mișune în codrul des, Din muntele ce-n zări apare Și se coboară pân’ la șes. A făcut marea și oceanul
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
adîncimi mari de 180-200 km. Aceste focare se localizează intr-o zonă restrînsă ce coincide cu regiunea curburii arcului carpatic și sînt cunoscute în literatură sub denumirea de “focarul Vrancea”. Energia lor maximă atinge magnitudinea de 7,5 iar atenuarea undelor seismice cu distanța se petrece încet, datorită carui fapt cutremurele perceptibile se resimt și peste hotarele Ucrainei. Raionul Nisporeni este situat în apropierea nemijlocită a focarului Vrancea. Din această cauză pe teritoriul raionului au loc cutremure de pămînt cu o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Anglia, apoi întreprinde câteva excursii în Suedia, împreună cu fetele și însoțită de colegul și prietenul ei, Albert Einstein. Ca urmare a expunerii la radiații și a efortului intens, starea de sănătate a Mariei se înrăutățește. Nu se proteja deloc de undele radioactive pe care le cerceta. Auzul și vederea i se deterioraseră și suferea atacuri din ce în ce mai dese. Într-o zi din primăvara anului 1934, Marie resimte un fel de febră și părăsește institutul de cercetare mai devreme ca de obicei. Din
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
că acesta există în natură în cantități mult mai mici decât ar putea pune în evidență un simplu instrument de măsură. Pentru detectarea radiului, Marie a utilizat electrometrul construit de către soțul său. Acest nou instrument i-a permis să detecteze undele radioactive emise de radiu în aer. Pentru aceasta a utilizat metoda de distilare fracționată. Marie va topi ani întregi pechblendă în recipiente special concepute pentru acest scop. Deoarece nu cunoștea temperatura de topire a radiului, Marie va folosi procedeul "încercare
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
ajuns la ideea că atomul nu este indivizibil și au fost propuse mai multe modele pentru structura atomului, toate având ca esență ideea că acesta este format dintr-un nucleu și un înveliș de electroni, nucleul fiind cel care emite undele radioactive. Marie Curie a militat și pentru utilizarea în medicină a substanțelor radioactive, un exemplu constituindu-l folosirea radiului în tratamentul cancerului. Curiozitatea intelectuală arzătoare față de necunoscut a Mariei Curie deschide drumul comunității științifice spre un nou univers de descoperiri
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
există o funcție care, pentru valori fixate ale variabilelor de poziție, este o funcție monoton crescătoare de energia internă; se spune că relația (11) definește o "scară de temperatură" pentru sistem. Temperatura empirică astfel definită nu este univocă: relația formula 43 unde formula 44 este o funcție monoton crescătoare de argumentul său, face trecerea de la o scară de temperatură formula 45 la altă scară de temperatură posibilă formula 46 Două sisteme aflate în echilibru termic au temperaturi egale. Acest fapt stă la baza termometriei, care
Termodinamică () [Corola-website/Science/297677_a_299006]
-
pentru practica curentă rămâne limitată (63). De asemenea, nu întotdeauna tehnica cea mai reproductibilă și cu sensibilitatea și specificitatea cele mai bune (ex. evaluarea electromiografică a vitezelor de conducere este foarte sensibilă dar cu o reproductibilitate mai mică decât evaluarea undei F care are, însa, o sensibilitate mai mică ). Utilitatea eventuală a explorarii electrofiziologice ar putea fi sistmatizată astfele (62) : La nivel populational - scop speculativ (epidemiologie, patogeneza) ; - scop experimental (trialuri terapeutice); La nivel individual - scop diagnostic (confirmare, stadializare); - scop prognostic (profilaxie
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
mortalitatea de cauză cardiovasculară (98). Înregistrarea volumului pulsului (sau pletismografia segmentală) și analiza velocității fluxului prin metoda Doppler, sunt utilizate în câteva laboratoare pentru detectarea non-invazivă a sediului ocluziei arteriale. Prin înregistrarea variației volumului sau a diferențelor în magnitudine a undelor Doppler de flux, la diferite niveluri ale piciorului, se poate detecta și localiza ocluzia arterială, dar aceasta nu poate fi caracterizată în continuare (86). 61 Metoda eco-Doppler combină ecografia și analiza Doppler pentru a localiza și a determina semnificația unei
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]