9,893 matches
-
Aceste vehicule au fost aduse în anii 2007-2008, si sunt numerotate 5301-5400. Sunt vehicule cu podea joasă. Sunt împărțite între depourile Vatra Luminoasă și Bujoreni. #5399 și #5400 sunt echipate cu sistem de tracțiune în CĂ și sunt alocate depoului Vatra Luminoasă. Sunt echipate în uzina Astra Arad. Aceste troleibuze sunt în număr de 195 și au fost fabricate între anii 1997 și 2002 la uzinele Ikarus din Ungaria și echipate la Astra Arad. Inițial au fost împărțite depourilor Bujoreni (100
Troleibuze în București () [Corola-website/Science/318286_a_319615]
-
Sunt echipate în uzina Astra Arad. Aceste troleibuze sunt în număr de 195 și au fost fabricate între anii 1997 și 2002 la uzinele Ikarus din Ungaria și echipate la Astra Arad. Inițial au fost împărțite depourilor Bujoreni (100) și Vatra Luminoasă (100). Începând cu anul 2007, o parte dintre ele au fost date treptat către celelalte depouri (Berceni și Bucureștii-Noi), în urma sosirii noilor troleibuze Astra Irisbus Citelis. Există un singur troleibuz de acest tip, la Depoul Bujoreni(#7459). Are motor
Troleibuze în București () [Corola-website/Science/318286_a_319615]
-
DAC 117 fiind considerate mai potrivite la acea vreme. În anul 2005 exstau în total 12 DAC 112E, din care unul era 212 E.Acestea au fost casate în anul 2007. Rocar 512 E Au existat 9 troleibuze, la Depoul Vatra Luminoasă. Au fost casate în anul 2008. Rocar 412 E A existat un singur troleibuz, la Depoul Vatra Luminoasă (#7454). A fost casat în anul 2009. Dac 117 E / 217 E Aceste troleibuze circulat din anul 1979 până anul 2007
Troleibuze în București () [Corola-website/Science/318286_a_319615]
-
din care unul era 212 E.Acestea au fost casate în anul 2007. Rocar 512 E Au existat 9 troleibuze, la Depoul Vatra Luminoasă. Au fost casate în anul 2008. Rocar 412 E A existat un singur troleibuz, la Depoul Vatra Luminoasă (#7454). A fost casat în anul 2009. Dac 117 E / 217 E Aceste troleibuze circulat din anul 1979 până anul 2007 . Primele modele 117 au fost înalte, apoi scunde. Ulterior după 1990, au apărut modelele 217E având un motor
Troleibuze în București () [Corola-website/Science/318286_a_319615]
-
Suprastructurile erau probabil din vreascuri. Nu sunt urme de cărămidă de lut, cea care a devenit populară în epocile următoare ale Neoliticului pre-olărit. Casele rotunde aveau diametre între 3 și 6 metri, conținând un loc central rotund sau subrectangular pentru vatră. În Ain Mallaha s-au identificat urme de asemenea gropi. „Satele” puteau acoperi până la 1000 metri pătrați. Așezările mai mici au fost considerate de către cercetători ca fiind tabere. Urmele de reconstrucție, din aproape toate așezările excavate, par a indica frecventa
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
foc. Să nu fie sub un copac plin de zăpadă. Nici sub o stâncă care abia se ține la locul ei. Nu foarte aproape de automobil. - Totdeauna amenajează, pregătește locul în care faci focul. Pune lemnele și aprinde-le pe o vatră din pietre, bușteni, sau într-o gaură în pământ - NU direct pe sol, la întâmplare. De exemplu, câteva bucăți de tablă, resturi de avion, capace de la roți auto, bolovani pot constitui o vatră minunată pentru foc, plus că reflectă căldură
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
Pune lemnele și aprinde-le pe o vatră din pietre, bușteni, sau într-o gaură în pământ - NU direct pe sol, la întâmplare. De exemplu, câteva bucăți de tablă, resturi de avion, capace de la roți auto, bolovani pot constitui o vatră minunată pentru foc, plus că reflectă căldură; - în jurul focului folosit la prepararea hranei amenajează niște pereți care să reflecte și să concentreze căldura. Sau fă focul lângă un perete, o stâncă. Ori gătește deasupra găurii sau vetrei din sol în
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
pot constitui o vatră minunată pentru foc, plus că reflectă căldură; - în jurul focului folosit la prepararea hranei amenajează niște pereți care să reflecte și să concentreze căldura. Sau fă focul lângă un perete, o stâncă. Ori gătește deasupra găurii sau vetrei din sol în care ai făcut focul. Oala poate să se rezeme pe pietroaie puse în picioare, pe crengi verzi, sau bucăți de metal. Flăcările și căldura pot fi dirijate spre adăpostul semideschis în care stai, cu ajutorul unui reflector amenajat
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
puternic. Lemnele mari se bagă în foc așezate în straturi. Bețele dintr-un strat vor fi orientate perpendicular pe cele din stratul inferior, formându-se interstiții prin care să poată circula aerul și flăcările. deasupra solului. Iată câteva feluri de vetre pentru foc: - Focul în groapă sau șanț - se folosește de regulă pentru încălzirea și prepararea hranei. Forma gropii poate fi un: - trunchi de con cu vârful în jos, iar lemnele se așază înclinat pe marginea acestuia unul lângă altul; - șanț
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
căldurii spre un loc anume, menținerea acesteia și după stingere - ca urmare a radiației produse de pietrele supraîncălzite. NU pune în foc sau lângă acesta pietre ude, din material poros - pot exploda și-ți scot ochii. NU folosi pentru construcția vetrei pietre moi, cu goluri interne - încearcă-le mai înainte prin lovire (sună a gol). - Focul cu alimentare înclinată - lungește durata arderii. Se recomandă când nu ai mult combustibil. Două lemne, crengi sau bețe se înfig paralele în pământ, înclinate, la
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
sau proptele. Lângă foc se pot așeza oale și vase cu diferite destinații. - Focul în stea - pentru un foc mic, se așază radial 5-7 bucăți de lemn uscat cu un capăt spre centru și cu celălalt spre exterior. În centrul vetrei poate fi făcută o mică adâncitură unde se așază amorsele de aprindere și vreascurile. Pe măsură ce capetele dinspre centru ard, lemnele se împing radial pe vatră spre centru] focului. În felul acesta lemnul arde complet, fără a fi nevoie să-l
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
de lemn uscat cu un capăt spre centru și cu celălalt spre exterior. În centrul vetrei poate fi făcută o mică adâncitură unde se așază amorsele de aprindere și vreascurile. Pe măsură ce capetele dinspre centru ard, lemnele se împing radial pe vatră spre centru] focului. În felul acesta lemnul arde complet, fără a fi nevoie să-l mărunțești dinainte. Avantaje: focul în stea are un consum mic de combustibil, dă căldură suficientă și usucă progresiv lemnele. Între capetele lemnelor este suficient spațiu
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
1997, no. 21-22-23-24, Octobre 1997/Juin 1998, p.172-181 Accepții ale conceptului de futurism în critică de artă românească înainte de primul război mondial, în Studii și cercetări de istoria artei, tom 44, 1997 Un expresionist transilvănean - pictorul Eugen Gașcă, în Vatra, nr. 11, 1998 Strategies of Professional Integration: the All-Women Exhibitions Bucharest 1916-1927, în Actele Conferinței Internaționale Antropologia secolului XXI, 1999 Modernitate și feminism în arta românească la începutul de secol: expozițiile artistelor pictori și sculptori. 1916-1927, în Artelier, nr. 5
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
rutieră a Munților Bistriței se poate face pe următoarele drumuri: Drumurile circumferențiale, cu excepția DJ174B a DJ174A și a DJ174 de La Valea Negra la Panaci toate sunt modernizate. În partea vestică singură porțiune asfaltata are 22 km și se află între Vatra Dornei DN17 și Satul Panaci din Comuna Panaci. O mențiune specială merită făcută despre DJ174B dintre Bilbor și Capu Corbului : acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe care se poate circula altfel numai cu mașini
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creangă . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior. Drumurile transversale sunt nemodernizate: În ordinea gradului de apropiere sunt magistralele: Aeroporturile cele mai apropiate (distanțe calculate de la Vatră Dornei ) sunt la Suceava (110 km), Târgu Mureș (175 km), Bacău (215 km), Iași (227 km). Munții Bistriței sunt situați pe teritoriul a 3 județe, în principal Suceava , mai putin Neamț și Haghita . De la nord spre sud, administrativ arealele montane
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
culmile Carpaților Orientali spre vest prin pasurile Tihuța în nord și Creangă în sud, respectiv spre est prin Mestecăniș în nord și Petru Vodă în sud. În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt de categoria a IV-a (Vatra Dornei , Târgu Neamț , Toplița), categoria a III-a (Suceava și Piatră Neamț) și de categoriile I și ÎI (Târgu Mureș(cu nivel superior), Iași) Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Mureș(cu nivel superior), Iași) Mențiune: Pentru Spitalul de Psihiatrie Tulgheș aflat în Categoria a V-a nu există deocamdată date în privința existenței unei camere de gardă capabile de asistență medicală non-stop. În ordinea apropierii eficiente sunt în nord la Vatră Dornei , în vest la Bilbor, în sud și sud-vest la Tulgheș Borsec și Toplița iar în est și sud-est la Borca Bicaz Cu exceptia rețelelor fixe, în general serviciile GSM în general est au acoperirea redusă la ariile limitrofe drumurilor circumferențiale
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
se spune așa deoarece pe o brâna a ei a crescut un tei. Forma ei și faptul că este izolată în zona o fac imediat remarcată. În anii ploioși aici este apa, lacul de acumulare întinzându-se până la stâncă. Orașul Vatra Dornei Valea Bistriței: Valea Bistricioarei: Orașul Borsec Depresiunea Bilbor Munții Bistriței sunt ușor accesibili, insă potecile turistice au în general un grad de dificultate mediu-ridicat în partea de nord și mediu în sud, datorită diferenței relativ mari de nivel între
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
căte 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor disponibile. Acoperirea de servicii Salvamont se face exclusiv în zona de nord a Masivului Pietrosul Bistriței prin Intermediul Oficiului Salvamont Vatra Dornei . Accesul se poate face doar auto:
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
perioada 5 - 12 iunie 2010, pe un traseu de 1.154 kilometri care a început cu prologul de la Deva și s-a încheiat la Constantă. Cea mai scurtă etapă (în afara prologului) a fost prima, 118 km între Târgu Mureș și Vatra Dornei, iar cea mai lungă a fost etapă a patra, 226 km între Suceava și Botoșani, cu incursiune în Carpații Orientali și 3 cățărări de categoria A. Din cele 15 echipe înscrise, au luat startul doar 14, dintre care 5
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
fost adjudecate de Bruno Rizzi de la Tușnad Cycling Team și de Daniel Crista. Sprinturi intermediare: Aiud (30 km), Iernut (88 km) Cățărări: Lunca Mureșului (56 km, Cât C), Luduș (78 km, Cât C) Luni, 7 iunie: Târgu Mureș - Reghin - Bistrița - Vatra Dornei, 175 km Sprinturi intermediare: Reghin (31 km), Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
7 iunie: Târgu Mureș - Reghin - Bistrița - Vatra Dornei, 175 km Sprinturi intermediare: Reghin (31 km), Bistrița (91 km) Cățărări: Teaca (56 km, Cât C), Sărățel (79 km, Cât C), Pasul Tihuța (143 km, Cât A, 1197 m) Marți, 8 iunie: Vatra Dornei - Câmpulung - Gură Humorului - Fălticeni - Suceava, 137 km Sprinturi intermediare: Câmpulung (42 km), Gura Humorului (74 km), Fălticeni (113 km) Cățărări: Pasul Mestecăniș (20 km, Cât A, 1091 m) Miercuri, 9 iunie: Suceava - Gură Humorului - Câmpulung - Sucevița - Rădăuți - Siret - Botoșani
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
decât locuințe din ultima perioadă, dar, după resturile incomplete care au putut fi surprinse și în nivelele mai vechi, par să fi fost asemănătoare. S-ar părea că erau toate locuințe de suprafață, cu podele de lut galben și cu vetre de forma geometrica, patrulatere, sau circulare, puternic arse, fățuite uneori de mai multe ori și adesea cu decor geometric - motive spiralice, dispuse radial, constituind adevărate simboluri solare. Aceste locuințe trebuie să fi fost, cel putin unele, de dimensiuni mari și
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
din Rusia. În 1948, cei doi și alte mii de prizonieri sunt retrimiși în România, însă tot în lagăre, unde rămân până în 1956. George Fonea moare în 1958, iar Aurel State, alături de foști camarazi și de membrii Asociației Nevăzătorilor de la Vatra Luminoasă, își îngroapă fostul prieten înfășurat în tricolorul României. Acest lucru este considerat o sfidare, iar Securitatea îl arestează pe 12 februarie 1958. Este anchetat cu duritate de echipa condusă de Gheorghe Enoiu, fiind „jucat în picioare” de către acesta, conform
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
școlare „Comoara literaturii române“, „Capodopere din literatura universală“ - Editură "Porțile Orientului" • Repovestiri pentru școlari: Epopeea lui Ghilgameș, Cântecul Nibelungilor, Cântecul lui Roland, Inima rece ș.a. •"Povestea limbii române" - Editură "Porțile Orientului", în claborare cu George Bădărău. •"Pe urmele scriitorilor din vatra limbii române"(2003) - Editură "Porțile Orientului", în colaborare cu Dumitru Vacariu. • Serialul „Planetă animalelor“ (în colaborare cu biologi, 20 de volume ilustrate pentru elevi). "Radu G. Țeposu", „România literară“, 20 august 1981 "Constantin Coroiu", „Flacăra Iașului“, 1981 Concomitent cu țeserea
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]