10,085 matches
-
lumina considerentelor deciziei de constatare a neconstituționalității. Pentru considerentele prezentate, judecătorul-raportor a concluzionat că problema "conținutului constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal", astfel cum a fost expusă în încheierea de sesizare, nu constituie o veritabilă chestiune de drept cu relevanță practică, susceptibilă a genera interpretări judiciare diferite și a impune, în consecință, o dezlegare prealabilă în procedura reglementată de art. 475 din Codul de procedură penală. XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
teoretică a normei de incriminare, examinare plasată însă, mai degrabă, în sfera unei dezbateri doctrinare, ce nu se confundă, în mod evident, cu activitatea de interpretare efectivă a legii. Or, identificarea conținutului constitutiv al infracțiunii deduse judecății nu comportă o veritabilă dificultate, dacă este rezultatul unei interpretări a dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal în lumina cunoștințelor de specialitate juridic�� și a experienței profesionale a magistratului, dar și în contextul considerentelor Deciziei nr. 732 din 16 decembrie 2014 a
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
esențial, doar asupra momentului consumării infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal, se constată că o atare chestiune de drept a cunoscut o interpretare coerentă în practica instanțelor și, cu excepții izolate, nu a generat divergențe jurisprudențiale veritabile. În practica națională, subsecventă datei de 27 ianuarie 2015, problema "momentului consumării infracțiunii" prevăzute de art. 336 alin. (1) din Codul penal a fost soluționată unitar, într-o manieră ce reflectă considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate Curții Constituționale. În situații similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, precizând că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Curtea a arătat că, dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, s-ar substitui autorului acesteia în ce privește formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 658 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266842_a_268171]
-
Național pentru Soluționarea Contestațiilor, fără riscul de a fi sancționat pecuniar pentru exercitarea acestui drept. Așadar, garanția de bună conduită încalcă principiul gratuității jurisdicțiilor speciale administrative și pe cel al exercitării dreptului de petiționare, constituirea ei fiind reglementată ca o veritabilă condiție de admisibilitate a acțiunii, de vreme ce contestația poate fi respinsă pentru lipsa dovezii de constituire a acesteia. Se susține că impunerea efectuării acestei plăți prealabile rupe echilibrul și egalitatea dintre administrat, ca parte reclamantă, și autoritatea contractantă, ca parte pârâtă
DECIZIE nr. 753 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 şi art. 271^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268620_a_269949]
-
exercitarea drepturilor procedurale aplicabile în materie civilă, precum și în domeniul dreptului administrativ, prezumând automat reaua-credință și comportamentul necorespunzător ale contestatorului a cărui contestație este respinsă. Astfel, Curtea a apreciat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 instituie o veritabilă sancțiune aplicabilă persoanei care, în apărarea intereselor legitime, atacă actul autorității contractante la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau la instanța judecătorească, fără ca vreo autoritate îndrituită în acest sens să stabilească caracterul abuziv al unei astfel de contestații/cereri
DECIZIE nr. 753 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 şi art. 271^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268620_a_269949]
-
a admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție este apreciată în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, din care rezultă următoarele condiții de admisibilitate: - existența unei chestiuni de drept; problema pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; - chestiunea de drept să fie ridicată în cursul judecății în fața unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele. 32. În cazul de față toate condițiile legale sunt îndeplinite, după cum se va arăta în continuare: 33. Chestiunea de drept este una veritabilă. Astfel, în esență, Curtea de Apel Constanța ridică chestiunea interpretării art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 , care asigură echilibrul dintre două drepturi ale persoanei, dreptul de acces la informații de interes public și dreptul la
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
că legea nu prevede, este neclară sau incompletă". Pentru a fi vorba de o problemă de drept reală trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. 38. În
DECIZIE nr. 32 din 19 octombrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269053_a_270382]
-
comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului
DECIZIE nr. 806 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268997_a_270326]
-
sau afini până la gradul al doilea inclusiv;". 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate și nu precizează în concret în ce constă contradicția dintre textele legale criticate cu dispozițiile constituționale invocate, pretinsa neconstituționalitate fiind motivată doar prin prezentarea situației sale de fapt. Curtea observă că textul de referință este unul general
DECIZIE nr. 806 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268997_a_270326]
-
Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate. 16. De altfel, Curtea a reținut în mod constant în jurisprudența sa că "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constitu��ional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat
DECIZIE nr. 806 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268997_a_270326]
-
subliniată în literatura de specialitate, precizându-se că, deși dobânda din dreptul privat are câmp de aplicare în materia răspunderii civile delictuale, dobânda accesorie creanțelor fiscale este o sancțiune specifică dreptului public, aplicabilă în cadrul răspunderii de drept financiar, fiind o veritabilă sancțiune cu caracter fiscal, impusă în mod unilateral prin norme juridice imperative*2). ────────── *2) C. Roșu, A. Fanu-Moca, " Unele considerații în legătură cu dobânzile. Creanțele fiscale accesorii", Dreptul nr. 6/2004, p. 68. ────────── 21.18. Tot în cadrul argumentelor ce rezultă din aplicarea
DECIZIE nr. 17 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind modul de soluţionare a laturii civile în cazul condamnării inculpaţilor pentru infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]
-
obiect aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei. Așadar, Curtea constată că motivarea autorului excepției nu are nicio legătură cu normele penale criticate, iar "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate" (în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). În legătură cu acest aspect, instanța de contencios constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1
DECIZIE nr. 705 din 27 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36, art. 38, art. 39, art. 41 şi art. 43 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266720_a_268049]
-
De asemenea, se mai invocă și dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că motivele invocate de autorii excepției nu reprezintă veritabile argumente de neconstituționalitate, ci acestea tind la modificarea dispozițiilor de lege criticate în sensul solicitat, soluțiile legislative existente nemulțumindu-i pe aceștia. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității
DECIZIE nr. 581 din 29 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 alin. (3) şi (7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266090_a_267419]
-
cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile procesual penale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, deoarece limitele în care trebuie să se răspundă sunt stabilite de instanța de trimitere prin conținutul întrebării adresate instanței supreme - care însă nu se circumscrie unei veritabile probleme de drept -, neexistând posibilitatea legală ca obiectul sesizării să fie reformulat sau modificat de către Înalta Curte de Casație și Justiție astfel încât să satisfacă exigențele art. 475 din Codul de procedură penală. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
fost stabilită prin probatoriul administrat, fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei. Ca atare, având în vedere că limitele în care trebuie să se răspundă sunt stabilite de întrebarea instanței de trimitere - care însă nu se circumscrie unei veritabile probleme de drept -, neexistând posibilitatea legală ca obiectul sesizării să fie modificat de către Înalta Curte astfel încât să satisfacă exigențele art. 475 din Codul de procedură penală, se apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile procesual
DECIZIE nr. 23 din 16 septembrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 2.604/189/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266070_a_267399]
-
că sancțiunile prevăzute de lege operează exclusiv cu privire la contravenient, iar nu și pentru cei care constată contravenția sau pentru autoritatea publică. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, susținând că autorul nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, aspectele învederate vizând probleme de interpretare și aplicare a normelor incidente în cauza dedusă judecății instanței de fond. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 aprilie 2015, pronunțată în
DECIZIE nr. 826 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 4 alin. (2), art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269502_a_270831]
-
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Referindu-se la soluția legislativă consacrată de normele criticate, arată că în motivarea excepției nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci este exprimată nemulțumirea față de această soluție, care reflectă concepția diferită a legiuitorului în privința duratei procesului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
și este, ca atare, retroactivă. 7. Din perspectiva dreptului fundamental de proprietate, se susține că acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja format cu privire la stingerea împrumutului. În acest fel se ajunge la o veritabilă expropriere, realizată în favoarea unei terțe-persoane de drept privat, fără a exista însă o garanție oferită creditorului. 8. Autoarea arată că scopul urmărit de legiuitor - degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar - nu constă
DECIZIE nr. 639 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279019_a_280348]
-
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât din analiza motivării rezultă că, în fapt, nu este vorba despre o veritabilă critică de neconstituționalitate, autoarea excepției exprimând nemulțumirea față de faptul că textul criticat nu a reglementat în mod expres situația veniturilor din arendă. 9. Președinții celor două camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
drepturi, deoarece autorii excepției de neconstituționalitate nu beneficiază de valorificarea "prezumției legale absolute a dreptului aparținând persoanei înscrise în cartea funciară" astfel cum în mod constant a decis instanța supremă în favoarea altor proprietari tabulari, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Faptul că instanța de judecată poate să nu dea valoare probatorie anumitor înscrisuri depuse în dovedirea dreptului pretins nu poate constitui eo ipso un veritabil tratament discriminatoriu și, implicit, neconstituțional. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
instanța supremă în favoarea altor proprietari tabulari, Curtea constată că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. Faptul că instanța de judecată poate să nu dea valoare probatorie anumitor înscrisuri depuse în dovedirea dreptului pretins nu poate constitui eo ipso un veritabil tratament discriminatoriu și, implicit, neconstituțional. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29
DECIZIE nr. 618 din 11 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (9) şi art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, precum şi art. 1.202 din Codul civil din 1864 şi art. 328 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279421_a_280750]
-
mare parte în "Ținutul Secuiesc", prin competențele speciale, uneori exclusive, ale autorităților acestuia, precum și ale Scaunelor componente și autorităților publice locale care fac parte din acestea. Autonomia teritorială preconizată a se acorda respectivei regiuni autonome excedează aspectului administrativ, conferindu-se veritabile prerogative de putere publică desprinse din suveranitatea statului, accentuându-se, așadar, componenta politică a descentralizării, prin cristalizarea unui nou subiect de drept [de exemplu: "competențele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internațional" - art.
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]
-
autonomiei politice a Ținutului Secuiesc, sunt relevante și prevederile art. 123 lit. a) din proiect, conform cărora controlul privind constituționalitatea actelor normative adoptate de autoritățile de autoadministrare ale regiunii revine Curții Constituționale, ceea ce evidențiază asimilarea Consiliului de Autoadministrare cu un veritabil Parlament local, abilitat să emită norme juridice cu caracter primar în teritoriul respectiv. (Cu privire la denumirea acestor acte, proiectul este și inconsecvent în utilizarea termenilor, referindu-se când la "ordonanțe", când la "decizii", când la "hotărâri".) Mai mult, fără a lua
INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 1.288 din 13 decembrie 2016 referitoare la proiectul privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (Szekelyfold - Terra Siculorum). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279409_a_280738]