10,579 matches
-
pe marele ban Tudorache Văcărescu prin calcularea promptă a unei dobânzi: „dacă nu ești zaraf, cum de știi să socotești așa de iute?“ (Moravuri de altădată). O mătușă a lui C.A. Rosetti ar fi leșinat, zice-se, în trăsură, zărind pe Podul Mogoșoaiei firma unei prăvălii: „Librăria C.A. Rosetti & E. Vinterhalder“. La Iași, prin 1847, rudele lui Matei Millo, neîmpăcându se cu ideea de a avea un actor în familie, puneau o ceată de slujitori să-l fluiere la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stare să-1 înfrunte pe Ghilgameș. Acest semisălbatic, care primește numele de Enkidu, trăiește în pace cu fiarele; toți se adapă la același izvor. Ghilgameș află de existența lui, la început în vis și apoi din spusele unui vânător care îl zărise. El trimite o curtezană care să-1 seducă prin farmecele sale și să-1 aducă la Uruk. Așa cum prevăzuseră zeii, cei doi luptători se măsoară de îndată ce se întâlnesc. Ghilgameș iese victorios, dar el se împrietenește cu Enkidu și face din acesta tovarășul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Jean Nougayrol, Histoire des religions, I, p. 222. 47 Cf. M. Eliade, Naissances mystiques, pp. 44 sq. Religiile mesopotam ie ne Ghilgameș coboară în fundul mării, o culege 48 și, întru totul fericit, reia drumul întoarcerii. După câteva zile de mers, zărește un izvor cu apă proaspătă și se pregătește să se scalde. Atras de mireasma plantei, un șarpe iese din apă, o mănâncă și își schimbă pielea 49. In hohote, Ghilgameș se plânge lui Utnapiștim de nenorocul său. Se poate citi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vorbește de un ascet (muni) cu păr lung (kesiri), îmbrăcat în "jeg", "încins cu cingătoare de vânt" (cu alte cuvinte, gol) și "în care intră zeii". El exclamă: "în beția extazului noi încălecăm pe vânt. Voi, muritorii, nu puteți să zăriți decât trupul nostru" (strofa 3). Acest muni străbate în zbor văzduhul, el este calul elementului-vânt (Vată) și prieten al lui Văyu (zeul Vântului). El locuiește cele două oceane, cel de la răsărit și cel de la apus (str. 5: cf. Ath. Veda
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sunt comparate cu confruntările celui inițiat în Marile Mistere: la început, acesta rătăcește în întuneric și suferă tot felul de terori și spaime: apoi, brusc, este izbit de o lumină miraculoasă și descoperă locuri și pajiști pure, aude voci și zărește dansuri. Mystul, cu o cunună pe creștet, se alătură "oamenilor sfinți și puri"; îi contemplă pe neinițiații, îngrămădiți în noroi și în ceață, rămași în mizeria lor din pricina spaimei de moarte și din neîncrederea în lumea de dincolo (Stobaios, IV
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
flaute. Pentheu se teme mai ales de influența vinului, căci "de îndată ce se arată vinul la o petrecere de femei, totul este nesănătos în aceste devoțiuni" (260-262). Totuși nu vinul a provocat extazul baccantelor. Un servitor al lui Pentheu, care le zărise pe Kithairon în zori, le descrie îmbrăcate în piei de căpriori, încununate de iederă, încinse cu șerpi, purtând și alăptând la sâni, unele pui de căprioare, altele, căței de lup (695 sq.) "Miracolele" specific dionysiace abundă: bacchantele lovesc cu tirsurile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ia drept complice "un ochi atent", aluzie ironică la un lector avizat tentat să caute întotdeauna, dincolo de sensul prim al textului, un sens secund, profund, este relevant pentru modul în care este tratată tema: "Un ochi atent va mai putea zări, în fine,/ cicatricea unei găuri în frunte,/ sau, în maldărul recuzitelor inutile,/ ceva ce ar putea să semene a ideal sau a munte...". Exprimarea este clar depreciativă, "maldăr", căpătând sens de grămadă nediferențiată, fără valoare, este asociat cu modalități lirice
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bacău, pe care nu știu dacă îl va fi întîlnit înainte, sau după aceasta, vreodată. în anul cronicii din care am extras citatul de mai sus, el va fi ales deputat pe lista liberală de cetățenii Tîrgoviștei. ,, Se uită în zări catedrala” „Toamnă” (Răsună din margini de tîrg) concentrează patru repere băcăuane: cazarma, școala, catedrala, grădina publică. Vorbind despre Bacovia, Gr. Tabacaru le avea în minte, împreună cu alte cîteva, atunci cînd spunea: „Poezia lui este (...) legată de colțurile de provincii. Catedrala
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de la Hemeiuș(i), din zare; abatorul este cel de pe malul Bistriței, moara... pînă și ploaia și toamnele sînt ale Bacăului”.1) în „Toamnă”, primele două „colțuri de provincii” din enumerarea profesorului sînt amintite în strofa a treia: „Se uită în zări catedrala/ Cu turnu-i sever și trufaș;/Grădina orașului plînge/Și-aruncă frunzișu n oraș”.2) Topografic, ele sînt apropiate, le despart cam o sută de metri: catedrala e spre răsărit, pe creștetul unei pante; grădina publică spre apus. Văzută de pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
singur lîngă măsuța albă de tei. în casă o liniște răsunătoare, iar lumina slabă și verzuie a lampei umplea parcă singurătatea acelei seri tîrzii, de un farmec nedeslușit și trist. - Priveam mîhnit la umbra ușoară din unghere, ca și cum așteptam să zăresc ceva - și mă simțeam singur, mai singur decît oricînd, iar gîndul acesta îmi neliniștea sufletul. -Ce bine ar fi să-mi bată cineva în ușă acum, - îmi ziceam, - și fără să vreau, îmi ridicasem capul de cîteva ori, ascultînd nemișcat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
corbi spre zările cernite:/ Sînt dorurile mele nemplinite;/ Și-n iarnă cugetarea-mi viscolește.// în gemete pustii se prelungește/ Ca-n golul unei vetre părăsite;/ ...Și corbi sporesc în cete înmiite.../ Și stolul tot mai jalnic croncănește!...// Nu văd nici zări nici urma unei stele;/ Doar viscolul din gîndurile mele/ Tot mai pornit prin gerul lui mă poartă...// ... Iar corbii, presimțindu-și trista pradă,/ Spre inima-mi pe jumătate moartă/ își năpustesc sălbatica grămadă...” 11). în schimb, Cincinat Pavelescu, „scîrbit de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
slabă, pe de o parte, și cu prejudecata, pe de alta, că o desăvîrșită rigoare gospodărească o pune la adăpost de orice murdărie infamă. Ceea ce nu-i greșit în vremuri normale. Pe cînd ședeam de vorbă cu distinsa doamnă, am zărit pe tricoul ei de flanelă un mic punct de sidef, un fel de fragment de floare de cireș, fluturată de adierea aerului. Privirea mea s-a fixat curioasă spre acel punct suspect, pînă ce, născîndu-se certitudinea, am deschis o paranteză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La 31 de ani, cînd a publicat „Poemă în oglindă”, Bacovia nu prea mai avea, cred, „iluzii roze”, „visuri roze”, ca să vorbesc în termenii Maestrului său15). „Iubirile ideale - va spune ceva mai tîrziu - erau fugitive, le găsea în cărți, le zărea prin lume”16). Amanții Prezent de cîteva ori, cuvîntul „amant” apare, la Bacovia, doar ca plural: amanți/ amante și înseamnă (nu-i chiar inutil să precizez) „îndrăgostiți”, acesta din urmă lipsind din poezia sa1). Ce fel de îndrăgostiți însă? Dintre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
devine considerabilă abia în intervalul amintit, cînd se amestecă printre cuvintele a numeroși poeți și prozatori. Fenomen curios, mulți dintre tinerii care ating acum vîrsta maturității, dar și unii dintre bătrîni, văd lumea adesea în culoarea lui: gri. Expresii ca „zări de plumb”, „cer de plumb”; „no(u)ri de plumb”, care induc neliniște, sînt frecvente în scrisul lui Ștefan Petică, Neculuță, Artur Stavri, Hogaș, Vlahuță, Agîrbiceanu, Goga, Ion Minulescu, G. Orleanu, Ion Grămadă, Mihail Săulescu 4). „Ceruri de plumb”, vinete
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că m-am născut în acest secol...” 1. ,,Divagări utile”, în Opere, p. 465. Bacovia se referă la secolul XX, nu la secolul al XIX-lea. 2. Vezi ,,Sămănătorul”, 6, nr. 20, 13 mai 1907, p. 436. ,, Se uită în zări catedrala” 1. ,,Bacovia”, în ,,Ateneul literar”, 1, nr. 6, august 1925, p. 3. 2. Opere, p. 36. 3. Cf. Romînia cum era pînă la 1918, 2, Ed. Minerva, 1972, p. 216 219 și Cronicile optimistului, EPL, 1946, p. 246. 4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
doctoratul a petrecut pînă în ziuă. A răcit. O pneumonie l-a răpus în cîteva zile. La căpătîiul lui nici o femeie, nici o logodnică, nici o vorbă de mîngîiere. L-a adus în toamnă în București. La cimitirul Bellu iarăși n-am zărit nici o logodnică, pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în negru, cu părul despletit, se zbătea în suferință alături cu desperarea. Ea înfățișa toată tragedia vieții acestui copil necăjit! Nici un discurs n-a exteriorizat mai cu justeță acel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
interesul lui Ward față de condițiile sociale. De exemplu, Ward a făcut turul închisorii Bridewell, amintindu-și situația unui datornic pe care l-a găsit întemnițat acolo. Mergând de la camera de lucru spre cea principală... pe lângă ușile zăbrelite printre care se zărea un om scheletic atât de înfiorător încât m-a făcut să cred că un nemuritor a întemnițat moartea și că lumea va trăi veșnic. Nu puteam să-i vorbesc fără teama ca atunci când va deschide gura pentru a răspunde, va
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe creasta acoperișului, punând șindrile de cedru, de cinci inci în locul celor mâncate de vreme. Și pe acoperișul vecinului am văzut semne de activitate, așa că am mai meșterit ceva și m-am ridicat pe scară să văd ce pot să zăresc. Se pare că nu mai fusesem de multă vreme în acel loc, așezat pe fundul pantalonilor: de la acele zile clare la marginea înghețului, cu vedere spre pajiște, pădure, mare, dealuri iar sub mine se întindea stratul meu cu dovleci într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu are nicio legătură cu Biserica datorită laicizării complete a Statului. Olanda este aproape de aceeași abordare a relației Stat-Biserică în privința asistenței sociale, din aceleași motive ca și Franța. Relații oarecum distante ne oferă și Italia, unde credeam că poate fi zărită o copleșire religioasă, prin însuși faptul că sediul central de conducere spiritual-administrativă al Bisericii Romano-Catolice este la Roma Vatican. Interesante au fost și abordările relației Stat-Biserică în domeniul asistenței sociale în Spania, Germania, Austria și chiar și Elveția, stat din afara
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sau activiștii locali, jurnaliștii, întreaga coloană oficială mergea pe jos, prin frig, pe bulevard, în scandările laudative sau contondente ale poporului aflat pe trotuar. Cu o singură excepție. Un ciocoi de Ferentari, tolănit în Mercedesul lui de ministru, putea fi zărit prin geamurile fumurii citind sictirit ziarul, scârbit de gloata zgomotoasă a moldovenilor. Cu doar câteva săptămâni înainte, într-o vizită la Parlamentul de la Copenhaga, ne fusese arătat pe geam omologul danez al personajului nostru, venind la serviciu pe bicicletă. Acela
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”. Iar când deasupra casei ca umbre berze cad Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad. Ea-l
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec turme de porci spre și dinspre târg, loc important pentru afaceri și comerț: „Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe". (4) Vechea moară a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu noroc; Îsi ștergea din când În când sângele de pe obraji. Sleit de puteri, Lică ar fi vrut să se târascâ până la Moara cu noroc, unde se afla calul lui Ghiță, să-1 ia ca să-și piarda urma. Pintea Însă Îl zărește la lumina focului de la han și strigă atât de tare Încât a răsunat valea. Auzindu-i glasul, Lică vede mai departe un stejar uscat a scrâșnit din dinți, și-a Încordat toate puterile și s-a repezi Înainte. Pintea l-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oameni buni!”. Apar cei doi pescari cu barele În spinare și Iona se Întreabă de ce Întâlnește mereu „aceeași oameni”, sugerând limita omenirii captive În lumea Îngustată” până Într-atâta?". Orizontul lui Iona se reduce la o burtă de pește, dar zărește „alt orizont”, o altă „burtă de pește uriaș", „un șir nesfârșit de burți. Ca niște geamuri puse unul lângă altul", ilustrand limitele Împrejurărilor vieții. Meditând asupra relației dintre om și divinitate, Iona nu are nici o speranță de Înălțare spirituală, deși
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și la 6 kilometri de zona portuară, principala cale de acces, cu un trafic intens de altfel, spre Suedia (care la rândul ei a jucat un rol important în promovarea acestor personaje). La intrarea în aeroportul din Turku, primul lucru zărit de turist este o hartă enormă cu "țara" muumini-lor, cu rol de reclamă pentru a atrage cât mai mulți vizitatori. Se încearcă o "brandizare" a conceptului, dar nu în termenii consumismului vest european, ci mai degrabă în stilul non invaziv
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]